24,597 matches
-
profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educație în favoarea unei libertăți iluzorii și ineficiente sub raport formativ, ci găsirea unor modalități optime de exprimare a autorității și de corelare a ei cu autonomia. Un alt concept vehiculat împreună cu acela de „autonomie“ este identitate. Din perspectiva psihologiei dinamice dobândirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. Din punct de vedere filosofic, identitatea este „proprietatea unui obiect de a fi și de a rămâne cel puțin un anumit timp ceea ce este, calitatea de a-și păstra un anumit timp
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a „profesorului subiectiv în aprecieri și tratamente“ ca expresii ale abuzului de autoritate din partea profesorului sunt tot atâtea surse de „inducție afectivă negativă“ (M. Golu, 1993,p. 152) asupra elevului care fac să eșueze relația pedagogică și orice încercare de dobândire a autonomiei. La fel de ineficient este și „profesorul dădacă“, „profesorului marionetă“, „profesorului delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu, în articolul deja invocat din Revista de pedagogie, nr. 1/1991 referitor la necesitatea autorității în relația pedagogică observă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vor lua instinctele și depozițiile sale native va fi pozitivă sau negativă. Unele dintre aceste dispoziții și instinctele se cer a fi înfrânte, altele stimulate; în unele cazuri este necesară prezența unei autorități ca să sprijine și să conducă procesul de dobândire a experienței și de inhibare a pulsiunilor nedorite social, în alte cazuri copilul simte nevoia liberei sale manifestări. Cu cât crește mai mult, cu atât trebuința sa de libertate devine mai puternică. O astfel de autoritate, acceptată de elev și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
b) BCA c) CBA d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Nicolae Titulescu este ales pentru a doua oară în fruntea Societății Națiunilor B) Carol I punea deschis în Consiliul de Miniștri problema dobândirii independenței C) Carol I vizitează Germania și Austro- Ungaria a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) izbucnește criza bosniacă B) Țarul Nicolae II vizitează Constanța C) România
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
la diverse proiecte În colaborare cu instituții importante ale Iașului; participări la concursuri, recitări și prezentări piese de teatru. Toate aceste activități urmăresc anumite obiective educative necesare procesului de predareînvățare: descoperirea dorinței de lectură; documentarea În diferite domenii; deprinderea și dobîndirea abilității lucrului În echipă; dezvoltarea Încrederii În forțele proprii; dezvoltarea abilității de a comunica mai ușor cu cei din jurul său; descoperirea abilităților și talentelor necesare Înțelegerii teatrului și lecturii, care ni se oferă ca un conflict deschis Între spirit și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
strălucirii efemere și a nefericirii dominatoare ce au marcat destinele celor ce au fost determinate ori au ales deliberat să parcurgă trasee complicate de existență și de realizare socială prin valorificarea și valorizarea farmecului, inteligenței și puterii de seducție, pentru dobândirea unor privilegii ori pentru supraviețuire. Aceeași invitație este îndreptată spre reflectarea asupra condiției femeii, asupra condiției umane în general, asupra faptului că orice femeie ar putea să-și cultive abilități de curtezană, să-și valorifice farmecul prin inteligență și spirit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curent, trebuințe materiale și spirituale conștientizate și exprimate în scopuri și strategii de împlinire, în preocupări de a obține ceea ce este în avantajul propriu sau al celor apropiați. Interesele devin dominante puternic motivante și sunt: economice: dorința unei vieți luxoase, dobândirea averilor, înființarea instituțiilor profitabile; politice: influențarea deciziilor în avantajul propriu și al celor apropiați, cucerirea pozițiilor politice pentru sine, pentru descendenți și alte rude, subminarea pozițiilor politice ale rivalilor, acordarea favorurilor prin funcții politice și administrative dorite; culturale: sprijinirea afirmării
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și-a cumpărat, din propriile câștiguri, o casă proprie în Londra, haine elegante și bijuterii. La optsprezece ani era faimoasă și a reușit să câștige prin farmecul și senzualitatea ei mulți bărbați bogați și puternici. Aceste relații i-au mijlocit dobândirea unei averi mari. A pozat seminud fotografilor iar imaginile ei desfătau clienții barurilor, cluburilor și magazinelor. În aceeași postură, seminud, a scos câteva serii de calendare, difuzându-și astfel frumusețea și senzualitatea. Colette (1873-1954) Un trup gânditor a fost caracterizată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cel alb. Și cum prestigiul gheișei creștea dacă avea un protector, un danna, Sayuri a avut ca danna un general, pe Nobusan. Între timp mama ceainăriei okiyei, dându-și seama de succesul ei, a hotărât adoptarea ei, ceea ce a însemnat dobândirea statutului de gheișă principală, fapt ce a stârnit invidia colegei Dovlecel. Aceasta a găsit un prilej să se răzbune, încercând să o discrediteze în fața protectorului ei. Cu toate acestea, Sayuri a ajuns să fie apreciată, invitată la banchete, să câștige
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
relevante pentru individ și care au fost întărite de cultura individului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Identitățile specifice pe rol sunt acele identități care sunt stabilite pentru grup de referință specific sau pentru un rol social. Este procesul de selectare și dobândire a identității pentru a defini sinele în diverse grupuri de referință. Prin dobândirea identității este descris procesul prin care individul împlinește așteptările de bază ale grupului de referință pentru a îndeplini un anumit rol. Pe măsură ce individul începe să interacționeze cu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Leonard, 2002). Identitățile specifice pe rol sunt acele identități care sunt stabilite pentru grup de referință specific sau pentru un rol social. Este procesul de selectare și dobândire a identității pentru a defini sinele în diverse grupuri de referință. Prin dobândirea identității este descris procesul prin care individul împlinește așteptările de bază ale grupului de referință pentru a îndeplini un anumit rol. Pe măsură ce individul începe să interacționeze cu membrii din grupul de referință prin prisma unei identități specifice, identitatea globală furnizează
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
variate. Din perspectivă sociologică, Bell (1998 apud Sybrowsky, 2007) descrie puterea ca dorința consumatorului de a demonstra puterea sa socială prin afișarea bogăției materiale, intrând astfel în hora consumului sau în starea de creștere a consumului și descreșterea posibilităților de dobândire a satisfacției. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor percep banii ca un instrument prin care impresionează și influențează oamenii, o sursă de putere, prestigiu și respect, cât și o măsură a succesului în viață. De asemenea, ei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
unul dintre conducătorii revoluționarilor din Transilvania. La 24 și 25 martie alcătuiește două înflăcărate proclamații către românii transilvăneni, care cunosc o răspândire imediată. La 14 mai, rostește în catedrala din Blaj un amplu discurs, îndemnându-și conaționalii la luptă pentru dobândirea libertății naționale și sociale și luând atitudine împotriva nobilimii maghiare. Tot el citește jurământul solemn al revoluționarilor. Aproape un an, B. se află în centrul tuturor acțiunilor revoluționare. În martie 1849, după înfrângerea mișcării, se refugiază în Țara Românească, de unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut. Factorul economic, nivelul de trai, nu intervine direct în acest model. Așadar, familia ca instanță de socializare, ca purtătoare și transmițătoare de valori, trebuie educată pentru schimbarea mentalității în ceea ce privește violența și pentru dobândirea de către fiecare membru a ,,inteligenței emoționale" ce permite rezolvarea problemelor familiale și extrafamiliale pe calea dialogului. Bibliografie 1. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Dragomir Manuela, Femei din România victime ale violenței domestice, Conferința națională de sănătate publică cu participare internațională, ,,Oportunități
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
să conducă în familie reprezintă un procent destul de ridicat (32%) [27]. Căsătoria, natalitatea și fertilitatea Trebuie să menționăm că la începutul anilor '60 rata căsătoriilor a crescut și vârsta la căsătorie a scăzut ca urmare a declinului autorității parentale, a dobândirii mai devreme a independenței economice și sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare, creșterea perioadei de școlarizare, participarea femeii pe piața muncii și schimbarea valorilor au condus în principal la creșterea vârstei la căsătorie și, într-o pondere mai mică, la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din această cauză Îl putea elibera de mijlocirea polisului. Cu toate acestea, orfismul rămânea o știință ezoterică, fără funcție publică, ci rezervată mântuirii individuale. În unele cazuri, de altfel limitate, ea se putea traduce Într-o divinizare după moarte, ca dobândirea nemuririi atribuită lui Empedocle sau ca zeificarea defunctului proclamată de două dintre așa-numitele „tăblițe orfice” găsite la Thurii, În Grecia Magna. În orice caz, aceste mișcări, fără să poate fi readuse la o aceeași matrice, trebuie să fi gravitat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aculturație). Totuși, după câte se pare, acest lucru nu a Însemnat neapărat răspândirea religiei romane ca atare (Sherwin-White, 1939). Mărturii literare, epigrafice și arheologice provenind din teritoriile grecești arată că religia romană era puțin atestată printre grecii de cetățenie romană. Dobândirea cetățeniei romane nu implica o „convertire” la religia romană. Acest fapt arată limpede că, În antichitate, drepturile și Îndatoririle politice erau net distinse de apartenența religioasă și câteodată se puteau menține separate. Sclavii evrei eliberați de romani primeau cetățenia prin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de religia și de statul roman prin diverse artificii juridice și politice. Autoritatea centrală romană care prezidează sectorul cultual le concede În mod expres cetăților neromane să continue să Își practice cultele În vechea formă În care fuseseră celebrate Înainte de dobândirea cetățeniei romane (Festus, s.v. „municipalia sacra”). Cezarul În funcție este considerat drept faraon În Egipt, teritoriu care aparține sferei puterii sale imperiale, administrat de prefecții lui, și este considerat drept capul și obiectul religiei egiptene chiar și În sediile cultuale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întărite mai apoi de aportul sevei pitagoreice, În autorii cu o astfel orientare de gândire apare destul de puternic, dacă nu prevalent, interesul pentru dimensiunea etică și religioasă. Filozoful, mai mult decât un pur speculativ, este un „Înțelept” ce tinde spre dobândirea adevărului Într-o tensiune etică, intelectuală și religioasă În același timp, având drept obiectiv purificarea și atingerea acelei „asimilări” a Zeului În „asemănarea” pe care Platon o arăta deja În Theaetetos drept scop ultim de urmărit pentru dobândirea unei desăvârșiri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tinde spre dobândirea adevărului Într-o tensiune etică, intelectuală și religioasă În același timp, având drept obiectiv purificarea și atingerea acelei „asimilări” a Zeului În „asemănarea” pe care Platon o arăta deja În Theaetetos drept scop ultim de urmărit pentru dobândirea unei desăvârșiri care, În același timp, este eudaimonìa („beatitudine”). Date fiind aceste premise, se Întrevede un alt aspect ulterior al rolului hotărâtor asumat de neoplatonism În procesul evocat mai sus. De fapt, principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mișcarea neoplatonică și, exceptând dimensiunea ei ideologică, Îi legitimează implicarea În problematica religioasă. Mari sectoare din acest curent de gândire se dovedesc interesate, din diferite motive, de „disciplina misterului”, fie pe planul metaforei, ca instrument de exprimare a procesului de dobândire a adevărului, articulat În trepte și momente succesive, fie pe cel al unei practici de cult cum este cea teurgică, acceptată În concret și teoretizată pe plan ideologic În complexele ei implicații religioase. Subzistă, pe de altă parte, diferențe chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va da noi semnificații etice care să concorde cu dualismului său și va folosi limbajul tipic tradiției religioase În care fusese format ca expert În arta sacerdotală (cf. mai jos, subcapitolul 2.3). Ideea unui gen de inițiere Împlinită În urma dobândirii supremului bine al așa sau •ta este deci de origine indo-iraniană. Aceasta se găsește la baza unui „misticism arian” (Kuiper, 1964), marcat de experiența luminii interioare și a veghii Împlinite de „ochiul sufletului” sau de o iluminare care consta În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a ceremoniei de inițiere - naojot (În persană, naw-z³t „născut din nou”: Junker, 1959, pp. 29 sq.; Duchesne-Guillemin, 1965, p. 115) -, care este concepută ca un act ce determină renașterea persoanei respective și o inițiază pentru o viață nouă, marcată de dobândirea responsabilității morale. Inițierea zoroastriană nu anulează o vină originară, ci Îl introduce pe neofit În lupta dintre bine și rău, conferindu-i deplina libertate de alegere (doctrina liberului-arbitru sau a „liberei voințe”, ³z³d k³m, ocupă un loc important În morala
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]