25,049 matches
-
dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii pe colinele Cotnarilor „în rînd cu Vodă”, adică vecine cu viile domnitorului. În anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de hectare, în partea de est a dealului, proprietate a boierului Barbu din Scobinți, prin anii 1915-1916, al cărei paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de hectare, în partea de est a dealului, proprietate a boierului Barbu din Scobinți, prin anii 1915-1916, al cărei paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica. Pe vârful dealului, se găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de hectare, în partea de est a dealului, proprietate a boierului Barbu din Scobinți, prin anii 1915-1916, al cărei paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica. Pe vârful dealului, se găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de est a dealului, proprietate a boierului Barbu din Scobinți, prin anii 1915-1916, al cărei paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica. Pe vârful dealului, se găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe pământurile dregătorilor domnești, apoi ai mănăstirii. În 1859, erau un numar de
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica. Pe vârful dealului, se găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe pământurile dregătorilor domnești, apoi ai mănăstirii. În 1859, erau un numar de 155 capi de familie, cu 705 suflete. Trei decenii mai tarziu, în 1889, s-a
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o vreme să răsufle, ...apoi
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de o așezare fortificată ("kairuan"), a cărei locație nu a fost încă identificată cu exactitate. Asediul său a început în luna iunie a anului 915. După ce au fost respinși în câmpul liber, sarazinii au fost nevoiți să se retragă în dealurile din apropiere. Aici ei au reușit să reziste multor atacuri purtate sub comanda lui Alberic de Spoleto și Landulf de Benevento. Cu toate acestea, lipsiți de hrană și amenințați de o soartă disperată, în luna august au avut o tentativă
Bătălia de la Garigliano () [Corola-website/Science/324496_a_325825]
-
Muștei, în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului..., până la gură Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei..., până la muntele de sub Halăuca și gură Hălucăi, apoi până în vârful Pițigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și pește obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Muștei”. Același hotar este „întărit” la 3 februarie 1455 de către Alexandru-Voievod, domnul Moldovei. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin documentul din 27 iulie 1501, se aprobă
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. Biserica de lemn din Ipatele a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat la baza dealului de la marginea satului.
Ipatele, Iași () [Corola-website/Science/324516_a_325845]
-
Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
reprezentanții genului "Bregmaceros" sunt destul de abundenți (în comparație cu absența lor în celelalte locații ale zonei Piatra Neamț). Deasemeni specii din genurile "Digoria", "Zenopsis" și "Seriola" au fost remarcate , precum și un număr de taxoni noi aparținând ordinelor "Gadiformes" și "Perciformes". Fosile caracteristice pentru dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
un număr de taxoni noi aparținând ordinelor "Gadiformes" și "Perciformes". Fosile caracteristice pentru dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
prin canalele Dranov și Dunavăț. Este cea mai mare întindere lacustră din România. Pe malul limanului Razim, nu departe de capul Doloșman, se găsesc ruinele cetății antice Argamon (Argamum sub Imperiul Roman), iar puțin mai spre apus, pe unul dintre dealurile care străjuiesc lacul Babadag, se înalță tainica cetate Enisala ("Herakleia" în antichitate, "Eraclea" pe hărțile genoveze, "Yeni-Sala" adică "noua vestire" în turcește). Cele 400 de sepulturi dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Situați între munți la nord și dealuri piemontane joase la sud, Subcarpații Argeșului reprezintă interfața acestor două unități de relief cu trăsături asemănătoare celor două formațiuni în special în zonele de contact. Contrastul cu regiunile învecinate este dat totuși de particularitățile morfo-pedo-litologice întâlnite numai în Subcarpați. Dacă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
acestor două unități de relief cu trăsături asemănătoare celor două formațiuni în special în zonele de contact. Contrastul cu regiunile învecinate este dat totuși de particularitățile morfo-pedo-litologice întâlnite numai în Subcarpați. Dacă limita estică va urmări linia de culme a Dealului Vâlnei-Groapa Oii, vom avea doar o separare a două bazine hidrografice iar dacă aceasta va fi trasată pe valea Argeșelului vom exclude Culmea Vâlnei-Groapa Oii din Subcarpații Argeșului. De aceea Valea Dâmboviței de la confluența acesteia cu valea Stoenești și până la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Oii din Subcarpații Argeșului. De aceea Valea Dâmboviței de la confluența acesteia cu valea Stoenești și până la Oncești este cea mai justificată limită deoarece include și versantul estic al culmii Cireșu-Vâlnău-Groapa Oii, culme cu peisaj tipic subcarpatic și zona din nordul Dealului Perilor (cuestă formată din depozite levantine prin care începe Platforma Piemontană Cândești). Limita sudică separă două unități deluroase asemănătoare în zona de contact dar cu evoluție și peisaj diferite. Deci, această limită nu este destul de tranșantă pentru a putea fi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Argeșului. Sinuozitatea acestei limite se datorează prelungirii ei spre sud pe toate culoarele de vale și retragerii spre nord pe sub frunțile de cueste. De la nord de localitatea Oncești, din Valea Dâmboviței, spre vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și Vâlsan și de aici pe sub fruntea prelungă de sub Dealul Boerului și Râpa cu Brazi ajunge în Valea Argeșului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și Vâlsan și de aici pe sub fruntea prelungă de sub Dealul Boerului și Râpa cu Brazi ajunge în Valea Argeșului. Dacă în partea de est limita a urmărit un culoar de vale pentru a cuprinde și versantul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și Vâlsan și de aici pe sub fruntea prelungă de sub Dealul Boerului și Râpa cu Brazi ajunge în Valea Argeșului. Dacă în partea de est limita a urmărit un culoar de vale pentru a cuprinde și versantul estic al culmii Vâlnei-Groapa Oii, în partea vestică vom trasa limita pe cumpăna de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pentru Subcarpații Argeșului. Deci din Valea Argeșului spre vest limita urcă pe sub cuesta cea mai sudică până în cumpăna de ape. Limita vestică umărește linia celor mai înalte puncte ale unei culmi puternic fragmentată de eroziunea torențială, trecând prin satul Blaju, dealul Lupoaiei (658 m), dealul Hoților și dealul Tamaș (1104 m) care dă și numele acestei culmi. La nord de Culmea Tamașului se face trecerea între Depresiune Arefului și Depresiunea Sălătrucului printr-o culme mai joasă și cu numeroase șei create
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din Valea Argeșului spre vest limita urcă pe sub cuesta cea mai sudică până în cumpăna de ape. Limita vestică umărește linia celor mai înalte puncte ale unei culmi puternic fragmentată de eroziunea torențială, trecând prin satul Blaju, dealul Lupoaiei (658 m), dealul Hoților și dealul Tamaș (1104 m) care dă și numele acestei culmi. La nord de Culmea Tamașului se face trecerea între Depresiune Arefului și Depresiunea Sălătrucului printr-o culme mai joasă și cu numeroase șei create prin împingerea izvoarelor cât
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spre vest limita urcă pe sub cuesta cea mai sudică până în cumpăna de ape. Limita vestică umărește linia celor mai înalte puncte ale unei culmi puternic fragmentată de eroziunea torențială, trecând prin satul Blaju, dealul Lupoaiei (658 m), dealul Hoților și dealul Tamaș (1104 m) care dă și numele acestei culmi. La nord de Culmea Tamașului se face trecerea între Depresiune Arefului și Depresiunea Sălătrucului printr-o culme mai joasă și cu numeroase șei create prin împingerea izvoarelor cât mai aproape de cumpănă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]