24,378 matches
-
În fizică, matematică și artă, moarul este un efect vizual creat, de exemplu, atunci când două modele grafice identice (de obicei transparente), pe o suprafață plană sau curbată (cum ar fi liniile drepte apropiate, desenate ca radiind dintr-un punct sau luând forma unui grilaj), sunt suprapuse și apoi deplasate sau
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
dintre mijloacele zonelor deschise, este Din această formulă, se poate vedea că: Desigur, atunci când formula 13, se obține o figură gri uniformă, lipsită de contrast. Principiul moarului este similar cu cel al funcționării vernierului. Esența efectului de moar este percepția (preponderent vizuală) a unui celui de-al treilea model distinct cauzată de suprapunerea inexactă a două modele similare. Reprezentarea matematică a acestor modele nu se obține în mod obișnuit și poate fi oarecum arbitrară. În această secțiune, se va considera un exemplu
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
din limbajul copiilor mici și din cel folosit de adulți cu acești copii: "caca", "dodo" „nani”, "lolo" „lăptic”. Unele asemenea cuvinte au trecut în registrul de limbă curent: "bébé", "maman" „mămică”, "papa" „tătic”. Un loc aparte îl ocupă sintagmele metaforice vizuale pentru a denumi unele lucruri: "œil de bœuf" „fereastruică rotundă sau ovală” (literal „ochi de bou”), "gueule de loup" „gura leului” (literal „bot de lup”), "patte d’oie" „riduri la coada ochiului” (literal „labă de gâscă”), "langue de chat" „prăjitură
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Muzeul de Artă Vizuală este un muzeu județean din Galați, specializat în special pe artă contemporană. Muzeul de Artă, înființat în 1967, s-a specializat ulterior pe artă contemporană românească, iar din 1990 se numește Muzeul de Artă Vizuală. Sediul muzeului a fost o
Muzeul de Artă Vizuală din Galați () [Corola-website/Science/331345_a_332674]
-
Muzeul de Artă Vizuală este un muzeu județean din Galați, specializat în special pe artă contemporană. Muzeul de Artă, înființat în 1967, s-a specializat ulterior pe artă contemporană românească, iar din 1990 se numește Muzeul de Artă Vizuală. Sediul muzeului a fost o clădire monument istoric, Palatul Episcopal, construită între 1898 - 1900 și inaugurată în 1906. Clădirea a fost retrocedată Episcopiei pentru un muzeu de artă religioasă, iar muzeul s-a mutat într-o clădire modernă, nu departe
Muzeul de Artă Vizuală din Galați () [Corola-website/Science/331345_a_332674]
-
XVIII-lea. Târgul medieval de la Gherghița este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea și a funcționat până în secolul al XVIII-lea. Descoperirilor din situl arheologic de la Târgșoru Vechi le-au fost rezervate două săli pentru a putea valorifica vizual și științific cele mai importante piese:Targsorul Vechi si Targsorul Medieval. Expuse în ordinea cronologiei istorice, descoperirile de la Târgșoru Vechi ne poartă prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând până în epoca medievală. În perimetrul de peste 17 ha. al rezervației
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
din seria "X-Men", având și cele mai mari încasări dintre acestea - peste 748 milioane $ pe plan mondial, devenind astfel al 6-lea film din 2014 după nivelul încasărilor. Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale, devenin primul film din seria "X-Men" nominalizat la Oscar. Un sequel, "", este programat a fi lansat pe 27 mai 2016. Intrigă filmului are loc în două perioade: în tumultul politic al anului 1973 și într-un viitor distopic nu prea
X-Men: Viitorul este trecut () [Corola-website/Science/334166_a_335495]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab (OWL) definește alfabetizarea vizuală ca abilitatea de a "citi" o imagine. Cu alte cuvinte, este
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab (OWL) definește alfabetizarea vizuală ca abilitatea de a "citi" o imagine. Cu alte cuvinte, este abilitatea de a înțelege ce incearca să comunice
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab (OWL) definește alfabetizarea vizuală ca abilitatea de a "citi" o imagine. Cu alte cuvinte, este abilitatea de a înțelege ce incearca să comunice o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab (OWL) definește alfabetizarea vizuală ca abilitatea de a "citi" o imagine. Cu alte cuvinte, este abilitatea de a înțelege ce incearca să comunice o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
incearca să comunice o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen de conștientizare provine dintr-o înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen de conștientizare provine dintr-o înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen de conștientizare provine dintr-o înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile părți ale retoricii vizuale. Câteva exemple de artefacte pe care le analizează retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de comunicare
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
retorii vizuali sunt diagramele, picturile, sculpturile, jocurile video, paginile de internet, reclamele, filmele, arhitectura, ziarele, și fotografiile. Retorica vizuală caută să dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de comunicare generale. Retorica vizuală este o decizie conștientă, comunicativă; culorile, forma, mediul și mărimea sunt alese cu intenție. Insă, o persoană poate să
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
dezvolte teoria retoricii într-un mod care e mai cuprinzator și mai inclusiv în ce privește imaginile și interpretările lor. Imaginile vizuale și obiectele materiale au devenit mai relevante în lumina recentelor dezvoltări tehnologice pentru a înțelege metodele de comunicare generale. Retorica vizuală este o decizie conștientă, comunicativă; culorile, forma, mediul și mărimea sunt alese cu intenție. Insă, o persoană poate să vină în contact cu un semn (sau simbol), dar dacă persoana nu are legatură cu semnul, mesajul acestuia este arbitrar. De
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
sunt alese cu intenție. Insă, o persoană poate să vină în contact cu un semn (sau simbol), dar dacă persoana nu are legatură cu semnul, mesajul acestuia este arbitrar. De aceea, pentru ca artifactele sau produsele să fie conceptualizate ca retorică vizuală, acestea trebuie sa îndeplineasca următoarele trei caracteristici: trebuie să simbolizeze, să implice intervenția umană, și sa fie prezentate unei audiențe cu scopul de a comunica. Simbolizarea face referire la faptul ca imaginea vizuală trebuie sa fie mai mult decât un
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
sau produsele să fie conceptualizate ca retorică vizuală, acestea trebuie sa îndeplineasca următoarele trei caracteristici: trebuie să simbolizeze, să implice intervenția umană, și sa fie prezentate unei audiențe cu scopul de a comunica. Simbolizarea face referire la faptul ca imaginea vizuală trebuie sa fie mai mult decât un semn și anume sa aibă un simbol. Semnul comunică când este conectat cu un alt obiect, dar pentru a fi retorică, imaginea vizuală trebuie să fie mai mult decât un semn și să
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]