25,546 matches
-
nr. 346, 347 și 348. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „O pogorâre în Maelström” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, apoi în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”, fiind reeditată ulterior și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „O coborâre în Maelström” în volumul "Masca
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”, fiind reeditată ulterior și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „O coborâre în Maelström” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „O coborâre în Maelström” în volumul "Prăbușirea casei Usher", editat în 2013 de Editura MondoRo din București). Începutul povestirii se aseamănă cu "The Rime
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „O coborâre în Maelström” în volumul "Prăbușirea casei Usher", editat în 2013 de Editura MondoRo din București). Începutul povestirii se aseamănă cu "The Rime of the Ancient Mariner" (1798) al lui Samuel Taylor Coleridge: în ambele, un bătrân își spune entuziasmat povestea naufragiului și a supraviețuirii lui. Povestirea este una de senzație, subliniind gândurile și sentimentele naratorului, în special
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
casei Usher", editat în 2013 de Editura MondoRo din București). Începutul povestirii se aseamănă cu "The Rime of the Ancient Mariner" (1798) al lui Samuel Taylor Coleridge: în ambele, un bătrân își spune entuziasmat povestea naufragiului și a supraviețuirii lui. Povestirea este una de senzație, subliniind gândurile și sentimentele naratorului, în special frica sa terorizantă de a fi ucis în vârtej. Naratorul își folosește abilitățile sale de raționament pentru a supraviețui și povestirea este considerată una dintre primele exemple de science
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
spune entuziasmat povestea naufragiului și a supraviețuirii lui. Povestirea este una de senzație, subliniind gândurile și sentimentele naratorului, în special frica sa terorizantă de a fi ucis în vârtej. Naratorul își folosește abilitățile sale de raționament pentru a supraviețui și povestirea este considerată una dintre primele exemple de science fiction ale lui Poe. Povestirea îl menționează pe Jonas Danilssønn Ramus, un norvegian care a scris despre faimosul vârtej maelström de la Saltstraumen. Epigraful de la început este citat din eseul „Against Confidence in
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
subliniind gândurile și sentimentele naratorului, în special frica sa terorizantă de a fi ucis în vârtej. Naratorul își folosește abilitățile sale de raționament pentru a supraviețui și povestirea este considerată una dintre primele exemple de science fiction ale lui Poe. Povestirea îl menționează pe Jonas Danilssønn Ramus, un norvegian care a scris despre faimosul vârtej maelström de la Saltstraumen. Epigraful de la început este citat din eseul „Against Confidence in Philosophy and Matters of Speculation” (1676)al lui Joseph Glanvill, deși Poe a
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
Evening Star" a scris, totuși, că povestea „pare să fie egală ca interes cu puternicul articol al tocului său din ultimul număr, «Crimele din Rue Morgue»”. Pianistul Lennie Tristano a înregistrat „O pogorâre în Maelström” în 1953, inspirată din această povestire. Era o piesă improvizată pentru un solo de pian care folosea multitracking-ul și nu avea o structură armonică preconcepută, fiind bazată în schimb pe dezvoltarea de motive. În 1986, compozitorul american Philip Glass a scris muzică inspirată de „O pogorâre
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
structură armonică preconcepută, fiind bazată în schimb pe dezvoltarea de motive. În 1986, compozitorul american Philip Glass a scris muzică inspirată de „O pogorâre în Maelström”. Ea a fost contractată de Teatrul de Dans Australian. Arthur C. Clarke a scris povestirea „Maelstrom II” inspirată din povestirea lui Poe. Ea a fost publicată inițial în revista "Playboy" și poate fi găsită, de asemenea, în antologia"The Wind from the Sun" a lui Clarke. În 1970, scriitorul cehoslovac Ludvík Vaculík a făcut multe
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
în schimb pe dezvoltarea de motive. În 1986, compozitorul american Philip Glass a scris muzică inspirată de „O pogorâre în Maelström”. Ea a fost contractată de Teatrul de Dans Australian. Arthur C. Clarke a scris povestirea „Maelstrom II” inspirată din povestirea lui Poe. Ea a fost publicată inițial în revista "Playboy" și poate fi găsită, de asemenea, în antologia"The Wind from the Sun" a lui Clarke. În 1970, scriitorul cehoslovac Ludvík Vaculík a făcut multe referiri la „O pogorâre în
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe. Ea a fost publicată în ediția din 1842 a almanahului literar anual "The Gift: A Christmas and New Year's Present for 1843". Povestirea se referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe. Ea a fost publicată în ediția din 1842 a almanahului literar anual "The Gift: A Christmas and New Year's Present for 1843". Povestirea se referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției spaniole, deși Poe ocolește faptele istorice. Naratorul din povestire își descrie experiența sa de torturare. Povestirea inspiră frică în rândul cititorilor din cauza concentrării sale asupra simțurilor, subliniind realitatea, spre deosebire de multe
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
fost publicată în ediția din 1842 a almanahului literar anual "The Gift: A Christmas and New Year's Present for 1843". Povestirea se referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției spaniole, deși Poe ocolește faptele istorice. Naratorul din povestire își descrie experiența sa de torturare. Povestirea inspiră frică în rândul cititorilor din cauza concentrării sale asupra simțurilor, subliniind realitatea, spre deosebire de multe dintre povestirile lui Poe care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
almanahului literar anual "The Gift: A Christmas and New Year's Present for 1843". Povestirea se referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției spaniole, deși Poe ocolește faptele istorice. Naratorul din povestire își descrie experiența sa de torturare. Povestirea inspiră frică în rândul cititorilor din cauza concentrării sale asupra simțurilor, subliniind realitatea, spre deosebire de multe dintre povestirile lui Poe care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
referă la chinurile îndurate de un prizonier al Inchiziției spaniole, deși Poe ocolește faptele istorice. Naratorul din povestire își descrie experiența sa de torturare. Povestirea inspiră frică în rândul cititorilor din cauza concentrării sale asupra simțurilor, subliniind realitatea, spre deosebire de multe dintre povestirile lui Poe care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată. Povestirea a fost adaptată pentru film în mai multe rânduri. Povestirea are loc în timpul Inchiziției spaniole
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
inspiră frică în rândul cititorilor din cauza concentrării sale asupra simțurilor, subliniind realitatea, spre deosebire de multe dintre povestirile lui Poe care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată. Povestirea a fost adaptată pentru film în mai multe rânduri. Povestirea are loc în timpul Inchiziției spaniole. La începutul povestirii, un narator nenumit este adus la judecată în fața mai multor judecători siniștri. Poe nu oferă nici o explicație cu privire la motivul arestării sau al
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
subliniind realitatea, spre deosebire de multe dintre povestirile lui Poe care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată. Povestirea a fost adaptată pentru film în mai multe rânduri. Povestirea are loc în timpul Inchiziției spaniole. La începutul povestirii, un narator nenumit este adus la judecată în fața mai multor judecători siniștri. Poe nu oferă nici o explicație cu privire la motivul arestării sau al judecării personajului. Înaintea sa se află șapte lumânări albe și
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
care sunt ajutate de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată. Povestirea a fost adaptată pentru film în mai multe rânduri. Povestirea are loc în timpul Inchiziției spaniole. La începutul povestirii, un narator nenumit este adus la judecată în fața mai multor judecători siniștri. Poe nu oferă nici o explicație cu privire la motivul arestării sau al judecării personajului. Înaintea sa se află șapte lumânări albe și înalte așezate pe o masă și, pe măsură ce se
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
spaimei fizice țipătoare asupra nervilor”. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Independința", anul IV, 1861, nr. 17-21, aceasta fiind prima traducere în limba română a unei scrieri de E.A. Poe. Povestirea a fost tradusă apoi de I.M. Cotorobeș (publicată sub titlul „Groapa cu apă și pendulul” în ziarul "Tribuna", anul VII, 1890, nr. 178-182), de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) (inclusă sub titlul „Puțul și pendula” în volumul "Nuvele
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
pp. 431-441). O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Hruba și pendulul” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Puțul și pendulul” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Poe nu face nici o încercare de a descrie cu
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Puțul și pendulul” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Poe nu face nici o încercare de a descrie cu precizie operațiunile Inchiziției spaniole și ocolește în mod considerabil premizele istorice din această povestire. Salvatorii sunt conduși de generalul napoleonian Lasalle (care
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
pendulul” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Poe nu face nici o încercare de a descrie cu precizie operațiunile Inchiziției spaniole și ocolește în mod considerabil premizele istorice din această povestire. Salvatorii sunt conduși de generalul napoleonian Lasalle (care nu a fost, însă, la comanda trupelor franceze care au ocupat Toledo) și plasează acțiunea în timpul Războiului Peninsular, la trecerea a câtorva secole după epoca de apogeu a Inchiziției spaniole și într-
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
care au ocupat Toledo) și plasează acțiunea în timpul Războiului Peninsular, la trecerea a câtorva secole după epoca de apogeu a Inchiziției spaniole și într-un timp când aceasta își pierduse o mare parte din puterea sa. Torturile elaborate din această povestire nu au paralele istorice în activitatea Inchiziției spaniole din orice secol, nemaivorbind de secolul al XIX-lea. Inchiziția a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
sa. Torturile elaborate din această povestire nu au paralele istorice în activitatea Inchiziției spaniole din orice secol, nemaivorbind de secolul al XIX-lea. Inchiziția a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren scris pentru porțile pieței ce urma să fie amenajată la Paris pe locul unde a fost Clubul Iacobinilor”. Epigraful nu a fost invenția lui Poe; o astfel de inscripție a fost menționată, nu mai târziu
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
știe de supraviețuirea implicită a naratorului: textul se referă la judecătorii îmbrăcați în negru având buzele „mai albe decât foaia de hârtie pe care aștern aceste cuvinte”, arătând că el însuși scrie povestea după ce evenimentele s-au întâmplat. Ceea ce face povestirea deosebit de eficientă în evocarea terorii este lipsa sa de elemente supranaturale; acțiunea care are loc este reală și nu imaginată. „Realitatea” povestirii este consolidată prin concentrarea lui Poe pe senzații: temnița este lipsită de aer și neiluminată, naratorul este supus
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
pe care aștern aceste cuvinte”, arătând că el însuși scrie povestea după ce evenimentele s-au întâmplat. Ceea ce face povestirea deosebit de eficientă în evocarea terorii este lipsa sa de elemente supranaturale; acțiunea care are loc este reală și nu imaginată. „Realitatea” povestirii este consolidată prin concentrarea lui Poe pe senzații: temnița este lipsită de aer și neiluminată, naratorul este supus la foame și la sete, prin celulă mișună șobolani, pereții sunt din metal roșu-fierbinte și, desigur, pendulul ascuțit care amenință să-l
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]