24,597 matches
-
România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au putut urca în ierarhia socială, iar șansele dobândirii unui status înalt au fost, în cel mai bun caz, egalizate. Resurse Principala diferență dintre lideri, activiști și membrii pasivi se referă la conținutul, lungimea și statusul biografiilor organizaționale. Majoritatea liderilor au fost membri ai Partidului Comunist Român și au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivă în România contemporană. Pot fi invocate trei ipoteze pentru a interpreta această relație. Toate explică carierele divergente ale liderilor, ale activiștilor și ale membrilor pasivi. O variantă plauzibilă este cea teoretizată de Brady, Verba și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și lung. Chiar și în prezent, efectele negative ale programului de dezinstituționalizare a copilului, care a fost, evident, grăbit sub presiunea factorilor externi, se resimt acut în sfera drepturilor copilului, în special cea referitoare la stabilitatea și protecția lui până la dobândirea autonomiei și capacității sale de integrare socială normală. În schimb, instituțiile, care au continuat să existe, puteau oferi prin schimbare un cadru mai flexibil și securizant pentru copiii și tinerii aflați în dificultate. Schimbarea improprie a titulaturii instituțiilor în „instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acreditare/evaluare/monitorizare a furnizorilor de servicii nefuncțional - metodologia de lucru a DDFSS nu este definitivată, iar sistemul de acreditare/evaluare/monitorizare a furnizorilor de servicii e în constituire în majoritatea județelor. O altă provocare a DDSSF o va constitui dobândirea expertizei necesare în evaluarea organizațională și de proiecte. Mai mult, cu excepția câtorva DDSSF, nu există baze de date cu furnizorii privați de servicii și nu există încă mijloacele tehnice și personal specializat pentru crearea acesteia, în majoritatea județelor fiind imposibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creștere a coeziunii sociale, așa cum sunt evidențiate în documentele și rapoartele oficiale. Partea a doua a articolului este dedicată prezentării situației din învățământul românesc la nivelul politicilor de acces la educație, raportate la prioritățile interne, precum și la reglementările europene. Odată cu dobândirea statutului de țară candidată, România s-a angajat să introducă și să respecte în domeniul educațional, la fel ca în celelalte domenii, standardele și principiile comune tuturor statelor membre UE. Deși mai puțin cunoscute și dezbătute decât, de exemplu, cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigurarea accesului tuturor la învățarea continuă (lifelong learning); creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ și formare. Obiectivul 1: îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ și formare - în cadrul acestui obiectiv, măsurile vizează: îmbunătățirea calității instruirii cadrelor didactice; creșterea eforturilor pentru dobândirea abilităților de bază, care trebuie adaptate permanent la schimbările din societățile europene, bazate pe cunoaștere; folosirea optimă a resurselor financiare din sistem destinate îmbunătățirii infrastructurii școlare; creșterea ratelor de înscriere în învățământul tehnic și științific în vederea asigurării competitivității economice a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cât mai adecvate personalității și capacității acestuia; un capitol separat în cadrul secțiunii privind educația îl constituie încurajarea și sprijinirea populației sărace să se implice în activități de formare (educare) continuă, incluzând aici cursuri de recalificare și perfecționare profesională, dar și dobândirea cunoștințelor necesare manevrării tehnicii moderne sau utilizării eficiente a oportunităților și rigorilor sistemului democratic. Acest tip de măsuri răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la un tip de beneficiu sau altul, reducerea cuantumurilor în cazul celor de tip financiar, impulsionarea dezvoltării serviciilor sociale, activizarea sectorului nonprofit, dar mai ales responsabilizarea individului pentru propria bunăstare. În apropierea anului 2000 erau larg promovate ca modalități de dobândire a bunăstării pe calea intervenției sociale măsurile active de combatere a șomajului, programele de tip workfare, prin care indivizilor li se solicita participarea la procesul productiv (în diferite forme) în schimbul sprijinului social și intervenția socială pe baza testării mijloacelor. Argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924528, nu fac aplicația tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost recunoscută această cetățenie, s'a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără vreo altă formalitate. Prin această încetățenire în masă, s'a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Evreii din categoria II nu pot fi militari de carieră, ceea ce înseamnă că prin acel Decret-Lege au rămas supuși obligațiunilor militare până la 5 Decemvrie 1940, când s'a promulgat Decretul-Lege cu statutul militar al evreilor 541. Art. 11 interzice evreilor dobândirea de proprietăți rurale în România și autoriză Ministerul Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să fie dați în judecată și trimiși pentru executarea pedepsei în închisorile din Transnistria. c) Evreii cari nu prezintă actele, în termenul fixat, să piardă în mod automat dreptul de a fi încadrați în categoria 2-a. +)Comunicatul referitor la dobândirea categoriei 2-a de către evreii care nu au solicitat la timp aceasta, fiind dat publicității 1215, suntem de părere a se interveni, pentru aprobarea întocmirii unui D.L. către Departamentul de resort. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu Borcescu Șeful
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acte au fost prezentate la verificare în afara termenului fixat. Actele celor găsiți în neregulă sunt îndosariate pe cele 4 categorii, la Corpurile Teritoriale și pot fi puse la cerere la dispoziția Dvs. II. Față de cele constatate, în scopul ca la dobândirea deciziunilor Curților Ad-tive evreii să nu mai poată prezenta acte militare false sau cari nu le-ar îndreptăți cererea, Marele Stat Major a solicitat Ministerului Af. Interne să dispună ca actele militare ale evreilor cari introduc acțiuni provocatorii la instanțele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Asociate cu Austria în Saint-Germain, la 10 Septemvrie 1919, precum și Tractatul asupra minorității semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919. 528 Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 25.02.1924. Legea Nr. 28 din 24.02.1924 privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române. 529 Monitorul Oficial, partea I, nr. 21 din 22.01.1938. Legea Nr. 169 din 21.01.1938 referitoare la revizuirea cetățeniei. 530 Monitorul Oficial, partea I, nr. 56 din 09.03.1938. Decretul-Lege Nr. 1124
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi capitolul 7 pentru exerciții ale ochilor.) Continuați tratamentul reflexogen; este nevoie de implicare și de o muncă asiduă, dar veți fi răsplătit cu o sănătate mai bună, așa cum au descoperit multe alte persoane. Un tânăr mi-a spus că dobândirea cunoștințelor de reflexologie l-a făcut să privească altfel viața. Cumpără cărțile noastre de reflexologie și le trimite rudelor și prietenilor din alte state. A împărtășit tehnicile reflexogene și la YMCA (Asociația Tinerilor Creștini) și enoriașilor de la biserica la care
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la o zi mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Unirea principatelor române a inițiat un amplu proces de reorganizare națională a memoriei colective în jurul ideii de unitate primordială. În secțiunea de față vom urmări mutațiile paralele în memoria colectivă aflată în curs de coagulare în cadrul unitar național ocazionate de dobândirea independenței. Ideea unei independențe primordiale legată de pământul dacic exista deja în conștiința istorică încă din generația anterioară a manualelor școlare, care au evidențiat existența unui genius loci exprimat prin spiritul de neatârnare al dacilor (Albineț, 1845; Moldovan, 1866). Pozitivarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca lupta pentru unificarea proletariatului să nu se împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat simbolic dobândirea independenței de stat a României ca o înfăptuire măreață a națiunii române. Însă data de 10 mai nu putea fi reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru devansarea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regăsi și în dezbaterea problematicii învățării, aspectele particulare ale predării deprinderilor motrice specifice atletismului vor fi prezentate în capitolul de metodica învățării. 2.2. Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]