25,920 matches
-
Santa Fe. Iguanele terestre sunt în general mai mari decât iguanele marine și asemănătoare de la o specie la alta în ceea ce privește culoarea. Se hrănesc cu cactuși și locuiesc în zonele centrale ale insulelor, departe de țărmurile stâncoase unde își duc viața rudele lor. b)Mamiferele -"foci și lei de mare": Acestea reprezintă cele mai de luat în seamă dintre puținele mamifere ce se găsesc pe aceste insule. Leul de mare de Galápagos este o subspecie a leului de mare de California și
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
vor ucide și se vor uri și pentru 25 de ani nu vor fi nobili în țară. Țar al pământului Rusiei, dacă vei auzi sunetul clopotului care îți va spune că Grigori a fost ucis, trebuie să știi asta: dacă rudele tale mi-au provocat moartea, atunci nimeni din familia ta, adică nici unul dintre copiii tăi sau dintre rudele tale nu vor mai rămâne în viața pentru mai mult de doi ani. Vor fi uciși de poporul rus. Eu mă duc
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
al pământului Rusiei, dacă vei auzi sunetul clopotului care îți va spune că Grigori a fost ucis, trebuie să știi asta: dacă rudele tale mi-au provocat moartea, atunci nimeni din familia ta, adică nici unul dintre copiii tăi sau dintre rudele tale nu vor mai rămâne în viața pentru mai mult de doi ani. Vor fi uciși de poporul rus. Eu mă duc și simt nevoia să spun țarului Rusiei cum trebuie să trăiască dacă eu am dispărut. Trebuie să gândești
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
ani. Vor fi uciși de poporul rus. Eu mă duc și simt nevoia să spun țarului Rusiei cum trebuie să trăiască dacă eu am dispărut. Trebuie să gândești și să acționezi cu prudență. Gândește-te la siguranța ta și spune rudelor tale că am plătit pentru ele cu sângele meu. Voi fi ucis. Nu mai sunt printre cei vii. Roagă-te, roaga-te, fii puternic, gândește-te la familia ta binecuvântată. -Grigori" De ce a scris această scrisoare profetică, (dacă nu cumva
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
și a hărăzit comitelui Andrei de Geoagiu de Sus [Gyogh] și urmașiior săi, spre a-l stapâni în veci, numit Kend [Uifalău - parte componentă a comunei Rădești], așezat lângă Mureș, (care fusese al ereticului Iob), mort fără a lăsa vreo rudă de sânge, aflător lângă pământul zis Fynod [așezare dispărută] al comitelui Andrei. (I-a dăruit amintitul pământ) aceluiași comite Andrei între hotarele sale vechi și neîndoielnice împreună cu toate forțele și cele ce țin de el.” Pământurile și satele din zona
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
sfârșind cu Iuga, nu se dau nici un fel de amănunte, ei sund doar pomeniți și atât; cei din secolele XV-XVI apar împreună cu diferiți membri ai familiei lor, printre ei, înafară de moldoveni, sunt unii din Țara Românească, iar alții, îndeosebi rudele lui Ștefan cel Mare, din Mangup, Kiev și Moscova. Alexandru cel Bun este numit în pomelnic „adevăratul ctitor al acestui sfânt locaș”. Urmează „arhierei”, printre care, pe lângă Iosif, Teoctist, Teoctist, Gheorghe (mitropoliții Moldovei și Sucevei), Vasile, tarasie și Pahomie (episcopii
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
alții se numeau "normanzi" și "angli", iar alții "goți"... Ciudii, slavii, krivicii și vesianii le-au spus "rusilor": "Țara noastră este vastă și bogată, dar nu este ordine în ea. Vino și domnește ca prinț, condu-ne! " Trei frați cu rudele lor s-au oferit voluntari. Ei au luat cu ei toți "rusii și au venit." Acești varegi s-au așezat, pentru început, în zona Staraia Ladoga, după care s-au mutat spre sud, la Novgorod, pentru ca până la urmă să ajungă
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
puternici doi vecini ai săi, Hazaria și Imperiul Bulgar, care au dispărut la scurtă vreme după atacurile sale. Regiunea Kievului a dominat statul Rusiei Kievene pentru următoarele două secole. Marele Duce (velikii kniaz) al Kievului controla pământurile din jurul orașului, iar rudele sale, care îi erau subordonate, domneau în alte orașe și îi plăteau tribut. Culmea puterii a fost atinsă în timpul domniilor Prințului Vladimir (Vladimir cel Mare, 980-1015) și Iaroslav cel Înțelept (1019-1054). Ambii conducători au continuat politica de expansiune constantă a
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
în versuri de improvizații locale, hazlii. Nedeia sau ruga. Fiecare sătuc al comunității, ca toate așezările rurale ale Olteniei, are o sărbătoare a satului, nedeie sau ruga. Este ziua în care sătenii își primenesc casele și sufletele și așteaptă oaspeți, rude și prieteni cu mesele pline de bucate. Acum se organizează hore ale satului la care se petrece până în zorii zilei. Nedeia este de fapt o sărbătoare religioasă cinstită cum se cuvine - Sfanțul Ilie, 20.iulie
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută. În cimitir, un monument funerar relatează: „Aici odihnește bătrânul Dénes Péter, care în viața lui a făurit 8 cruci, în memoria rudelor sale. A tăit 67 de ani și a murit în anul 1887. Odihnească-se în pace”. Nu se știe însă care sunt aceste cruci comemorative. La capătul străzii Biatorbágy, János Szőcs Portik a ridicat o cruce în 1887. Pe piedestal
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ultimele zile dinaintea nedeii pregătesc mâncărurile cu care vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni în prima zi, vin a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă, tinerii din sate se pregătesc cu
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni în prima zi, vin a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă, tinerii din sate se pregătesc cu mult timp înainte. Se strâng în fiecare seară, cu rândul
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
cu cea mai mare grijă și vrednicie, în locurile și timpurile potrivite, pentru Sfânta Coroană regească”. Documentul arată că „dându-se o luptă lângă cetatea Hațeg împotriva cumpliților dușmani ai credinței catolice (otomanii), amintitul Ioan și alți câțiva frați și rude ale sale, fiind aruncați la pământ și uciși, au avut grijă să aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu=batic; cart=vas vonfecționat din doage de lemn (de regulă de brad) cu mâner care se folosește la transport, păstrat și băut apa de capacitate 0.2-3 l (în sistemul anglo-saxon există o u
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vechea măsură românească "șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pripor=porțiune de drum cu o pantă foarte mare; pagină= poiană si/sau platoaș înconjurate de regulă din două sau trei părți de ridicături (dealuri, dâmburi) ori prăpăstii; pciatră= piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Mihăești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Drăghici, Furnicoși, Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
de afirmare multor specialiști și a permis folosirea și valorificarea tezaurului de cunoștințe al bătrânilor. Sesiunile științifice de la Stroești sunt autentice acte de cultură. Bătrânii satului Stroești au avut la aceste sesiuni multiple satisfacții. Fii sau nepoții lor sau ai rudelor lor, specialiști în diferite domenii, au prezentat lucrări științifice în domeniul lor de activitate. Când analiza se poate racorda și la satul Stroești, au făcut-o în consecință. În felul acesta, pe rând, aproape fiecare familie din sat și-a
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
genera multe opriri pentru reparații, iar în funcționare erau un pericol de producere a incendiilor. Ziua de treieriș la fiecare casă era una de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei ai casei, rudele și vecinii, fiind o atmosferă de întrajutorare reciprocă, iar la sfârșit urma o masă îmbelșugată (mâncăruri de „soi", prăjituri, plăcinte și țuică) - ospățul recoltei. În lunile iulie-august se lucra mult la culesul fânului, nutrețul pentru vite în timpul iernii. Satul Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]