24,597 matches
-
-l susține În exercitarea libertății sale morale, pentru a nu cădea pradă lui Ahrimanxe "Ahriman" și druji-lor. Astfel, se poate spune că ritul, parțial analog cu naojot și g¶tikharșd, „dobândit În lumea (materială)”, trebuie Înțeles ca un mod de dobândire În timpul acestei vieți a unui loc sigur În lumea de dincolo. „Spirtul G³th³-elor” Îi va arăta sufletului care a Împlinit acest rit, locul pe care Îl va ocupa după moarte În paradis (Saddar Bundeheș 42, 1 sq.), astfel Încât el va
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de preoți pot executa un ritual atât e bogat și complex: h¶rbad și mobad (În limba pahlavi, mowbed). Primii sunt supuși unui prim nivel (navar) al inițierii sacerdotale, iar ceilalți unui al doilea nivel (martab); aceste inițieri fac posibilă dobândirea unor competențe diverse, mai limitate pentru unii, mai extinse pentru ceilalți. În vârful ierarhiei ecleziastice se află dast¿r (În limba pahlavi, dastwar), un fel de episcopi zoroastrieni care administrează unul sau mai multe temple importante (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 118
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand. Le dernier de Croisés (1957), fie pe teme culturale (Poezia lirică japoneză, 1962), completează imaginea preocupărilor lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
cunoaștere de sine. Atât ratatul, cât și bovaricul nu știau de ce anume nu sunt în stare. A fi liber înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și ale lumii în care trăiesc reprezintă produsul unei formări; ea implică dobândirea unei culturi a proiectului. Și așa cum destinul este apoteoza culturii proiectului, maladiile de destin sunt tot atâtea carențe ale ei. Educarea cunoașterii de sine în vederea secvenței de depășit-de atins, educarea libertății deci, nu este însă o faptă a singurătății. Ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
liberi. Puterea este raportul de comandă-supunere care se instituie în sfera educării libertății. Ea reprezintă un scenariu inițiatic. Misterul supunerii, în jurul căruia gravitează puterea, nu se poate naște decât în virtutea recunoașterii că altcineva te poate conduce și spori pe drumul dobândirii libertății. Supunerea este prima formă a libertății, pentru că ea se naște din însăși recunoașterea premiselor ei. Libertatea care își ignoră posibilitatea propriului început - ca supunere - se anulează din capul locului ca libertate. Pentru a sfârși ca emancipare, orice libertate trebuie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că cei doi termeni ai scenariului au consimțit aceluiași țel: omogenizarea libertății prin actualizarea optimă a posibilului celui călăuzit. Or, în lumea reală a istoriei sunt mai frecvente alte două scenarii, în care hotărâtoare este tocmai neconsimțirea la călăuzire în vederea dobândirii libertății. Într-un prim caz e vorba de o lume în care, în afara călăuzitorului, nimeni nu are, nici măcar auroral, conștiința libertății, și în care călăuzirea către libertate nu se poate face decât prin constrângere (cazul monarhiilor luminate). Într-un al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și nu am iubit pe nimeni, nu suntem decât eul gol care se revelă în frică. Când nimeni nu ne iubește, nu apucăm să avem un chip și avem doar chipul nimănui. Suntem, fără ca propriu-zis să fim. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă expresia sensibilă în mângâiere. Din clipa în care parcurg conturul altui trup, eu îl iau pe acesta în posesie și totodată îmi livrez trupul în mângâierea mea. Dar bucuria pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sunt mângâiat, deci sunt. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia sensibilă în însoțirea mâinilor. În esența mâinii rezidă ambiguitatea faptului de a lua și a da. Mă deschid și înmânez, dau de la mine și trec în posesia altuia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prin prezența limitei se poate face pasul decisiv de la neființă la ființare. Un lucru începe să fie, „intră în prezență“, din clipa în care se împlinește înăuntrul propriilor sale limite. Atingerea limitei proprii este mișcarea suverană pe terenul finitului, este dobândirea acelui statut ontologic în virtutea căruia lucrurile sunt identice cu sine și diferite față de celelalte. Un lucru își capătă o identitate tocmai pentru că poate sfârși undeva, tocmai pentru că își atinge capătul în propria sa limită. Iar ca un atare sfârșit benefic
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se, ea trece cu o grație regească pe lângă toate cârjele medierilor”. Efectul celor două cunoașteri e dobândirea „sării pământului”, înțelepciunea. Înțelepciunea procură „ceea ce, de când lumea, căutăm” - bucuria: „bucuria iradiantă, bucuria genuină, bucuria explozivă, bucuria suavă, bucuria intens liniștită, bucuria întru sine adunată, bucuria glorioasă, peste lume revărsându-se”. Socratic, dialogul devine, precum symoposion-ul lui Platon, un banchet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
cît și românii consideră în mod misterios Ardealul ca fiind vital pentru însăși existența fiecăruia dintre aceste două popoare 7. Iorga considera Transilvania ca fiind "inima poporului român!" Românii consideră Transilvania ca fiind mai importantă decît Basarabia, iar pe la 1900, dobîndirea Transilvaniei părea mai realizabilă decît elibararea Basarabiei. Din nefericire, problema este de nerezolvat deocamdată. Se poate ajunge la o soluție constructivă doar schimbînd mentalitatea adversarilor; în acest scop, atît românii cît și ungurii ar trebui să se pună unii în locul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Evului Mediu, iar cealaltă despre Supraviețuitorii bizantini din țările Române. În octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad ca să-i prezinte regelui Petru I al Serbiei un clopot care îi aparținuse lui Karagheorghe Petrović. L-a felicitat pe rege pentru dobîndirea Macedoniei, dar acesta i-a răspuns: "Ce contează toate acestea față de Bosnia și Herțegovina?"239 În 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene; în 1915 a editat "Revista istorică" pentru acest institut. Iorga era convins
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abordare a istoriei și prăpastia dintre generații, se pare că mai erau implicați și alți factori: cine trebuia să fie numit și în ce post; conflicte privind subvențiile și paralele pentru cercetare, plus o chestiune de prestigiu; și, în sfîrșit, dobîndirea statutului de istoric. Între Iorga și Giurescu exista și o chestiune personală legată de familia celui dintîi. Poate că acest lucru explică mai bine decît orice înverșunarea controversei. Dat fiind tot ce știm despre Iorga, nu este deloc de mirare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pentru mult prea mulți români antisemiți, exista o diferență: Berlinul era antisemit, iar Roma nu era (deocamdată). O împlinire a speranțelor revizioniste realizată cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei școli de gîndire) ar fi îmbinat utilul cu plăcutul (adică dobîndirea proprietăților evreilor). După 1936, binecunoscutul istoric medievist Bálint Hóman (care a devenit politician Imrédistfascist) a elaborat o altă doctrină: Magyar-német sorsközosség (Destinul comun maghiarogerman). După părerea lui, Ungaria și Germania, precum și fostele Puteri Centrale împărtășesc un destin comun. Revizionismul maghiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de specialitate la nivel internațional - M. Hammer și J. Champz, 1993, G. Johns, 1998 putem contura o serie de astfel de strategii: formarea spiritului de echipă, feedback-ul sondajelor, managementul calității totale, reegineering-ul, stimularea creativității și inovației, promovarea „campionilor ideilor”. Dobândirea unui avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente presupune competență În gestionarea strategiilor de abordare a schimbării. Stabilitatea organizației, din punctul de vedere al competitivității, se asigură, așadar, răspunzând inovator atât turbulențelor ce pot veni din interior, dar și din exteriorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor determină echipe pluridisciplinare de specialiști să construiască sisteme decizionale destinate dobândirii de avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente. 1.2. De la consumul după necesități la hiperconsum Populația României născută În secolul XX a trăit Într-o societate În care consumul din arii de oferte reduse ca număr și diversitate era o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lui anterioară. Fiind Învățate, atitudinile manifestă aceleași proprietăți, ca latență și prag, ca și alte reacții Învățate, putând fi supuse unor schimbări ulterioare prin inhibiție, stingerea interesului față de obiectul atitudinii, oboseală etc. Toate formele de Învățare ne oferă baza pentru dobândirea și schimbarea atitudinilor. Sub unghi psihogenetic, prezența atitudinilor este atestată pe la 2-3 ani și se exprimă În selectivitatea reacțiilor („vreau nu vreau", „Îmi place nu-mi place" etc.) În raport cu persoanele din ambianță, față de jocuri etc. La Început, atitudinile se caracterizează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fundamentarea deciziei de cumpărare. Aceste informații pot fi rezultatul unui proces anterior de căutare activă sau au fost stocate În mod pasiv. De obicei, informațiile obținute pe cale activă sunt rezultatul unor decizii de cumpărare anterioare, care au presupus căutări și dobândirea unei experiențe de către cumpărător. Identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face ajutoare, acestea il scot din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni În procesul devenirii Îl conduce la dobândirea conștiinței de sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense constând în dobândirea unor caracteristici ale sistemului capitalist: raționalitate, universalism, continuitate producție-piață, piețe libere etc. (apud So, 1990). Obstacole politice, care trebuie depășite pentru a reuși să înlocuiești economia patrimonialistă și de rudenie cu organizații administrative raționale și cu instituții legale - această tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economia patrimonialistă și de rudenie cu organizații administrative raționale și cu instituții legale - această tranziție aduce după sine separarea locurilor de rezidență de cele dedicate afacerilor, distincția între corporativ și privat etc. (apud So, 1990). Obstacole psihologice, trecerea lor permite dobândirea unui etos spiritual (datoria de a munci conform unei vocații), respingerea magicului și cultivarea unei tensiuni între lumea de aici și dumnezeirea transcendentă (apud So, 1990). În lumina teoriei weberiene, religia este sursa „unui etos spiritual sau sistem central de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de adaptare la nevoile specifice locale (care nu sunt statice, ci dinamice) reprezintă elemente fundamentale. Asigurarea sustenabilității în dezvoltarea comunităților nu poate fi realizată în lipsa unor programe privind îmbunătățirea capitalului uman al comunității (prin activități de calificare și recalificare profesională, dobândire a diferitor cunoștințe și deprinderi), ca și a celui economic (acces la credite pentru dezvoltarea inițiativei antreprenoriale, înființarea unor microîntreprinderi și locuri de muncă). Îmbunătățirea capitalului social (vezi capitolul din această carte „Dezvoltare socială neconvențională: Despre capitalul social”, elaborat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]