26,109 matches
-
anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale de sare apărând la zi.Drept urmare,se semnalează lacuri sărate,cum este lacul din apropierea satului Pata ,lac bun pentru tratarea bolilor reumatice. Apele Someșului Mic sunt poluate în zonă ca urmare a activitații antropice de pe platformele industriale ale Clujului,chiar dacă activitatea nu
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
în zona Cojocnei datează din secolul I î.C., în zonă fiind descoperit un tezaur compus din mai multe piese de argint. Ulterior, în perioada romană și apoi în Evul Mediu, Cojocna a devenit un centru important de exploatare a sării. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
din mai multe piese de argint. Ulterior, în perioada romană și apoi în Evul Mediu, Cojocna a devenit un centru important de exploatare a sării. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Clima are un caracter temperat-continental cu nuanțe moderate. Se caracterizează prin veri
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Clima are un caracter temperat-continental cu nuanțe moderate. Se caracterizează prin veri răcoroase și ierni friguroase. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C cu un minim în
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
satul reședință de comună Cojocna și satele Boj-Cătun, Boju, Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Lunca largă și plată, marcată de cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu, intenționat deviat. Umplerea ocnei cu apă a durat 2 ani și 4 luni. Activitatea Salinei Cojocna a fost sistată temporar la 1 noiembrie 1852
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci și calde. Pentru băile calde există bazine amenajate pe locul vechilor ocne de sare. Potențialul curativ al apelor sărate din Cojocna a fost cunoscut încă din Antichitate, de pe vremea romanilor. Actualele băi datează de la finalul secolului al XIX-lea. Pe teritoriul satului Cojocna există mai multe lacuri cu ape sărate, apărute după prăbușirea unor
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață 608 mp, adâncime 0,80 m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Conform datelor recensământului
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Conform datelor recensământului din 1930 populația comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
de compuși anorganici, cât și câțiva compuși organici cu importanță biologică ridicată. Cei mai răspândiți radicali ai sulfului sunt sulfiții și sulfații. Prin adăugarea de apă la fiecare, se formează acidul sulfuric HSO (sau vitriol) și acidul sulfuros HSO. Principalele săruri ale sulfului sunt sulfurile și sulfații. Sulful are mulți oxoacizi, printre care cei mai importanți sunt acidul sulfuric și acidul sulfuros. Sulful este întâlnit și în unele clase de compuși organici, printre care se numără: tiolii (sau mercaptanii), analogii cu
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
pronunțat ["Ghelou"] - de unde proveniența probabilă a toponimicului "Gilău, "cu formele intermediare" Ghelău, Ghilău") a fost conducătorul unei formațiuni statale cu populație românească și slavă ("blasij et sclaui") ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția iscoadelor maghiare: "aurum terre illius optimum esset". Lucrarea Gesta Hungarorum al lui Anonymus îl numește "", un anume blac" (Gelou quidam blachus)", și ne spune că el stăpânea ("dominium tenebat") o țară locuită de
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
Quercus robur" 60%) ce alcătuiesc împreună cu arboretul de frasin ("Fraxinus excelsior" 20%), carpen ("Carpinus betulus" 10%) și plop tremurător ("Populus tremula"10%) (vezi articolul principal al pădurii pentru detalii). Din punct de vedere geologic, roca fundamentală o constituie acumularea de sare, în unele locuri foarte aproape de suprafață. Așa se explică concentrația mare de NaCl în apa lacurilor și fântânilor de aici. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]