26,624 matches
-
Chirurgilor „N. Pirogov” din Rusia. A fost președinte al Societății Chirurgilor din Moldova. Pentru merite deosebite obținute în activitatea științifică și profesională a fost distins cu titlul de „Om emerit”, laureat al Premiului de Stat, decorat cu ordinele „Insigna de Onoare” și „Gloria Muncii”, medaliile „Dimitrie Cantemir” (2009) și „Nicolae Testemițanu”. Pe 22 octombrie 2010 a fost decorat post-mortem cu „Ordinul Republicii”, de către președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
(n. 20 ianuarie 1932 - d. 29 decembrie 2013) este un matematician și astronom român basarabean, care a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Eugen Grebenicov este un nume cunoscut pe mapamond dar aproape necunoscut în Basarabia, patria lui. La Moscova îl știu toți intelectualii. La Slobozia Mare, Republica Moldova localitatea în care s-a născut, când rostesc numele
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
Cuza”, Iași, România (1996-1998); Universitatea din Cluj, România (1997). A fost ales membru al Academiei Internaționale de Termoelectricitate (1997); membru corespondent al Academiei de Științe și Arte Româno-Americane (1999); doctor honoris causa al Academiei Internaționale de Informatizare (2000); membru de onoare al Institutului Internațional de Fizică, Marea Britanie (2007) [1]. Participă în numeroase proiecte internaționale și este expert la Programul European INTAS (1998-2006); membru al Comitetului Executiv al Societății Europene de Fizică (2003-prezent); membru al Consiliului Executiv al Uniunii Balcanice de Fizică
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
republicane și internaționale; la fiecare conferință a prezentat rapoarte de valoare. Pentru merite deosebite în activitatea medicală, științifică și didactică este menționat cu insigna Eminent al Ocrotririi Sănătății (1968), medaliile "Za doblesnii trud". (1971) și "Veteran truda" (1986), Diploma de Onoare a Prezidiului Suprem al RSSM (1988), ordinul Gloria Muncii (1997), Certificatul de Înaltă Apreciere a Organizației Mondiale a Sănătății (2002), Diploma Prezidiului AȘM pentru monografia editată (2003), diplome de onoare ale Ministerului Sănătății etc. (Grigore Friptuleac, dr.h., profesor universitar Șef
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
Za doblesnii trud". (1971) și "Veteran truda" (1986), Diploma de Onoare a Prezidiului Suprem al RSSM (1988), ordinul Gloria Muncii (1997), Certificatul de Înaltă Apreciere a Organizației Mondiale a Sănătății (2002), Diploma Prezidiului AȘM pentru monografia editată (2003), diplome de onoare ale Ministerului Sănătății etc. (Grigore Friptuleac, dr.h., profesor universitar Șef catedră Igienă, USMF „Nicolae Testemițanu")
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
la congrese și conferințe internaționale la Moscova, Sankt-Petersburg, Erevan, Tbilisi, București, Craiova, Atena, Berlin, Paris, Kiev. Din 1986 activează în calitate de medic anatomopatolog principal al Ministerului Sănătății și Protecției Sociale al Republicii Moldova. Este președinte al Societății Morfopatologilor din Republica Moldova, membru de onoare al Societății de Anatomie Patologică din România, membru al Academiei de Științe din New York. A fost distins cu titlurile onorifice de "Om Emerit", laureat al Premiului de Stat, cu ordinul "Gloria Muncii".
Eremia Zota () [Corola-website/Science/311099_a_312428]
-
înalt apreciate de societate. În 1970 el a fost decorat cu medalia jubiliară „Çŕ äîáëĺńňíűé ňđóä”, în 1971 și 1976 - Ordinul „Çíŕę Ďî÷ĺňŕ”, în 1984 - „Om Emerit al școlii superioare”, în 1995 - Ordinul „Gloria Muncii”, în 2005 - „Ordinul de Onoare” al RM. Printre numeroasele medalii și diplome naționale și internaționale, de care s-a învrednicit Vasile Procopisin, se numără medalia „Profesor Dr. Alexandru Ionescu-Matiu” (2001), conferită de către Societatea Română de Istorie a Farmaciei; medalia Sf. Gheorghe „Cinste. Slavă. Muncă” și
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
Internațională de Stiinte Economice (Moscova), Internațională a Cadrelor (U.E. și UNESCO), Internațională a Naturii și Societății Umane (Moscova), Balcanice de Stiinte, Noua Cultură și Dezvoltare Durabilă (Sofia, Bulgaria) ș.a. Membru al Clubului de la Romă (Comitetul "Viitor pentru Europa"); Profesor de Onoare/Doctor Honoris Causa al mai multor academii și universități din lume, membru al mai multor societăți academice de profil din străinătate. Cofondator și președinte al Partidului Ecologist "Alianță Verde" din R.M., al revistelor Mediul înconjurător (România), Mediul ambiant(R.M.) și
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
Premiul pentru Poezie al revistei literare Orizont (1987), Premiul “Nichita Stănescu” pentru Poezie Contemporană (1987), Premiul Concursului de Creație Literară (Satu-Mare, 1987), Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timiș, pentru volumul Locus periucundus și este declarat, post-mortem, Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara.
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
formarea Uniunii Europene Mișcările pentru unificarea continentului european au început după primul război mondial. În 1922, contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi din Austria a înființat "Uniunea Paneuropeană" (Die Paneuropa-Union), cea mai veche mișcare având drept obiect unitatea europeană. Președinte de onoare al Uniunii era Aristide Briand, iar președinții ei au fost întâi Coudenhove-Kalergi și apoi principele Otto von Habsburg. Printre membrii ei se numărau Albert Einstein, Thomas Mann, Franz Werfel, Konrad Adenauer și Bruno Kreisky. În perioada celui de al treilea
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
în roșu pe un fond alb, în acea vreme simbolul comun al tuturor mișcărilor pentru unitatea europeană. La tribuna ornamentată în purpură și aur a luat loc pe lângă suveranii Țărilor de Jos și Winston Churchill care fusese ales președinte de onoare al congresului.. Important pentru congres era atmosfera extraordinară în care s-a desfășurat congresul, convingerea tuturor participanților în necesitatea unei unități europene. Reamintindu-și de lucrările congresului, Henri Brugmans va sublinia: Lucrările congresului au avut loc în ședințe plenare, prezidate
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
sentiment de jenă. Sunt utili când vremea este foarte caldă sau la înot și activități sportive. Kirpan este o sabie, pe care credincioșii sikh o numesc astfel prin combinarea cuvintelor 'KIRPA' și 'AAN'. "Kirpa" înseamnă bunătate, bunăvoință, iar "aan" înseamnă onoare, respect, respectul de sine. Este un instrument care adaugă respectului de sine și autoapărarea. Pentru credincioșii sikh, un kirpan este simbolul puterii și al libertății spiritului. Toți credincioșii sikh care au fost botezați trebuie să poarte asupra lor un kirpan
Sikhism () [Corola-website/Science/311216_a_312545]
-
a fost ales președinte al Ligii Românilor Liberi prin 37 de voturi din totalul de 46 exprimate de consilierii aleși ai Ligii. După alegerea sa, Mihail Fărcășanu a adresat Consilierilor Ligei, o scrisoare-program în care afirma: ""Este pentru mine o onoare de a duce mai departe acțiunea condusă de Generalul Nicolae Rădescu, acțiune de luptă împotriva subjugării României și de protest deschis împotriva compromisurilor internaționale ce au făcut cu putință și care mențin această robie. Fiind strâns legat, împreună cu alți români
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
președinte al Uniinii jurnaliștilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994). El e unul din promotorii enciclopediei "Localitățile Republicii Moldova". a fost decorat cu ordinul "Insigna de Onoare", Ordinul Republicii și medalia Meritul Civic. Are titlul onorific de Om Emerit. Fiul său, Viorel Țopa, este om de afaceri și a candidat la alegerile locale din 25 mai 2003 la funcția de primar general al municipiului Chișinău, clasându-se
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
(n. 1941) este profesor de fizică teoretică la Universitatea Liberă din Berlin, Germania (din 1968), Profesor de Onoare la Universitatea Slavic-Rusă din Kyrgyz și Membru de Onoare al Academiei Ruse de Cercetare Creativă. Pentru contribuția sa la fizica particulelor și a stării solide a fost răsplătit cu premiul Max Born cu Medalie în anul 2008. Prof. Kleinert a
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
(n. 1941) este profesor de fizică teoretică la Universitatea Liberă din Berlin, Germania (din 1968), Profesor de Onoare la Universitatea Slavic-Rusă din Kyrgyz și Membru de Onoare al Academiei Ruse de Cercetare Creativă. Pentru contribuția sa la fizica particulelor și a stării solide a fost răsplătit cu premiul Max Born cu Medalie în anul 2008. Prof. Kleinert a scris mai mult de 370 de lucrări în fizică
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
fost fiul lui Henric al II-lea al Franței și al Caterinei de' Medici și aparținea ramurii Valois-Angoulême din Dinastia Capețienilor. Francisc s-a născut în 19 ianuarie 1544, unsprezece ani după celebrarea căsătoriei părinților săi. A primit prenumele în onoarea bunicului său Francisc I al Franței și a trăit primii ani la Castelul Saint-Germain-en-Laye. A fost botezat în 10 februarie 1544, nașii săi au fost bunicul său Francisc I și papa Paul al III-lea, iar nașa sa a fost
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca și să
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
îi lega pintenii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de codul moral cavaleresc: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată. Ceremonia aceasta, laică la început, a devenit, cu timpul, un ritual religios. Biserica a intervenit mai întâi binecuvântând steagul și armele viitorului cavaler
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
a fi înarmat, cavalerul era supus unor practici de purificare: post, veghe, spovedanie și împărtășanie. Apoi, preotul binecuvânta armele și spunea: „Binecuvântează, Doamne, armele robului tău ca să devină apărător al bisericilor, văduvelor, orfanilor și tuturor slujitorilor săi contra urgiei păgânilor”. Onoarea era suprema valoare pentru un cavaler. Războiul nu era numai o meserie, era o pasiune care nu avea să dispară decât o dată cu scăderea superiorității militare, politice și economice a nobilimii feudale. Țărănimea, partea cea mai numeroasă a sociețătii feudale, era
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
numit în funcția de ministru al educației, tineretului și sportului. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 31 martie 2008, odată cu formarea unui nou guvern condus de Zinaida Greceanîi. Decorat cu ordinul "Gloria Muncii" și "Ordinul de Onoare". Distincții confesionale: Ordinul "Sf. Vladimir", "Cuv. Serghii Radonejskii", "Sf. knyazi Daniil Moskovskii" Membru titular al Academiei de Stiinte Pedagogice și Sociale (Moskova), Cetățean de onoare al or. Kars (Republică Turcia) și a Găgăuz Yeri (Republică Moldova) Victor Țvircun vorbește limba
Victor Țvircun () [Corola-website/Science/311868_a_313197]
-
unui nou guvern condus de Zinaida Greceanîi. Decorat cu ordinul "Gloria Muncii" și "Ordinul de Onoare". Distincții confesionale: Ordinul "Sf. Vladimir", "Cuv. Serghii Radonejskii", "Sf. knyazi Daniil Moskovskii" Membru titular al Academiei de Stiinte Pedagogice și Sociale (Moskova), Cetățean de onoare al or. Kars (Republică Turcia) și a Găgăuz Yeri (Republică Moldova) Victor Țvircun vorbește limba engleză, rusă și turcă. El este căsătorit și are doi copii.
Victor Țvircun () [Corola-website/Science/311868_a_313197]
-
de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine), în asistența medicală (Evidence-Based Nursing), în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth), în medicina generală (Evidence-Based Health Care), în obstetrică și ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology), etc. Facultățile de medicină din Occident își fac un titlu de onoare din inițierea de centre de MBD cu scopul de propagare și de evoluare a noilor metode și de creere a noi îndreptare, algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine Aceste
Medicină bazată pe dovezi () [Corola-website/Science/311861_a_313190]
-
Beșleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul "Conferinței Comitetului Internațional de Meteorologie", care s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se decernează medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și Meteorologic", sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice. Din 1915, stațiile meteorologice
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
în Comisia de Drept, Științe Administrative a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (din 2003), profesor asociat la mai multe universități și instituții universitare (Universitatea Ecologică din București, Universitatea "Titu Maiorescu", Universitatea "Româno - Americană"), membru de onoare al Universității Creștine "TRIAS" Leeuworden, Olanda, membru de onoare al Fundației "Andrei Șaguna", membru de onoare al Universității "THAMMASAT" din Thailanda și membru fondator al Fundației Creștine "Dimitrie Cantemir". Dan Drosu Șaguna a obținut următoarele distincții: Profesorul Dan Drosu Șaguna
Dan Drosu Șaguna () [Corola-website/Science/311885_a_313214]