25,546 matches
-
(în ) este un miniserial britanic de televiziune de patru ore conceput de Nick Willing și difuzat în 2001 de Hallmark Channel. El este bazat pe câteva povestiri ale lui H. G. Wells, iar în unele regiuni a purtat titlul de "The Scientist". Adaptările povestirilor au acțiunile petrecute în diferite perioade începând din 1893 și până în 1946, aproape de sfârșitul vieții lui Wells, atunci când el este intervievat de către membrii unui
Lumile lui H.G.Wells () [Corola-website/Science/325149_a_326478]
-
un miniserial britanic de televiziune de patru ore conceput de Nick Willing și difuzat în 2001 de Hallmark Channel. El este bazat pe câteva povestiri ale lui H. G. Wells, iar în unele regiuni a purtat titlul de "The Scientist". Adaptările povestirilor au acțiunile petrecute în diferite perioade începând din 1893 și până în 1946, aproape de sfârșitul vieții lui Wells, atunci când el este intervievat de către membrii unui institut de cercetare militară interesați de faptele sale din trecut. În 1893, Jane este văzută ca
Lumile lui H.G.Wells () [Corola-website/Science/325149_a_326478]
-
exista în 1893. În 1890 Școala Normală de Științe — unde a studiat Wells — a devenit Royal College of Science, care a fuzionat în 1907 cu alte instituții pentru a forma Imperial College of Science and Technology. Fiecare episod adaptează două povestiri ale lui Wells. Primul episod adaptează "The New Accelerator" și "The Queer Story of Brownlow's Newspaper". Al doilea episod adaptează "The Crystal Egg" și "The Remarkable Case of Davidson's Eyes", iar al treilea "The Truth About Pyecraft" și
Lumile lui H.G.Wells () [Corola-website/Science/325149_a_326478]
-
Eyes", iar al treilea "The Truth About Pyecraft" și "The Stolen Bacillus". Fiecare episod este scris ca și cum ar fi un incident "real" pe care Wells îl investighează împreună cu prietena sa, Jane Robbins, și îi servește ca sursă de inspirație pentru povestiri. Scenele din Metroul londonez din episodul "Brownlow's Newspaper" au fost filmate la stația desființată Aldwych. The New Accelerator: Brownlow's Newspaper: The Crystal Egg (Oul de cristal): The Remarkable Case of Davidson's Eyes: The Truth About Pyecraft: The
Lumile lui H.G.Wells () [Corola-website/Science/325149_a_326478]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a treia povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes" (respectiv a doua în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1893
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a treia povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes" (respectiv a doua în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1893, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
atenție unui caz decât ar merita, te rog să-mi șoptești la ureche "Norbury" și îți voi fi profund îndatorat." După cum s-a arătat, povestea are un mesaj anti-rasist remarcabil pentru acea vreme. Una dintre operele sentimentale ale lui Doyle, povestirea este remarcabilă prin aceea că deducția lui Holmes din cursul ei se dovedește a fi incorectă. (Cu toate acestea, adevărul iese însă la suprafață.) Potrivit dr. Watson: "[...] acolo unde a eșuat el, de cele mai multe ori nu a reușit nici altcineva
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
o căsătorie interrasială și a avea un copil de rasă amestecată nu era ilegal - dar era încă tratată ca un secret rușinos care trebuia să fie ținut ascuns și a cărui descoperire ar fi putut genera reacții foarte negative. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru primul film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood.
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
și cu 70 dolari din aceeași perioadă a fost ucis de un autoturism. Bărbatul ar fi apărut din senin și avea acte la el din care reieșea că este Rudolph Fentz. Se pare că toată povestea a fost inspirată de povestirea științifico-fantastică din 1951 "„I'm Scared”" a scriitorului Jack Finney (1911-1995). John Titor a susținut că este unul dintre soldații unei unități speciale din viitor, precum și faptul că misiunea sa ar fi recuperarea unui calculator IBM 5100 din anii 1970
Legende urbane privind călătoria în timp () [Corola-website/Science/325180_a_326509]
-
(în ) este un film științifico-fantastic american din 2003 care adaptează povestirea cu același nume (1953) a scriitorului de science fiction Philip K. Dick. Filmul a fost regizat de John Woo, iar în rolurile principale apar Ben Affleck, Uma Thurman și Aaron Eckhart. Paul Giamatti și Colm Feore interpretează roluri secundare. În
Cecul sau viața () [Corola-website/Science/325175_a_326504]
-
Filmul a fost plănuit inițial să fie lansat în anul 2002. Totuși, inundațiile de la Praga (unde au fost realizate filmările) și alte dificultăți financiare — inclusiv falimentul companiei de productie inițiale în perioada post-producției — au determinat amânarea lansării. "" este bazat pe povestirea "A Sound of Thunder" de Ray Bradbury. Filmul este despre "călătorii în timp" care interferează accidental prea mult cu trecutul, determinând apariția de modificări asupra prezentului. În viitorul apropiat, călătoria în timp este posibilă, dar este considerat foarte periculoasă și
Vânătoare fatală () [Corola-website/Science/325177_a_326506]
-
(1959) (titlu original "Nine Tomorrows") este o antologie care cuprinde nouă povestiri și câteva fragmente poetice umoristice scrise de Isaac Asimov. Volumul se deschide cu un poem comic scris de Asimov în 1957. Poemul reprezintă un monolog al unu fan, care îl întreabă pe autor de unde își ia ideile. Răspunsul întrebării nu
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
nu era destinat celor cu minți slabe, ci unei elite capabile să creeze chiar și fără a fi fost educate în prealabil și care e menită să lupte pentru reinstaurarea capacității de a gândi original, nu într-un mod pre-programat. Povestirea a fost publicată inițial în numărul din februarie 1958 al revistei "If: Worlds of Science Fiction", fiind republicată ulterior în culegerea de față, în retrospectiva din 1969 "Opus 100" și în antologia din 1986 "Robot Dreams". În introducerea scrisă pentru
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
numărul din februarie 1958 al revistei "If: Worlds of Science Fiction", fiind republicată ulterior în culegerea de față, în retrospectiva din 1969 "Opus 100" și în antologia din 1986 "Robot Dreams". În introducerea scrisă pentru Robot Visions, Asimov consideră această povestire ca fiind una dintre notabilele povestiri cu roboți. În viitorul îndepărtat, omenirea trăiește într-o societate asistată de calculator, ceea ce a dus la uitarea bazelor matematicii, chiar și a rudimentarei numărători. Federația Terestră se află în război cu Deneb, operațiunile
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
If: Worlds of Science Fiction", fiind republicată ulterior în culegerea de față, în retrospectiva din 1969 "Opus 100" și în antologia din 1986 "Robot Dreams". În introducerea scrisă pentru Robot Visions, Asimov consideră această povestire ca fiind una dintre notabilele povestiri cu roboți. În viitorul îndepărtat, omenirea trăiește într-o societate asistată de calculator, ceea ce a dus la uitarea bazelor matematicii, chiar și a rudimentarei numărători. Federația Terestră se află în război cu Deneb, operațiunile fiind conduse de arme cu rază
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
costisitoare și greu de înlocuit. Myron Aub, un Tehnician de rang inferior, descoperă cum poate re-învăța aritmetica cu creion-și-hârtie pornind de la calculatoare. Re-învățarea aritmeticii va permite Federației să înlocuiască navele operate de calculator cu nave ieftine, dispensabile. Această a treia povestire din seria Wendell Urth a apărut în numărul din iulie 1956 al revistei "The Magazine of Fantasy & Science Fiction", fiind retipărită în culegerea de față, în "Asimov's Mysteries" (1968) și în "The Best of Isaac Asimov" (1973). Trei astronomi
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
pretinde că a inventat un dispozitiv de teleportare. Înainte de a apuca să le facă o demonstrație prietenilor săi, moare în condiții suspecte. În ancheta care urmează, excentricul savant Wendell Urth identifică criminalul în persoana astronomului de pe Mercur. La data scrierii povestirii se credea că una dintre emisferele lui Mercur este mereu îndreptată spre Soare, în timp ce cealaltă este întunecată. Asimov a notat această eroare cu ocazia reeditărilor ulterioare ale povestirii, la fel cum a remarcat inconsistența dintre această povestire și alta aparținând
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
Wendell Urth identifică criminalul în persoana astronomului de pe Mercur. La data scrierii povestirii se credea că una dintre emisferele lui Mercur este mereu îndreptată spre Soare, în timp ce cealaltă este întunecată. Asimov a notat această eroare cu ocazia reeditărilor ulterioare ale povestirii, la fel cum a remarcat inconsistența dintre această povestire și alta aparținând seriei Wendell Urth, "The Singing Bell", în care călătoria prin teleportare era privită ca o operațiune de rutină. Pentru asta, el s-a folosit de epitetul favorit, "Emerson
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
La data scrierii povestirii se credea că una dintre emisferele lui Mercur este mereu îndreptată spre Soare, în timp ce cealaltă este întunecată. Asimov a notat această eroare cu ocazia reeditărilor ulterioare ale povestirii, la fel cum a remarcat inconsistența dintre această povestire și alta aparținând seriei Wendell Urth, "The Singing Bell", în care călătoria prin teleportare era privită ca o operațiune de rutină. Pentru asta, el s-a folosit de epitetul favorit, "Emerson!", o referire la dictonul lui Ralph Waldo Emerson "O
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
în care călătoria prin teleportare era privită ca o operațiune de rutină. Pentru asta, el s-a folosit de epitetul favorit, "Emerson!", o referire la dictonul lui Ralph Waldo Emerson "O consistență prostească reprezintă drăcușorul minților mici". În această antologie, povestirea a apărut într-o formă ușor cenzurată față de originalul publicat în numărul din noiembrie 1957 al revistei "Venture Science Fiction Magazine" (versiunea originală a fost retipărită în "Asimov's Mysteries" (1968)). Un agent al Serviciului Galactic, Max, se află în
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
este foarte dificil să afle care dintre ei este contrabandistul. În cele din urmă, povestindu-le seara pe care intenționa să o petreacă alături de o femeie din Marsport, Flora, îl determină pe traficant să se dea de gol, rezolvând cazul. Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul din decembrie 1957 al revistei "Super-Science Fiction". Hurrienii, o specie de primate cu coadă, mici, vegetariene au descoperit în călătoriile lor spațiale că speciile de maimuțe inteligente omnivore mari și fără coadă ajung
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
ei, hurrienii nu pot arunca prima bombă, deoarece sunt o rasă pașnică. Incapabili să rezolve dilema, ei revin acasă, bântuiți de viziunea unei omeniri care cucerește spațiul. Apărută pentru prima dată în numărul din aprilie 1958 al revistei "Super-Science Fiction", povestirea aparține seriei care povestește despre supercalculatorul ficțional Multivac, care poate rezolva orice problemă primită, cu excepția celei legate de propria sa umanitate. O serie de administratori ai guvernului sunt avertizați de către Multivac despre o apropiată tentativă de crimă. Omul acuzat pentru
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
fărădelegi, iar acum guvernul dorea să îl însărcineze cu prevenirea bolilor. Întrebat ce-și dorește cel mai mult, Multivac răspunde: "Vreau să mor." Apărută în numărul din ianuarie 1958 al revistei "Star Science Fiction" sub titlul S as in Zebatinsky, povestirea aceasta are la bază frustrarea lui Asimov legată de frecventa redactare eronată a numelui său ca "Azimov". Marshall Zebatinsky, un fizician nuclear polonezo-american, este îngrijorat de stagnarea carierei sale și, pentru a rezolva problema, apelează la un numerolog care îl
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
un văr îndepărtat care este tot fizician, lucrând pentru URSS în problema câmpurilor de forță. Zebatinsky/Sebatinsky ajunge astfel să fie implicat în cercetările făcute de americani pentru propriile sisteme defensive, exact ceea ce își dorea atunci când apelase la numerolog. Sfârșitul povestirii dezvăluie faptul că numerologul este un extraterestru care, în urma unui pariu, încerca să evite un război nuclear pe Pământ prin intermediul unui stimul minor. În cele din urmă, extraterestru pune un nou pariu prin care se angajează să readucă totul la
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
extraterestru pune un nou pariu prin care se angajează să readucă totul la starea inițială cu o altă modificare minusculă, ceea ce va duce în cele din urmă la dispariția omenirii într-un holocaust. Asimov a declarat că ultimul pasaj al povestirii a fost adăugat de el ulterior pentru a explica implicarea numerologului. Această povestire - una dintre favoritele lui Asimov - are legături cu seria Multivac și a fost publicată pentru prima dată în numărul din noiembrie 1956 al revistei "Science Fiction Quarterly
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]