24,732 matches
-
Ilie. Fondul de manuscrise include cca 200 de unități, 43 din ele fiind ediții facsimile. Semnalăm celebrul monument de cultură și artă românească, Evangheliarul slavo-grecesc, copiat la mănăstirea Neamț în 1429 de călugărul Gavriil Uric (microfilm). Dintre celelalte manuscrise: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, scris în anii 1680-1691 în limba română de către Miron Costin (microfilm); copiile manuscriselor Aritmologhion (1672), Hrismologhion (1673) și Vasiliologhion (1673) de Nicolae Milescu Spătarul; un Pateric scris în Mitropolia din Chișinău de
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii eneolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul eneoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. La Bugiulesti, în valea Oltețului, au fost descoperite resturi osteologice a 20 de specii de animale, ce datează de 1, 800 000- 1 400 000 de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
care se unea atunci cu Regatul României. Câțiva ani mai târziu, în 1925, rudele din Chișinău la care locuia (familia mătușii din partea tatălui, doamna Botezat) o căsătoresc cu un moșier basarabean, Alexandru (Sașa) Russo. , nobil de viță veche, din celebrul neam Russo. Acesta, mult mai în vârsta decât ea, stăpânea întinse proprietăți funciare și ferme de oi karakul. Din 1932 până în 1934, Nadia frecventeaza cursurile pentru surori medicale organizate de Crucea Roșie, la Chișinău. Cam în aceeași perioada urmează școala de
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
eseuri: „Tratat despre viața elegantă”, „Teoria mersului” și „Tratat despre excitantele moderne”. A fost tradusă pentru prima dată în limba română în 2006 și publicată de Casa de Editură Grafoart (isbn 978-973-9054-12-6). Traducerea îi aparține lui Laurențiu Zoicaș. „Soarta unui neam depinde și de hrana, și de orânduirea politică de care are parte. Cerealele au dat popoarele de artiști. Rachiul a dus la pierzanie semințiile indiene. Pentru mine, Rusia este o autocrație care se sprijină pe alcool. Tutunul le-a venit
Patologia vieții sociale () [Corola-website/Science/314691_a_316020]
-
să apară albumul Distant Relatives, o colaborare între Damian Marley și rapperul Nas. Sound-ul acestui album este dat de o fuzine dintre reggae și hip-hop. Tema albumului este legată de relația dintre Damian Marley și Nas, amândoi provenind din același neam mai exact de pe continetul african. În 2012 a colaborat cu Skrillex în Make it Bun Dem. La fel ca tatăl și restul familiei Marley, Damian este adept al rastafari (un curent religios) și își ghidează viața și muzica după principiile
Damian Marley () [Corola-website/Science/313507_a_314836]
-
reprezentată imediat deasupra flăcărilor iadului care cuprind talgerul mai greu, în care se află „nedreptatea”, în timp ce „dreptatea”, mai ușoară, se ridică spre cer. Dintre păcatele nominalizate se mai descifrează „duhănașu” și „mincenoșii”. În registrul inferior este reprezentată „moartea”. Cete (denumite „neamuri”) se îndreaptă spre judecată, risipite în spațiile rămase libere: Moise (urmat de evrei), împărați, călugări, sihaștri, călugărițe, fecioare, împărătese, „patriarși”, preoți. În fața „cetății” raiului sunt împărați și episcopi, iar înăuntru se vede „Iacov” patriarhul, cu sufletele celor aleși în brațe
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
unei mănăstiri domnești, pe care o lasă în grija urmașilor săi pe tronul țării: "„supt blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pre carele îl va alege Domnul Dumnezeu a fi domn și stăpân Țării Rumânești sau din neamul domniei mele sau dintr-alt neam, îl rog ca să cinstească și să înnoiască și să întărească această carte a domniei mele pe aceste moșteniri după tocmeala ce s-au scris mai sus”". Pentru a asigura dăinuirea ctitoriei sale, Matei Basarab
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
lasă în grija urmașilor săi pe tronul țării: "„supt blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pre carele îl va alege Domnul Dumnezeu a fi domn și stăpân Țării Rumânești sau din neamul domniei mele sau dintr-alt neam, îl rog ca să cinstească și să înnoiască și să întărească această carte a domniei mele pe aceste moșteniri după tocmeala ce s-au scris mai sus”". Pentru a asigura dăinuirea ctitoriei sale, Matei Basarab pecetluiește cu blestem și invocă un
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
era identificat adesea cu însuși Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii grecești: la Delphi, Delos, Claros, Patara etc. Având, așa cum s-a arătat, un rol preponderent în mitologia greacă, Apollo a fost împrumutat de timpuriu și de alte neamuri. Era, de pildă, onorat de vechii etrusci și mai târziu a fost adoptat și de romani. În cinstea lui s-au instituit la Roma "Ludi Apollonares", și tot acolo, pe vremea împăratului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.
Apollo (mitologie) () [Corola-website/Science/314050_a_315379]
-
Neamul Șoimăreștilor este un film istoric românesc în două părți din 1965, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după "romanul istoric omonim" scris de Mihail Sadoveanu. Filmul este prezentat pe generic ca „o povestire din Moldova anului 1612
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
sat de pe malul Răutului. El se îndrăgostește de Magda, frumoasa fiică a boierului Stroie Orheianu, pe care o salvase din mâinile cazacilor zaporojeni. Tudor Șoimaru este sfâșiat între dragostea pentru Magda, fiica celui care-i ucisese tatăl și-i jefuise neamurile, și dorința de a se face dreptate. În final, el îl ucide pe boier și dă foc curții boierești. "Neamul Șoimăreștilor" este primul film românesc în format „ecran lat-color”. El se află pe locul 5 în topul celor mai vizionate
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
mâinile cazacilor zaporojeni. Tudor Șoimaru este sfâșiat între dragostea pentru Magda, fiica celui care-i ucisese tatăl și-i jefuise neamurile, și dorința de a se face dreptate. În final, el îl ucide pe boier și dă foc curții boierești. "Neamul Șoimăreștilor" este primul film românesc în format „ecran lat-color”. El se află pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
lui Stroie Orheianu. În final, același narator mărturisește: "„Bunicii mei sînt strănepoții acestor oameni, iar eu am scris această povestire având în sufletul meu răsunetul durerii lor”". Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul "Neamul Șoimăreștilor" de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
și grandios prezent în filmele istorice ale epocii, folosindu-se mai mult sugestia în redarea luptelor. Rolul Tudor Șoimaru urma să fie interpretat inițial de Ilarion Ciobanu, dar acesta a fost înlocuit după prima lună de filmări cu Mihai Boghiță. "Neamul Șoimăreștilor" a intrat în faza de producție la 29 decembrie 1962. Filmările au avut loc în perioada 7 decembrie 1963 - 21 august 1964 și s-au desfășurat la Suceava, Voroneț, Sucevița, Câmpulung Muscel, Sighișoara (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
fiecare zid de cetate sau conac, cu tot ce are în față”. Într-un interviu publicat în aprilie 2003 în revista "Clipa", tipărită de o organizație românească din SUA, maestrul scenograf a prezentat mai multe probleme întâmpinate în timpul realizării filmului "Neamul Șoimăreștilor", primul film în format ecran lat-color. Pelicula Eastman color folosită la filmări era de cea mai bună calitate, dar a cauzat câteva probleme neprevăzute. Simionescu a prezentat astfel problema cu care s-a confruntat: "„Pe imaginea de pe ecran, la
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
și pentru ingeniozitatea mișcărilor de aparat la al IV-lea Congres UNIATEC de la Milano. De asemenea, producătorul american de peliculă a acordat Studioului Cinematografic București dreptul de a developa în laboratorul de la Buftea pelicula sa pentru tot sud-estul Europei. Filmul "Neamul Șoimăreștilor" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 13.046.101 spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 5 ianuarie 2001, fiind vizionat de încă 5.457 spectatori. "Neamul Șoimăreștilor" se află astfel pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare. El a remarcat faptul că unele secvențe din film ies în evidență prin falsitate și ridicol: prezentarea unei bătălii din care nu reiese din ce motiv câștigă Tomșa, folosirea unui
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
în anul 1916, mutată tot în 1989 de pe Muntele Higheș. Crucea are o înălțime de 1,30 m și este realizată din granit. În planul frontal al crucii s-a înscris următorul text comemorativ: „Eroilor căzuți în războiul pentru întregirea neamului 1914-1919“.
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
lui în ochii lui N. Xenopol nu avea pentru el nici o importanță și că singura insultă din partea acestuia ar fi fost ca scrierile sale să fie lăudate în coloanele "Românului". Totuși, el preciza că familia sa este română, chiar „nobilă neam de neamul ei” și că printre strămoșii săi nu se găsesc „jidani, greci ori păzitori de temniță”. În același articol Eminescu scria că nu dă importanță acestei polemici personale, dar ea reprezenta ocazia de a afirma un adevăr pe care
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
ochii lui N. Xenopol nu avea pentru el nici o importanță și că singura insultă din partea acestuia ar fi fost ca scrierile sale să fie lăudate în coloanele "Românului". Totuși, el preciza că familia sa este română, chiar „nobilă neam de neamul ei” și că printre strămoșii săi nu se găsesc „jidani, greci ori păzitori de temniță”. În același articol Eminescu scria că nu dă importanță acestei polemici personale, dar ea reprezenta ocazia de a afirma un adevăr pe care-l credea
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
apărând în primăvara anului 2006. Lucrează la resuscitarea celebrelor publicații culturale "Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii (de Paști, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa oferită unor musafiri. Maramureșeanul își poftește oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”, dar și pentru
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme că această creație ar data din vremea „când nu fusese încă răzlețirea principalelor ramuri române”, „epocă străveche de unitate primitivă a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește de la "motivul tânărului nelumit" (nunta funerară
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
agroindustrial din Târgu Neamț.În prezent este redactor la ziarul "Ceahlăul" din Piatră Neamț. Născut la 23 octombrie 1950 `n comună V`n\tori-Neam]. Studii medii `ncepute la Liceul "{tefan cel Mare" [i terminate la Liceul "Agroindustrial" din Ț`rgu Neam]. A lucrat `n diverse meserii - c\r\midar, muncitor pe un [antier bucure[tean, profesor suplinitor de matematic\ (`n satul Ț`rpe[ți), hamal `n Portul Constan]a. Aici, la Constan]a, a publicat [i primele versuri, `n revista "Tomis
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]