24,434 matches
-
mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Sad, 1996; Post-restant în arhipelag, Pancevo, 1999; Dresura stelei de mare. Noaptea de hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
livresc, prin care se străvăd și plăsmuiri de mitologie sau din literatură, ce colindă reveriile contemplativului: Ulise, Oedip, Prometeu, Icar, Don Juan, Romeo, Don Quijote. Și Hamlet, de bună seamă. Frapantă în rafinatul eseu Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et l’Autre (1992; versiunea în limba română în același an) etalează, cu subțirimi de gând, dar și cu, pe alocuri, mici stridențe, o manieră postmodernistă. Cuprins de oboseală și, parcă, încercat de teamă, Iisus e pe punctul de a renunța să-și ducă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea ciocoiului în două ipostaze, dar nu a avut răgazul de a-l modela decât pe ciocoiul „cu anteriu și cu călămări la brâu al timpilor fanariotici”. Existența unei versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah”, G. Călinescu definea atât seria caracterologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în ediția Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1970), realizată împreună cu Florica Moisil și G. Mihăilă, ca și în lucrarea Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate (1973). În 1996 tipărește în facsimil color manuscrisul versiunii originale slavone a Învățăturilor..., păstrat parțial la Biblioteca Națională din Sofia, transcrierea și traducerea în română aparținând lui G. Mihăilă. Puncte de vedere originale, interpretări noi și date istorico-literare inedite se află și în antologia Literatura română veche (1402-1647), alcătuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia, într-o versiune îmbunătățită, excursul privind câteva evenimente istorice și imaginea lor în literatura polonă, cu adăugiri notabile în sfera interpretării analitice. Toate motivele înfățișate - Codrul Cosminului, Despot Vodă, Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic și de temperamentul autorilor polonezi și al celor români. Căci P. așază în paralel versiunile polone și românești, scoțând în relief diferențele și explicându-le aplicat pe cât mai multe paliere, uneori comentariul aducând chiar a pledoarie. Fizionomia polonistului este completată de contribuția sa la realizarea mai multor manuale și a unor traduceri. SCRIERI: Confluențe culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
trăirii, timpul mărturisirii al lui Eugen Simion (1983), o culegere de nuvele din volumele În văpaia lunii și Pierdut în Balcania de Fănuș Neagu (1984), romanul Mierea de Eugen Uricaru (1988) și drama Răceala de Marin Sorescu (1980). Publicându-și versiunile în țară și peste hotare, K. are o contribuție de neignorat la punerea în circulație și la cunoașterea prozei române contemporane. Traduceri: Vasile Rebreanu, Talita Kumi, București, 1968; Sorin Titel, A fogoly hosszú utazása [Lunga călătorie a prizonierului], București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
doar după spălarea corpului cu apă curată (Wudu). În șintoism, apa este utilizată aproape în toate ritualurile pentru curățirea unei persoane sau a unui loc. Apa este menționată în biblie de 442 de ori, respectiv de 363 de ori, în versiunile sale engleze internaționale și în cea cunoscută sub numele de Versiunea regelui James . În secțiunea 2 Peter 3:5(b) se afirmă textual: ... "și pământul a fost format din apă și de către apă." Se crede adesea despre apă că ar
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
este utilizată aproape în toate ritualurile pentru curățirea unei persoane sau a unui loc. Apa este menționată în biblie de 442 de ori, respectiv de 363 de ori, în versiunile sale engleze internaționale și în cea cunoscută sub numele de Versiunea regelui James . În secțiunea 2 Peter 3:5(b) se afirmă textual: ... "și pământul a fost format din apă și de către apă." Se crede adesea despre apă că ar avea puteri spirituale. În mitologia celtică, de pildă, Sulis este zeița
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
un mod mult mai complex. Chiar și În privința imnurilor despre care s-a vorbit mai puțin există o diferență substanțială: acelea erau o celebrare, pe când acest imn Îxe "Amon"nchinat lui Aton este o profesiune de credință. Imul reapare În versiuni destul de asemănătoare În mormintele Înalților funcționari regali care se laudă că au urmat „Învățătura” regelui, ca o garanție a loialității și ortodoxiei lor. Pentru a-l Înțelege pe deplin, imnul trebuie privit Într-un context În Întregime nou. Un rege
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
surori, o tratează cu cruzime, o umilește În diferite feluri, iar apoi poruncește să moară de diferite boli: finalul este În concordanță cu legile clare ale infernului, unde nu pot fi primiți decât morții. Inanna/Iștarxe "Iștar" moare și, potrivit versiunii sumeriene a mitului, trupul său este agățat Într-un par pentru a se usca. Dispariția lui Inanna/Iștarxe "Iștar" de la locul său provoacă tulburare pe pământ de unde dispare fertilitatea atât a oamenilor cât și a animalelor. Se impune așadar nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
akkadian Viermele durerii de dinți. 5) Invocația exorcistă akkadiană Râul creator. 6) Lucrarea creatoare a lui Ea, În akkadiană, reprezentată de două texte. 7) Rugăciunea pentru reconstituirea unui templu, În akkadiană. 8) Prologul Marelui tratat de astrologie, reprezentat de o versiune sumeriană și două akkadiene. 9) Prologul Cerții dintre două insecte ¿amanirru și ișqapiÌu, În akkadiană. 10) Mardukxe "Marduk", creatorul lumii (sau Cosmologia caldeeană), bilingvă. 11) En¿ma eliș, tab. V, 1-76, În akkadiană. Se mai cunosc și alte fragmente de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că zeii infernului trăiesc Într-un palat de lazurit, așezat În centrul unei cetăți subterane, Încercuite de ziduri. La aceasta se ajunge printr-o poartă străjuită de un temnicer neînduplecat (pe nume Neduxe "Nedu") și de ajutoarele sale. În altă versiune a acestei teme mitologice, se spune că cetatea infernală este apărată de șapte ziduri, șapte porți și mulți paznici. Și zeii infernali, asemenea zeilor cerești, primeau de la oameni ofrandele cerute de rangul lor. Cunoaștem aceste lucruri din multe texte, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de zeul Kumarbixe "Kumarbi": De
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este semnificativ mitul „zeului dispărut” și ritualurile de invocare pentru atragerea divinităților care s-au Îndepărtat, abandonându-și funcțiile de protecție: Telipinuxe "Telipinu", fiul meu, nu mai este, s-a Înfuriat și a luat cu el tot binele (Tel. prima versiune, A I 23’) Din cauza scrișbului tăbliței de lemn Pțirwa șzeul furtuniixe "zeul furtunii" s-a Înfuriat și (În furia)ț sa a luat-o la fugă cu pantoful drept șîn piciorul stâng și cu pantofulț stâng În șpiciorul dreptț și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
schimb, folosirea de substitute umane este destul de rară: În rugăciunea pentru vindecarea prințesei Gașșuliyawiya (Tischler, 1981), este prezentată ca substitut Lelwanixe "Lelwani", o femeie „pură”, „strălucitoare”, „albă”; iar Într-un ritual de substituire regală (Kümmel, 1967), despre care avem două versiuni, este folosit un prizonier de război - după ce acesta este identificat prin magie cu suveranul său, Îi preia acestuia boala și impuritatea. Soarta acestor substitute umane nu este Întotdeauna clară: doar În prima versiune a substituirii regale este prevăzută explicit Îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regală (Kümmel, 1967), despre care avem două versiuni, este folosit un prizonier de război - după ce acesta este identificat prin magie cu suveranul său, Îi preia acestuia boala și impuritatea. Soarta acestor substitute umane nu este Întotdeauna clară: doar În prima versiune a substituirii regale este prevăzută explicit Îndepărtarea finală a substitutului, care este trimis În țara sa; În schimb, În cea de-a doua versiune este posibil ca acesta să fi fost ucis1. Acțiunile magice sunt Însoțite de ofrande de hrană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preia acestuia boala și impuritatea. Soarta acestor substitute umane nu este Întotdeauna clară: doar În prima versiune a substituirii regale este prevăzută explicit Îndepărtarea finală a substitutului, care este trimis În țara sa; În schimb, În cea de-a doua versiune este posibil ca acesta să fi fost ucis1. Acțiunile magice sunt Însoțite de ofrande de hrană și băutură și de jertfe aduse zeilor pentru a le atrage bunăvoința și pentru a le mulțumi pentru rezultatul favorabil al ritualului. Zeii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitul balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Un alt episod magic legat de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite lupta dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka", numit „povestirea” (uddar) lui Kella, preotul „uns” al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Kella, preotul „uns” al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii, stăpân al apelor pluviale, de către balaurul Illuyanka (substantiv comun care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numeroase de figuri divine: printre cele mai populare se numărau Astartexe "Astarte", Melqartxe "Melqart" și Eshmunxe "Eshmun", prezenți mai ales În numele teofore. Printre alți zei de seamă figurează și Baalxe "Baal" Shamemxe "Baal Shamem", Sidxe "Sid" și Milkashtartxe "Milkashtart". O versiune oficială a panteonului cartaginez este transmisă de Polibius (VII 9, 2-3), care citează zeii xe "Baal Hammon"punici (cu un nume grec corespunzător), ca martori Într-un text ce conține tratatul de alianță propus de Hannibal regelui Filip al V
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]