241,935 matches
-
apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu plată. Există planuri și pentru o centură exterioară a Zagrebului, integrată în sistemul de autostrăzi cu plată, ca soluție extremă pentru rezolvarea congestiei de la punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la sud de cel de la Lučko. Între Zagreb și Vrgorac, s-au realizat în total 361 de structuri—poduri, viaducte, pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de inaugurare. Secțiunea mai cuprinde și , de . Autostrada A1 a fost inițial proiectată la începutul anilor 1970, dar pe o rută diferită decât cea a actualei autostrăzi Zagreb-Split. După suprimarea și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
fost proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cea mai sudică parte din drumul Pyhrn, desemnând-o în 1975 drept E59. Ulterioarele reorganizări ale rețelei de drumuri europene, inclusiv cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71. La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71. La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și s-au luat în considerație altele două: una ca versiune modificată a celei inițiale, ocolind Bihać și luând-o prin regiunea
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
a autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării. Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok. Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac-Vukova Gorica a fost deschisă în 2001. În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb-Rijeka: Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar 2. Secțiunile Tunelul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
2-Pirovac și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” - adică de autostradă vor fi terminați în 3 ani la un preț de 3 miliarde de
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Dugopolje-Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și bosniac au semnat un protocol de cooperare prin care se
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie o parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei, ultimul fiind asociat construcției , lung de între coasta Adriaticii de la sud de Ploče și peninsula Pelješac. Construcția podului a început în mai 2008, după ce s-a semnat contractul de execuție în 2007. Podul urma inițial să fie terminat până în mai 2012. Contractul pentru podul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie o parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei, ultimul fiind asociat construcției , lung de între coasta Adriaticii de la sud de Ploče și peninsula Pelješac. Construcția podului a început în mai 2008, după ce s-a semnat contractul de execuție în 2007. Podul urma inițial să fie terminat până în mai 2012. Contractul pentru podul Pelješac, în valoare de 1,94 miliarde de Kuna (circa 259 milioane de
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
în 2007. Podul urma inițial să fie terminat până în mai 2012. Contractul pentru podul Pelješac, în valoare de 1,94 miliarde de Kuna (circa 259 milioane de euro) a fost însă reziliat din lipsă de fonduri la 17 mai 2012. Construcția podului a fost amânată mult și a fost practic suspendată începând cu 2010 din același motiv. În aprilie 2012, Bosnia și Herțegovina a propus o rută prin zona Neum între Ploče și Dubrovnik, care să deservească și orașul Neum. Aceasta
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
ramificarea autostrăzii A1 la vest de Neum, cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Pe toată autostrada, volumul de trafic pe timpul verii crește cu 120%. În septembrie 2010, existau 26 de spații de servicii funcționale pe autostrada A1, altele fiind planificate a se construi pe secțiunile existente ale autostrăzii, precum și pe cele aflate în construcție. Legislația clasifică aceste spații de servicii cu litere de la A la D—cele de tip A cuprinzând toate facilitățile: benzinărie, restaurant și hotel sau motel; cele de tip B nu au spații de cazare; cele de tip C sunt foarte
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
disponibilitatea fondurilor. Primul segment de 21 km, centura orașului Mińsk Mazowiecki, s-a deschis în august 2012. Prima șosea planificată ca parte a acestei rute a fost un "Reichsautobahn" inițiat de Germania Nazistă pentru a lega Berlinul de Poznań (Posen). Construcția acestui drum, accelerată după ce și Poznańul a fost inclus în Germania în urma invadării Poloniei în 1939, a fost întreruptă de război și nu a mai fost terminată, dar zeci de ani după aceea se puteau vedea în fotografiile din sateliți
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
între graniță și Rzepin a fost dusă la realizare sub forma unei șosele cu două benzi pe sens după 1945, formând practic o extensie a autostrăzii germane A 12 (deschisă ca "Reichsautobahn" în anii 1930). Cu excepția acestei porțiuni, lucrările de construcție nu au continuat în primele decenii de după război. Abia în anii 1970, Polonia comunistă a început să formuleze noi planuri de a construi autostrada A2, probabil în scopul de a o termina la timp pentru Olimpiada de la Moscova din 1980
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
la timp pentru Olimpiada de la Moscova din 1980. Din cauza crizei economice care a lovit țara la sfârșitul anilor 1970 și continuată pâna în anii 1980, în acea perioadă s-a deschis doar o mică porțiune de între Września și Konin. Construcția unei alte porțiuni (între Łódź și Varșovia) a început, apoi a fost abandonată, lăsând o ruină interesantă, poreclită "Olimpijka", la rândul ei demolată prin 2010 când s-a reluat lucrul. Operațiuni intensive de construcție a autostrăzii au mai început în
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
porțiune de între Września și Konin. Construcția unei alte porțiuni (între Łódź și Varșovia) a început, apoi a fost abandonată, lăsând o ruină interesantă, poreclită "Olimpijka", la rândul ei demolată prin 2010 când s-a reluat lucrul. Operațiuni intensive de construcție a autostrăzii au mai început în 2001 după căderea regimului comunist în Polonia în 1989. Din lungimea totală de , au fost terminați . O secțiune de circa (Nowy Tomyśl - Poznań - Września - Konin) este operațională din 2004. Acest segment este cu plată
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
granița cu Germania până în primăvara lui 2012, astfel încât capitala să aibă prima sa legătură de autostradă cu rețeaua europeană la timp pentru Campionatul European de Fotbal. Acest scop ambițios a fost periclitat de diferite dificultăți întâmpinate la finalizarea contractelor de construcție, și au apărut întârzieri. Segmentul de de la Stryków la Varșovia urma să fie construit în parteneriat public-privat, dar negocierile între guvern și companiile private interesate de participare au eșuat în februarie 2009 din cauza dezacordului pe termenii de finanțare. Atunci s-
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]