24,378 matches
-
arabă modernă. Încă de la început, a tratat probleme politice și sociale, fiind puternic influențat de situația palestinienilor. În 1976 s-a mutat în Londra unde a dezvoltat un nou tip de artă, al qaseeda al-marsumah, sau „poemele desenate”, reprezentând astfel vizual Al Mu'allaqăt sau „Cele șapte poeme”, prin grafică. Îmbină elemente clasice arabe precum caligrafia și păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
sau „poemele desenate”, reprezentând astfel vizual Al Mu'allaqăt sau „Cele șapte poeme”, prin grafică. Îmbină elemente clasice arabe precum caligrafia și păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem,sub percepția artistului. Urmărește atingerea unui echilibru între textul scris și imaginea vizuală, dar uneori caută opoziția, tocmai pentru a ilustra sentimentele transmise de odă. Picturile din această perioadă devin tot mai ermetice, căutând să
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
arabe precum caligrafia și păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem,sub percepția artistului. Urmărește atingerea unui echilibru între textul scris și imaginea vizuală, dar uneori caută opoziția, tocmai pentru a ilustra sentimentele transmise de odă. Picturile din această perioadă devin tot mai ermetice, căutând să atingă o simfonie bidimensională, greu de interpretat. Una din figurile preferate în operele sale și pe care a
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
umane. A înfățișat scene din „O mie și una de nopți”, căutând să reprezinte teme și concepte exprimate de poveste, nu doar imagini simple, decorative. S-a preocupat, în principal, de transpunerea ideilor în imagini, unind exprimarea lingvistică cu expresia vizuală, ca și cum mâna nu ar fi „o simplă extensie a trupului, ci un seismograf sensibil al întregului corp, măsura amintirilor și trăirilor”. Una dintre realizările sale cele mai notabile este această contopire dintre literatură și pictură. Din 1968 până în 1976, a
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
automobile, proprietatea personală a Regelui, care au fost încărcate pe un vagon separat). Pe peron, Familia Regală și însoțitorii ei au mers la tren printre două șiruri de militari ce fuseseră instruiți să stea cu spatele la Rege, pentru a evita contactul vizual. La plecare, ușile și ferestrele Trenului Regal au fost închise (cu obloane, fără vizibilitate), sub strictă pază militară a autorităților comuniste. Bill Lawrence, corespondentul ziarului "New York Times" în România, a dorit să asiste la plecarea Familiei Regale, dar acest lucru
Trenul Regal al României () [Corola-website/Science/337469_a_338798]
-
Graphic Design este procesul comunicare-vizual si rezolvarea problemelor de folosire a tipografiei, fotografiei și a ilustrației. Câmpul graphic al designului este considerat a fi un subgrup al comunicării vizuale și comunicare-design, dar uneori termenul de "graphic design" este folosit ca și sinonim. Graphic designerii creează și combină simboluri, imagini și text într-o formă reprezentativă de idei și imagini. Aceștia utilizează tipografia, arta vizuală și tehnici de scheme de
Design graphic () [Corola-website/Science/337511_a_338840]
-
fi un subgrup al comunicării vizuale și comunicare-design, dar uneori termenul de "graphic design" este folosit ca și sinonim. Graphic designerii creează și combină simboluri, imagini și text într-o formă reprezentativă de idei și imagini. Aceștia utilizează tipografia, arta vizuală și tehnici de scheme de pagină pentru a crea compoziții vizuale. Termenul de graphic design include designul corporativ (logo-uri și mărci), designul editorial (magazine, știri, și cărți) designul mediului înconjurător, reclame, web design, design de comunicare, design de ambalaje
Design graphic () [Corola-website/Science/337511_a_338840]
-
de "graphic design" este folosit ca și sinonim. Graphic designerii creează și combină simboluri, imagini și text într-o formă reprezentativă de idei și imagini. Aceștia utilizează tipografia, arta vizuală și tehnici de scheme de pagină pentru a crea compoziții vizuale. Termenul de graphic design include designul corporativ (logo-uri și mărci), designul editorial (magazine, știri, și cărți) designul mediului înconjurător, reclame, web design, design de comunicare, design de ambalaje, și design de semnalizare.
Design graphic () [Corola-website/Science/337511_a_338840]
-
culori spectrale sau prin folosirea culorilor de pământ cu game calde, modulate ton în ton prin trecerea dintr-o gamă în alta. În toate pânzele lui se poate observa controlul pe care pictorul l-a obținut bazându-se pe contactul vizual cu peisajul sau cu obiectele care urmau a fi înfățișate și nicidecum prin intermediul unor imagini pe care ar fi dorit să le reproducă. Lucrări în colecții particulare din România, Germania, Olanda, Belgia, Ungaria, Grecia, Austria, Slovenia, Japonia, Austia, Marea Britanie, SUA
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
10 și 17 aprilie și a avut tematica " Nu", protestând împotriva kitschului. În cadrul secțiunii "film" are loc lansarea filmului "E pericoloso sporgersi", al regizorului Nae Caranfil, prezent la festival. Festivalul din acest an a mai avut alte cinci secțiuni: "Arte vizuale", "Teatru", "Coregrafie", "Muzică" și "Arhitectură". Între 24 martie și 1 aprilie 1995 a avut loc cea de-a patra ediție a festivalului, având ca tematică "EstEtica", adică estetica și etica estului. La secțiunea "Arte plastice" participă Marcel Duțu, Mihail Filip
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
au participat Grigore Leșe și Ada Milea. În anul 2006 StudentFestul primește trofeul pentru "cel mai important eveniment cultural din România", la Gala Societății Civile. Ediția din anul 2006 a avut opt secțiuni: "Arte plastice", "Arhitectură", "Muzică", "Teatru", "Film", "Fotografie", "Vizual" și "Literatură" și s-a desfășurat în perioada 5 - 11 mai, având tema "Flux". Filmul "Moartea domnului Lăzărescu", în regia lui Cristi Puiu, a fost rulat în amfiteatrul Spitalului județean Timișoara. "Sintetic" - Globalizare. Socializare. Sterilizare, a fost tema StudentFestului din
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
în maghiară: Müpa, Művészetek Palotája; prescurtat: Műpa) este un centru cultural multifuncțional modern din Budapesta, Ungaria, adaptat cerințelor începutului secolului al XXI-lea. Este un lăcaș de cultură care găzduiește concomitent manifestări de înalt nivel a trei arte: muzică, artele vizuale și arta teatrală. Sălile sale expoziționale, de concert și de teatru își desfășoară programele culturale în mod independent unele față de altele. Palatul se află amplasat pe malul stâng al Dunării în zona sudică a Pestei, în zona Ferencváros-sectorul al XI
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
se află sălile destinate expozițiilor periodice, de conferințe și evenimente culturale legate de artele plastice. Sălile luminoase de la etajul trei adăpostesc expoziția permanentă a muzeului. configurația sălilor se poate modifica pentru adaptarea lor la cerințele specifice ale expozițiilor de arte vizuale moderne. Suprafață utilă expoziționala ale sălilor este de 3300 m² Vizitatorii muzeului au la dispoziție și săli de prezentare interactivă, de media precum și o bibliotecă de specialitate. Colecția proprie a muzeului, prezintă opere ale unor artiști precum: Pablo Picasso, David
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
se află cercetările întreprinse sub conducerea Didonei la stația "Boreal". Ioana primește misiunea de a-l întâmpina și de a-l aduce la fermă pe un traseu misterios, care apare doar în prezența Ioanei și Didonei, dar ale cărui efecte vizuale și energetice le resimt aparatele sensibile ale stației. Pe acest traseu cei doi întâlnesc personaje fantomatice din istoria romană a zonei, care se adaugă altor apariții din perioada luptelor cu turcii, ale evenimentelor din decembrie 1989, sau a unui naufragiat
Încotro curge liniștea? () [Corola-website/Science/328437_a_329766]
-
of the 35 cm disc. ]] Cultură Igbo include obiceiurile diferite, practicile și tradițiile oamenilor. Ea cuprinde practici arhaice precum și noi concepte adăugate în cultura Igbo, fie prin evoluție sau influențe exterioare. Aceste obiceiuri și tradiții includ artă poporului Igbo lui vizuală, folosirea formelor de limbaj, muzica și dans, precum și lor ținută, bucătăria și limba dialecte. Din cauza diferitelor lor subgrupuri, varietatea culturii lor este sporită în continuare. Limbajul Igbo a fost folosit de John Goldsmith, de exemplu, pentru a justifica devierea de la
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
este un artist care este specializat în consolidarea în scris sau elucidarea de concepte prin asigurarea unei reprezentări vizuale care corespunde conținutului textului sau a ideii asociate. Ilustrația poate fi destinată să clarifice concepte sau obiecte care sunt dificil de complicate pentru a descrie textual, care este motivul pentru ilustrații sunt adesea găsite în cărțile pentru copii. Ilustrație este
Ilustrator () [Corola-website/Science/336530_a_337859]
-
-lea. La 12 octombrie 1918, în această casă a fost redactată "Declarația de independență națională a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș". dispune și de o sală de expoziții temporare, unde expun și tinerii artiști ai Facultății de Arte Vizuale, în cadrul manifestărilor organizate cu ocazia "Zilelor Muzeului Țării Crișurilor".
Muzeul Memorial Aurel Lazăr () [Corola-website/Science/330471_a_331800]
-
negustorilor trecători. Sistemele care permit relațiile echilibrate între oraș și casă, între casă și aparatele de răcorire, sunt definite și structurate în casele cairote: skifa, intrarea care asigură deschiderea spre stradă și mai ales, o ventilație corectă, patrand totuși intimitatea vizuală din casă. Sistemul din grădina interioară funcționează ca un element de răcorire. În timpul iernii, harmattanul, un vânt nord-vestic care vine din Sahara, aducând o cantitate mare de praf roșu; stratul de praf are o structură verticală care poate atinge 5000
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
lansat un an mai tarziu, în septembrie 2011, pentru PlayStation 3, Xbox 360 și PC. Pentru prima dată în seria Driver, jucătorul poate alege din 125 de mașini licențiate, care le imită pe cele reale atât din punct de vedere vizual cât și al performanțelor. Acestea variază de la cele mai mici (buggies), mașini musculare și mașini de curse, produse de firme de automobile precum Chevrolet, Audi, Alfa Romeo, Aston Martin, Bentley, Ruf Automobile, Dodge, Ford, Shelby, Volkswagen, Păgâni, Lincoln, DeLorean, Lamborghini
Driver: San Francisco () [Corola-website/Science/331159_a_332488]
-
pe la cinci departamente diferite. El trebuie să investigheze locul crimei pentru indicii și să interogheze suspecții, de acest lucru depinzând succesul cazului. Jocul aduce aminte de elementele de film noir, filme stilistice, populare în anii '40 și '50 pentru stilul vizual și subiecte similare, caracterizate prin crime și ambiguitate morală. Pentru cazurile din joc s-au folosit ca sursă de inspirație crime din viața reală, bazate pe ceea ce s-a vehiculat în presa din Los Angeles în 1947. Jocul este color
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
suspans. Tom Mc Shea de la GameSpot a scris că inteligentul artificial a afectat în mod negativ luptele, cu inamicii ignorând deseori companionul jucătorilor. Kolar de la "Polygon" consideră că luptele sunt nedrepte, în special când jucătorul se confruntă cu Infectații. Caracteristicile vizuale ale jocului au fost apreciate de mulți critici. Kelly de la "Computer and Video Games" consideră că designul artistic al jocului este unul remarcabil, iar Welsh consideră că „te lasă cu gura căscată”. Mc Shea de la GameSpot a considerat că reprezentarea
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
ale jocului au fost apreciate de mulți critici. Kelly de la "Computer and Video Games" consideră că designul artistic al jocului este unul remarcabil, iar Welsh consideră că „te lasă cu gura căscată”. Mc Shea de la GameSpot a considerat că reprezentarea vizuală a lumii post-apocalipticii este una „monotona”, fiind repetată de mai multe ori în trecut. Grafică a fost des apreciată ca fiind cea mai bună din orice joc de PlayStation 3, cu Helgeson de la "Game Informer" numind-o „fără egal în
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
PlayStation 3, cu Helgeson de la "Game Informer" numind-o „fără egal în jocurile pentru console” cu Moriarty de la IGN declarând că a contribuit la realismul jocului. Sterling de la Destructoid a considerat că, deși jocul este impresionant din punct de vedere vizual, el prezintă mai multe probleme tehnice, cu texturi „neclare și nedetaliate” care se regăsesc în prima parte a jocului, lucru care a avut un impact negativ asupra graficii jocului. Lumea și mediul jocului au atras multe aprecieri din partea criticilor. Kelly
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
în mod credibil în a fi legate de ambele, percepția spațială și recunoașterea auditivă stereo, și, în funcție de frecvența de răspunsul de după frecvență, de activare a diferitor locuri din creier. Stimulul nu trebuie să fie sonor, acesa poate fi, de asemenea, vizual sau o combinație de sonor si vizual (un astfel de exemplu ar fi Dreamachine). Auzul uman percepe sunetul în limita intervalului frecvențelor de la 20 Hz până la 20.000 Hz, dar frecvențele undelor cerebrale umane sunt aproximativ sub 40 Hz. Pentru
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
de ambele, percepția spațială și recunoașterea auditivă stereo, și, în funcție de frecvența de răspunsul de după frecvență, de activare a diferitor locuri din creier. Stimulul nu trebuie să fie sonor, acesa poate fi, de asemenea, vizual sau o combinație de sonor si vizual (un astfel de exemplu ar fi Dreamachine). Auzul uman percepe sunetul în limita intervalului frecvențelor de la 20 Hz până la 20.000 Hz, dar frecvențele undelor cerebrale umane sunt aproximativ sub 40 Hz. Pentru a ține cont de această lipsă de
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]