24,266 matches
-
mod firesc am spune, imediat după 1989. Este o migrație legală, care vizează indivizii implicați în niveluri superioare de educație și se bazează deopotrivă pe stimulente ale țării de origine și ale țării de destinație. Destinațiile sunt diverse, dar se concentrează aproape exclusiv spre statele dezvoltate ale Europei sau Americii de Nord. Tipuri de migrație - tipuri de efecte Efecte asupra pieței forței de muncă Migrația internațională este, înainte de toate, o „dispariție”, temporară sau definitivă, dintr-un spațiu de referință (în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea pe baza rețelelor, migrația clandestină tinde să devină concentrată teritorial la origine. Consecința este că, dacă la nivel național discutăm de o anumită rată de migrație (sau emigrație), ea se bazează, în cea mai mare parte, pe suma plecărilor concentrate cu precădere în anumite zone. Ce se întâmplă însă în aceste zone? Plecările vor conduce, probabil, în mod concomitent la eliberarea unor locuri de muncă și la plecările șomerilor. Vor răspunde însă angajatorii printr-o creștere a salariilor, atâta vreme cât creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate. Scopul nostru a fost de a evidenția faptul că efectele migrației dependent
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ISI:000169220700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). O opinie elegantă prin concizia ei este exprimată chiar de Paul Streeten: „Acești indecși sunt folositori pentru a concentra atenția și a simplifica problema. Ei prezintă o considerabilă atracție pentru politicieni. Au un impact mai puternic asupra minții, atrag cu mai mare forță atenția publicului decât o lungă listă de indicatori, combinați cu o discuție calitativă. Dar cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
the Study of Living Standards; Prime Minister’s Advisory Council on Science and Technology</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(2005). Pe de altă parte, studiile realizate în cadrul programelor locale de construcție a indicatorilor au produs puține date și se concentrează asupra unui număr limitat de dimensiuni, alegerea lor fiind influențată și de interesele locale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluarea: evaluarea periodică a relevanței unei strategii, a unui plan, program sau proiect, a eficienței și impactului său, atât așteptat, cât și neașteptat, față de obiectivele declarate - evaluarea poate duce la modificări ale strategiei, planului, programului sau proiectului tocmai pentru că se concentrează asupra eficienței globale a acestuia. Tabelul 1. Monitorizarea și evaluarea în termeni comparativi Monitorizare Evaluare Ce? Informații de rutină privind implementarea Oferă o perspectivă mai profundă asupra efectelor generale De ce? Analiza situației curente, respectarea termenelor, indicatori de performanță, minimizarea costurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau comunitar. Astfel, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot să vizeze global dezvoltarea (spre exemplu, Plan Național de Dezvoltare a României), să abordeze dezvoltarea unui sector anume (spre exemplu, industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care alte organisme pot să își coordoneze acțiunile de implementare a unor măsuri sau să se concentreze asupra propriilor programe antisărăcie, precum și de a sprijini ceilalți membri în îndeplinirea sarcinilor lor statutare. Având în vedere rolul pe care CASPIS îl îndeplinește, opțiunile strategice în funcție de care și-a stabilit atât obiectivele, cât și planul de lucru sunt următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noiembrie 2005), Planul este în proces de revizuire. Monitorizarea implementării obiectivelor PNAinc Raportul CASPIS de monitorizare la nivel național 2004 are la bază o monitorizare de proces care nu evidențiază în ce măsură implementarea PNAinc a dus la scăderea sărăciei, ci se concentrează asupra procesului de construcție instituțională la nivel central: stadiul dezvoltării unui sistem instituțional de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, măsura în care instituțiile responsabile și-au interiorizat abordarea integrată a sărăciei și excluziunii sociale, generalizarea practicilor de monitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Spre exemplu, din totalul de 13 strategii declarate a fi larg diseminate (pe Internet), doar nouă erau de găsit în octombrie 2004. În schimb, pe lângă cele declarate, alte trei strategii pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să se concentreze asupra propriilor strategii sau a Programului de Guvernare și acordă puțină atenție coordonării cu alte instituții în vederea atingerii unor obiective mai generale, precum sărăcia și incluziunea socială. Mai mult, culegerea datelor pentru studiul de monitorizare a fost dificilă în cadrul acelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
starea de sănătate a solicitanților. Întocmirea „dosarului” pentru plecare presupune o vizită medicală obligatorie, care să ateste starea fizică generală bună a candidatului și capacitatea de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai bune, concentrate asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii în cluburi, programe de vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ministerului Afacerilor Străine și Arhivele Naționale Istorice Centrale, implicarea autorităților militare de la cel mai înalt nivel de comandă până la eșaloanele inferioare în excesele înfăptuite împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. Demersul nostru istoriografic se va concentra în esență pe perioada iunie 1941-august 1944, alegerea acestui interval de timp fiind determinată de mai multe considerente. Deși este indiscutabil faptul că ponderea armatei române în cadrul statului a crescut exponențial odată cu preluarea puterii în septembrie 1940 de către generalul Ion
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la Iași de către autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unui număr de 174 evrei din orașul Bălți, respectiv comunele Târgul Sculeni și Mărculești. 56. 29 iulie 1941. Ordinul general nr. 99 al Ministerului Apărării Naționale referitor la un număr de 23 de ofițeri ce au intervenit în favoarea evreilor concentrați în detașamentele de muncă, respectiv interzicerea pe viitor a unor asemenea intervenții. 57. 29 iulie 1941. Nota nr. 238 înaintată Primăriei municipiului Chișinău de către Comandamentul Militar al municipiului Chișinău, cu privire la înființarea și organizarea ghetoului din Chișinău. 58. 30 iulie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
numărul și situația evreilor din ghetoul Moghilev, respectiv solicitarea deportării urgente a acestora. 254. 16 mai 1942. Nota nr. 202.565 înaintată de Cercul de Recrutare București Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la sustragerea evreilor concentrați pentru munca de folos obștesc, respectiv solicitarea organizării de către Prefectura Poliției Capitalei a unor razii în vederea identificării și reținerii evreilor care se sustrag de la munca de folos obștesc. 255. 17 mai 1942. Nota nr. 39.966 întocmită de Secția I-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefectura Poliției Capitalei a unor razii în vederea identificării și reținerii evreilor care se sustrag de la munca de folos obștesc. 255. 17 mai 1942. Nota nr. 39.966 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la sustragerea evreilor concentrați pentru munca de folos obștesc, propunerea deportării imediate în Transnistria a evreilor aflați în judecata Curților Marțiale pentru abateri în legătură cu munca de folos obștesc, respectiv difuzarea unui comunicat prin presă și radio în care să se atragă atenția evreilor asupra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Recrutare. 266. 8 iunie 1942. Nota nr. 2398/R.D.L. înaintată Marelui Stat Major de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România, Radu Lecca, prin care se solicită comunicarea datelor referitoare la taberele de muncă unde sunt internați evreii concentrați pentru prestarea muncii de folos obștesc, datele fiind necesare realizării recensământului locuitorilor cu sânge evreiesc. 267. 11 iunie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se solicită aprobarea forurilor superioare în vederea efectuării unor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat Major. 388. 5 iunie 1943. Nota nr. 11.645 înaintată șefului Marelui Stat Major, generalul de divizie Ilie Șteflea, de către Centrala Evreilor din România, prin care se solicită exceptarea de la prestarea muncii în natură în favoarea primăriilor a evreilor săraci concentrați în detașamentele de muncă obligatorie. 389. 16 iunie 1943. Nota nr. 423.023 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se propune convocarea imediată a Comisiei Interministeriale în vederea analizării situației create de expirarea la 30
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major, generalul de divizie Ilie Șteflea, prin care se solicită aprobarea efectuării unei inspecții de către inspectorul Nicolae Covaci, în vederea verificării modului în care au fost administrate de persoanele responsabile sumele trimise de Centrala Evreilor din România în scopul ajutorării evreilor concentrați în detașamentele de muncă. 410. 17 noiembrie 1943. Nota nr. 900.930 înaintată de Marele Stat Major Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, prin care se comunică situația constatată la diferite întreprinderi în privința respectării prevederilor legale referitoare la înlocuirea personalului românesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cererea înaintată de Centrala Evreilor din România, Oficiul Județean Tecuci, comandantului Comandamentului General al Etapelor, generalul de divizie Olimpiu Stavrat, prin care se solicită ca evreii posesori de carnete de scutire de munca obligatorie și exercitarea profesiei să nu fie concentrați în detașamentele de evrei constituite în vederea executării anumitor lucrări. 433. 21 mai 1944. Nota nr. 516.774 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentului Militar al Capitalei, prin care se fac anumite precizări referitoare la concentrarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucru. 436. 27 mai 1944. Ordinul nr. 57 adresat unităților din subordine de către comandantul Armatei a 4-a, generalul de corp de armată Mihail Racoviță, privind neajunsurile constatate în cadrul inspecțiilor efectuate în ceea ce privește starea fizică și posibilitățile de muncă ale evreilor concentrați la lucru de Cercurile Teritoriale, respectiv măsurile ce se impun a fi adoptate în vederea remedierii situației. 437. 31 mai 1944. Nota nr. 5229 înaintată Ministerului Afacerilor Străine de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care se infirmă informațiile Comitetului Internațional al Crucii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
semnului distinctiv pentru evreii domiciliați în orașele din Moldova. 438. 2 iunie 1944. Nota nr. 7398 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Comisarul General pentru Problemele Evreiești, Radu Lecca, prin care se propune ca evreii concentrați în vederea prestării muncii obligatorii să lucreze același număr de zile în detașamentele de lucru locale, respectiv exterioare. 439. 3 iunie 1944. Nota nr. 982 adresată Armatei a 4-a de către Eșalonul Înaintat al Marelui Stat Major, prin care se comunică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legătura imediat cu Prefecturile de Județ, pentru a stabili situația în fiecare județ, asupra compunerii și dislocării detașamentelor de evrei. b) Vor revizui încadrarea în spiritul Instrucțiunilor anexate, înlocuind pe ofițerii evrei, cu ofițeri de rezervă categoria I și II, concentrați de către Cercurile de Recrutare, din acei disponibili. c) De asemeni vor revizui compunerea detașamentelor, în sensul că evreii exceptați pe bază de acte oficiale și aprobărilor date de Comandamentele Teritoriale, să fie înlocuiți cu alți evrei, pentru a nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
repartiția mâinii de lucru evreești pentru munca de folos obștesc va fi făcută de Comandamentul 2 Teritorial, fiind luată din seama Inspectoratului Taberelor de Muncă din Ministerul Muncii. Evreii vor fi organizați pe detașamente și încadrați cu ofițeri de rezervă locali concentrați în acest scop pe timp scurt. Cererile pentru detașamente de evrei vor fi adresate Comandamentului 2 Teritorial, care va dispune repartiția lor pe unități constituite cu un șef responsabil, care va primi un sector de lucru și va trebui să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]