239,876 matches
-
cercetărilor efectuate asupra propriilor mucozități. Această substanță apare în secrețiile omului dar și în afara organismului uman și are proprietăți antibacteriene. Din păcate, și în acest caz, Fleming nu a reușit să separe această substanță. Din nou s-a limitat la publicarea rezultatelor cercetării sale. Lizozimul a fost extras de către un alt savant. Alexander Fleming a fost foarte apreciat în Anglia până la sfârșitul vieții pentru descoperirea sa. În anul 1944, lui Fleming i s-a acordat distincția de "Sir", iar un an
Alexander Fleming () [Corola-website/Science/298278_a_299607]
-
A fost asasinat la 21 mai 1991, la Chicago, în plină forță creatoare. Înainte de asasinarea în stil KGB ("„O tipică execuție în stil KGB-ist”", a comentat ulterior Ion Pacepa) primise scrisori de amenințare cu moartea; amenințările se intensificaseră în urma publicării unui interviu incendiar în "Revista 22" din 5 aprilie 1991, ca și în urma vizitei la Chicago a fostului suveran al României, Regele Mihai I, și a familiei regale, în aprilie 1991. Pe fondul unei puternice campanii antiregaliste care se desfășura
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
1974 - În februarie este expulzat din URSS, ridicându-i-se și cetățenia sovietică. Se stabilește lângă Cavendish, în Vermont, SUA. Conferințele și intervențiile sale irită uneori Occidentul prin lipsa de menajamente critice. 1990 - Nu ia în serios "perestroika" decât după publicarea "Arhipelagului Gulag" în URSS, unde Gorbaciov îi redă cetățenia sovietică la 16 august 1990. În 1994, se întoarce în Rusia cu soția sa, Natalia, care între timp, devenise cetățean al Statelor Unite. Fiii lor au rămas în continuare în SUA (mai
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
în 1844 reia concertele. Speră să îi succeadă lui Joseph Zimmermann la Conservatorul din Paris, dar, spre deziluzia sa, postul îi este acordat lui Antoine François Marmontel. După 1848 părăsește din nou viața publică, pentru a reveni în 1855 prin publicarea culegerii "Douze Études dans les tons mineurs Op. 39" (Douăsprezece studii în tonuri minore Op. 39). În 1873, începe reprezentații cu mici concerte ("petits concerts"), consacrate unor compozitori uitați sau neglijați, ca Rameau, Bach, Haydn precum și Mozart, Beethoven. Va muri
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
la Petrograd și Moscova, pe modelul cărora și în 1917, cu ocazia revoluției din februarie, vor apare altele în toate marile orașe ale imperiului. Greva generală îl forțează pe Nicolae al II-lea să accepte cererile populației, fapt confirmat de publicarea "Manifestului din Octombrie." Acest document era redactat de Serghei Witte, și avea rolul de a izola stânga (și cererile ei de ordin social) prin acceptarea cererilor politice ale liberalilor: acordarea libertăților civile, un regim constituțional, un guvern (Rusia sub țarism
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
temporare, care produceau haosul în administrație.), nici măcar după Revoluția din 1905 și Manifestul din Octombrie Rusia necăpătând un guvern responsabil în fața legislativului.) și o adunare legislativă aleasă liber. Din păcate, țarul Nicolae al II-lea a acceptat doar de nevoie publicarea Manifestului din Octombrie, fără a avea însă intenția de a-l și respecta și deveni astfel un veritabil monarh constituțional. Dacă totuși monarh constituțional înseamnă un monarh al unui stat dotat cu o constituție pe care acesta o și respectă
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
unul, iar Rusia n-a fost nici ea niciodată o monarhie constituțională, sau dacă a fost totuși până la lovitura de stat dată de țarul Nicolae al II-lea în iunie 1907, de atunci încolo n-a mai fost. Imediat după publicarea "Manifestului din octombrie", celebrările populare au fost repede umbrite de violență: regimul lui Nicolae al II-lea a creat câteva mișcări pro-monarhiste, sprijinite din ordinul țarului însuși, atât financiar cât și logistic, de către poliție, și care ideologic erau veritabile grupări
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
sprijinite din ordinul țarului însuși, atât financiar cât și logistic, de către poliție, și care ideologic erau veritabile grupări fasciste avant la letrre; acestea au declanșat un război de stradă contra grupurilor pro-reformă. La doar o lună și câteva zile de la publicarea Manifestului din octombrie, mai exact pe 3 decembrie 1905, guvernul țarului Nicolae al II-lea arestează conducătorii sovietului petersburghez; social-democrații răspund printr-un nou apel la grevă generală și la rebeliune armată, însă muncitorii erau slab pregătiți pentru confruntarea cu
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
autorităților: regimul țarist al lui Nicolae al II-lea nu va ezita să ducă un război de teroare chiar împotriva propriului popor: în zonele în care țăranii s-au revoltat, sate întregi au fost distruse de armată. În total, de la publicarea Manifestului la mijlocul lui Octombrie 1905 și aprilie 1906, când s-a reunit prima Dumă, regimul țarului Nicolae al II-lea a executat 15 000 de oameni, a împușcat sau rănit cel puțin alți 20 000, iar poliția politică țaristă a
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
pentru dezvoltare spirituală din Danemarca (NATHA)". MISA este prezentă și în Germania, prin filiala "Deutsche Akademie für traditionelles Yoga e.V.". Esoteric Orient Yoga Suedia este filiala Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut în Suedia. Alte activități sub egida MISA: publicarea revistelor Yoga Magazin, Revista Misterelor, Francmasoneria și a unui buletin informativ lunar, publicarea a numeroase cărți, numeroase conferințe publice, cursuri de Yoga, Astrologie, Shivaism, Ayurveda, Parapsihologie, Alchimie, Eneagramă ș.a., simpozioane și tabere de yoga, expoziții cu tematică spirituală, diferite activități
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
filiala "Deutsche Akademie für traditionelles Yoga e.V.". Esoteric Orient Yoga Suedia este filiala Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut în Suedia. Alte activități sub egida MISA: publicarea revistelor Yoga Magazin, Revista Misterelor, Francmasoneria și a unui buletin informativ lunar, publicarea a numeroase cărți, numeroase conferințe publice, cursuri de Yoga, Astrologie, Shivaism, Ayurveda, Parapsihologie, Alchimie, Eneagramă ș.a., simpozioane și tabere de yoga, expoziții cu tematică spirituală, diferite activități care vizează trezirea conștiinței naționale. Presa a redat pe larg informații referitoare la
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
sugerat că întârzierea de un an dintre München și începutul războiului a înrăutățit poziția britanicilor, și l-a criticat atât pentru deciziile din timp de pace, cât și pentru cele din timp de război. În anii ce au trecut de la publicarea cărților lui Churchill, puțini au fost istoricii care i-au contestat vederile. Anne Chamberlain, văduva răposatului premier, a sugerat că lucrările lui Churchill erau pline de chestiuni care „nu sunt simple greșeli de exprimare ce pot fi cu ușurință corectate
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
și se sfârșesc, în Anglia, odată cu nașterea revoluției industriale și începutul epocii victoriene. Exemple concrete, adevărate „pietre de hotar“ ar fi ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales datorită maximei descartiene „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
cât și Fahrenheit), unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați (Sistemul Internațional, sau SI), adică sistemul metric). În fizică se pot menționa descoperirea legilor de mișcare a planetelor de către Johannes Kepler, publicarea primei concepții cosmogonice închegate aparținând lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenței și difracției (Christian Huygens), descoperirile din domeniul electricității ale lui Alessandro Volta și cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culminează cu închegarea ei în sistemul newtonian. În
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
universităților. O dată cu apariția cărților cu coperți de hârtie ieftine de la începutul secolului XX s-a ajuns la o explozie a publicațiilor populare, devenind mai accesibile pentru oameni obișnuiți. În secolul al XX-lea bibliotecile au făcut față unei rate de publicări din ce în ce mai mari, acest efect făcând parte din explozia informațională. Inventarea Internetului și a publicării electronice (v. Tehnoredactare computerizată) a făcut ca multe din informațiile noi să nu mai fie tipărite în cărți, ci puse la dispoziție de exemplu online, printr-
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
a ajuns la o explozie a publicațiilor populare, devenind mai accesibile pentru oameni obișnuiți. În secolul al XX-lea bibliotecile au făcut față unei rate de publicări din ce în ce mai mari, acest efect făcând parte din explozia informațională. Inventarea Internetului și a publicării electronice (v. Tehnoredactare computerizată) a făcut ca multe din informațiile noi să nu mai fie tipărite în cărți, ci puse la dispoziție de exemplu online, printr-o bibliotecă digitală virtuală, pe CD-ROM sau în formă de cărți electronice, virtuale (engleză
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
sau în formă de cărți electronice, virtuale (engleză: "e-books"). Aceasta a mărit gradul de complexitate pentru edituri și biblioteci, în timp ce totuși publicațiile pe hârtie tradiționale nu și-au redus nici ele volumul. Au apărut însă și alte dezvoltări în procesul publicării cărților. De exemplu, de tehnologia „tipărire la cerere” (engleză: "book on demand") pot profita autorii mai puțin cunoscuți, care cu ajutorul ei pot să-și ofere opera mai repede și într-un tiraj inițial imprevizibil, la costuri acceptabile. Industria de carte
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
de care erau legați sufletește, pe filo-germani în Germania sau pe filo-francezi în Franța. Activitatea politică a atașatului cultural la Paris era însă minimală, Ionescu rezumându-se să traducă sau să faciliteze traducerea unor autori români contemporani sau să aranjeze publicarea lor în revistele literare franceze. Primele apariții ale lui Eugen Ionescu sunt în limba română, cu poezii publicate în revista "Bilete de papagal" (1928-1931) a lui Tudor Arghezi, articole de critică literară și o încercare de epică umoristică, "Hugoliada: Viața
Eugen Ionescu () [Corola-website/Science/297105_a_298434]
-
Berger (cea care s-a ocupat de aranjarea hârtiilor din biblioteca lui Eliade incendiată pe 18 dec. 1985) cu acuzații de antisemitism, fără a aduce dovezi, prefigurând linia atacurilor repetate care au urmat. În România de după 1990 s-a început publicarea doar a unei părți din cele patruzeci de volume de operă științifică și literară, preferându-se reeditările, astfel că în douăzeci de ani nu s-a reușit publicarea integrală a operei eliadești. Valorile spirituale promovate de Eliade au continuat să
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
atacurilor repetate care au urmat. În România de după 1990 s-a început publicarea doar a unei părți din cele patruzeci de volume de operă științifică și literară, preferându-se reeditările, astfel că în douăzeci de ani nu s-a reușit publicarea integrală a operei eliadești. Valorile spirituale promovate de Eliade au continuat să anime proiecte culturale și după 1990, moment în care a (re)dobândit un statut de autor mitic, în sensul discuției în jurul unei opere neintegral publicată în România. Actualitatea
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
să păstreze acest fapt secret. Cariera lui Asimov se poate împărți în mai multe perioade. Cariera timpurie, dominată de science-fiction, a început în jurul anului 1940 cu povestiri scurte. Aceasta a durat până în jurul anului 1958, și a luat sfârșit după publicarea romanului "Soarele gol". După aceasta, el a publicat cu preponderență literatură non-ficțiune, și doar rareori science-fiction. În următorul sfert de veac el a scris doar patru romane science-fiction. După 1982, a început cea de-a doua parte a carierei sale
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
el a publicat cu preponderență literatură non-ficțiune, și doar rareori science-fiction. În următorul sfert de veac el a scris doar patru romane science-fiction. După 1982, a început cea de-a doua parte a carierei sale în domeniul S. F., cu publicarea romanului Marginea Fundației. După aceasta și până la sfârșitul vieții, Asimov a publicat multe continuări ale romanelor existente, într-o manieră pe care n-a premeditat-o inițial. Asimov și-a început cariera prin publicarea unei povestiri într-un magazin de
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
sale în domeniul S. F., cu publicarea romanului Marginea Fundației. După aceasta și până la sfârșitul vieții, Asimov a publicat multe continuări ale romanelor existente, într-o manieră pe care n-a premeditat-o inițial. Asimov și-a început cariera prin publicarea unei povestiri într-un magazin de science-fiction în 1939, "Naufragiat pe Vesta", scrisă la doar 18 ani; puțin mai târziu, a publicat povestea scurtă "Căderea nopții" (1941), descrisă în "Bewildering Stories", numărul 8, ca una dintre "cele mai faimoase povestiri
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
Apropierea de ziaristică este confirmată, cu certitudine, odată cu colaborarea la revista "Ghimpele", unde și-ar fi semnat unele dintre cronici cu pseudonimele: "Car" și "Policar", în care sunt vizibile vioiciunea și verva de bună calitate. Numele întreg îi apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului "" în "Revista contemporană". În numărul din luna decembrie 1874 al revistei, numele lui Caragiale a apărut trecut printre numele scriitorilor care formau "„comitetul redacțional”". Un moment esențial l-a constituit colaborarea la "Revista contemporană
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a scris articole politice și un reportaj la moartea lui Alexandru Odobescu. A condus, din 1896, "Epoca literară", supliment al ziarului "Epoca". În "Convorbiri critice" și în "Timpul" și-a publicat piesele de teatru. Când Slavici și Coșbuc au început publicarea revistei "Vatra" (1894), Caragiale s-a aflat printre principalii colaboratori. Din 1895 și până în 1899 a colaborat la revistele: "Gazeta poporului", "Epoca", "Drapelul", "Povestea vorbei", "Lumea veche", "Adevărul", "Foaie interesantă", "Literatură și artă românească", "Pagini literare". În 1896 a condus
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]