25,587 matches
-
mai mici de 2µ. Există mai multe argile, în funcție de constituția lor mineralogică. Cele mai sărace în silice formează caolinitul, iar cele mai bogate în silice poartă denumirea de montmorillonite. Între ele exista un tip intermediar numit illit. Argila în stare uscată este foarte avidă de apă. Când este saturată cu apă devine impermeabilă, iar prin gonflare își mărește volumul, devine plastică și alunecă pe pantă. Deci, înmagazinarea unei cantități de apă sau pierderea ei prin evaporare determină importante variații de volum
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
a teoriei culorilor și a efectelor amestecului lor și a interacțiunii cu hârtia. Trebuie ținut cont și de faptul că prin uscare culorile pierd puțin din intensitate. În tehnica "ud pe uscat" () culoarea se aplică în tușe umede pe hârtia uscată. Se obțin forme clare cu contururi bine delimitate. Această manieră nu permite decât puține retușuri. În caz de greșeală este greu de redat luminozitatea hârtiei, iar spontaneitatea are de suferit. În tehnica „uscat pe uscat” () culoarea foarte puțin diluată se
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
cu contururi bine delimitate. Această manieră nu permite decât puține retușuri. În caz de greșeală este greu de redat luminozitatea hârtiei, iar spontaneitatea are de suferit. În tehnica „uscat pe uscat” () culoarea foarte puțin diluată se aplică cu pensula aproape uscată, pe hârtia uscată. Metoda este folosită pentru evidențierea detaliilor. Se cunosc picturi pe bază de pigmenți dizolvați în apă realizate în peșteri, a căror vechime este de c. 30 000 de ani, adică din paleoliticul superior. În antichitate s-au
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
delimitate. Această manieră nu permite decât puține retușuri. În caz de greșeală este greu de redat luminozitatea hârtiei, iar spontaneitatea are de suferit. În tehnica „uscat pe uscat” () culoarea foarte puțin diluată se aplică cu pensula aproape uscată, pe hârtia uscată. Metoda este folosită pentru evidențierea detaliilor. Se cunosc picturi pe bază de pigmenți dizolvați în apă realizate în peșteri, a căror vechime este de c. 30 000 de ani, adică din paleoliticul superior. În antichitate s-au folosit diferite suporturi
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
acuarele. Varley, Cox și alții au publicat manuale detaliate. "The Elements of Drawing", un manual de acuarelă publicat în 1857 de criticul de artă John Ruskin a fost epuizat imediat. Concomitent apar vopsele în tuburi de metal sau în pastile uscate, care puteau fi dizolvate în godete în atelier, sau în cutii metalice pe teren. Progresele în chimie au dus la realizarea a noi pigmenți, ca albastru de Prusia, albastru ultramarin, albastru cobalt, violet de cobalt, verde veronez (viridian), galben de
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
acesta prin uscare se va întări. Dacă se dorește o întărire rapidă, pasta se va introduce în straturi succesive. "Creioanele acuarelă" seamănă cu creioanele colorate, însă minele lor se dizolvă în apă. Se folosesc la desenarea detaliilor fine pe hârtia uscată, detalii care ulterior pot fi întinse cu o pensulă udă, sau se poate desena direct pe hârtia udă. "Grafitul acuarelabil" seamănă cu grafitul de desenat, fiind formate dintr-o mină groasă rotundă de dimensiunea unui creion (7-8 mm) învelită într-
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
este absorbită, hârtia încă strălucește, "semimat" (), de trecere, în care aspectul începe să devină mat, "mat proaspăt" (), în care se văd urmele de apă și "mat uscat" (), în care se abia se mai văd urme de apă, alternând cu zone uscate. Cu cât o zonă este mai umedă, cu atât culorile se vor întrepătrunde mai mult. Gradul de întrepătrundere dorit se obține în momentul potrivit al uscării. Ca urmare, "tempoul" în care trebuie lucrat trebuie să țină cont de perioadele optime
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
pe uscat” se va urmări cu cea mai mare grijă acumularea culorii în zonele ondulate, care nu se pot evita, și eliminarea în timp util a celor în exces. Efecte speciale se pot obține prin pictarea cu apă peste straturi uscate (se redă bine părul în portrete). Tehnica acuarelei clasice poate fi combinată cu diferite procedee prin care se obțin efecte utile. De la început acuarela a fost combinată cu desenul, în special la precizarea contururilor. Conturul poate fi schițat în creion
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
zăvoaiele sau pădurile de luncă și pajiștile de luncă. Speciile care compun pajiștile de luncă se identifică sub forma mai multor asociații vegetale. În luncă , suprafețele plane sau cu microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ferate, unde va funcționa până la mijlocul secolului al XX-lea. Din 1779 este amintită încă o moară, așezată pe malul stâng al Crișului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se extinde pomicultura, locuitorii dădeau dare de fructe uscate și proaspete și după cazanele de fiert țuică. Începând cu anul 1753 sunt semnalate meșteșugurile, fără a fi specificate, ele aduceau un venit anual de 10 florini. Exista la 1779 și o cârciumă domenială, în care se vindea vinul și
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Lechința (în , în dialectul săsesc "Lachenz", în , în trad. "Pârâul uscat") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Bistrița-Năsăud, la 28 km de municipiul Bistrița și la 28 km de orașul Beclean, într-o zonă
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
de configurația reliefului, de altitudine, de înclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuala a temperaturii este între 4- 6 °C în partea Nordică a comunei iar 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile Est și Nord-Est. Iarna începe în a doua jumătate a lunii noiembrie și durează, în medie, până în prima sau a doua decadă a lunii martie. Startul de zăpada are, în medie 40-60 cm. Primăvara și toamna
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
pe drumul județean care face legătura între Lechința și Budești și se învecinează la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală daco-romană. Prima atestare documentară este din anul 1329
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
argilo-aluvionare, mezobazice. Influențată de configurația reliefului, de altitudine, inclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuală a temperaturii este cuprinsă între 4-6 °C în parte nordică și 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile est și nord-est. Iarnă începe în a doua jumătate a luni noiembrie și durează, în medie, până în primă sau a doua decadă a lunii martie. Startul de zăpadă are, în medie 40-60 cm. Primăvară și toamnă
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
alternând perioade lungi de secetă de 1-3 săptămâni cu averse de ploaie torențială. Pentru a compensa deficitul de apă în ultimii ani ai secolului XX au fost executate mari lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare. Iernile sunt în general reci, uscate, influențate de vânturile aspre provenite din nordul Câmpiei Ruse, cum este crivățul. Temperatura medie anuală este în jurul valorilor de 10-11. Iulie este cea mai caniculară lună din an, cu temperaturi medii multianuale de 22-23. Climatul arid este evidențiat și de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de până la 2700 m cu peste 20 vârfuri ce depășesc 2000 m. Împreună cu Sardinia se află pe aceeași micro-placă continentală și este despărțită de aceasta prin Strâmtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediteraneean, uscat și călduros, un pic mai blând pe măsură ce crește altitudinea. Turismul are un rol important în economia insulei, aceasta atrăgând un număr mare de turiști datorită climatului său plăcut și a peisajelor naturale. Deoarece insula nu a suferit o dezvoltare intensă
Corsica () [Corola-website/Science/300998_a_302327]
-
1916) și - 34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul - vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Prezența văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
1964, nume posibil datorat faptului că satul este așezat într-o zonă înconjurată de păduri și livezi. Localnicii folosesc des vechea denumire a satuluiSăcătura. Denumirea de "Săcătura" provine de la cuvântul "seci", "secătura", referire la o porțiune de pădure tăiată sau uscată. Datorită faptului că zona era înpădurită, primi locuitori ai satului foloseau o tehnică prin care curățau scoarță copacilor care în timp se uscau și apoi erau tăiați iar locurile rămase astfel libere erau utilizate pentru cultivarea cerealelor necesare traiului sau
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
râul Bărâcea sunt apele de suprafața care străbat teritoriul localității Peretu). Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
în noaptea de Înviere aprinderea unui foc imens din roți de cauciuc, înlocuitor al lemnelor. În trecut, focul se aprindea chiar în curtea cimitirului, loc in care se gaseste si Biserica, însă din cauza incidentelor din trecut (aprinderea spontana a ierbii uscate sau a crucilor din lemn), locatia a fost strămutată în afara incintei. Incă din zorii zilei dinaintea Învierii Domnului (Sâmbătă dimineața), tinerii entuziasmați față de rolul pe care îl au în această zi, se adună în grupuri și încep să colecteze cauciucuri
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
general pe agricultură și creșterea animalelor dar are și unele activități industriale. Clima în Grivița este temperat continentală marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice. "Precipitațiile" sunt de circa 400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]