2,507 matches
-
române o consideră o capodoperă. „Boierul” la care s-a gîndit atunci cînd mi-a declarat dorința sa de a juca mereu șah e, nu încape îndoială, Mihail Sadoveanu, pe care îl recitește a nu știu cîta oară, cu o încîntare care, în loc să scadă, crește. Un cărturar, el poartă în sine vechea aspirație a oamenilor de litere de a trăi exclusiv pentru vocația lor, cruțați de griji materiale, beneficiari fericiți ai acelui „dinasticism” elogiat de Perpessicius într-una din poeziile sale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mare”, lucru pe care ca eminenți publiciști ce sînt ar trebui să-l știe. Nu totul a fost însă iritant sau dezamăgitor în respectiva emisiune cu Eugen Barbu, prozator și critic pe care îl citesc adesea - trebuie să spun - cu încîntare. Am reținut mărturisirea sa că (dintre scriitorii români) preferații săi sînt T. Arghezi și G. Călinescu, și opinia că literatura actuală nu înfățișează partea întunecoasă a vieții de la noi. *De cînd Genoiu e șef (și e de aproape un an
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
voi fi zdrobit, dar minune!, la doar un centimetru de mine, barele s-au îndoit și au căzut într-o latură. S-au scurs vreo zece ore din momentul visului, însă spaima nu mi-a trecut nici acum. * Descopăr cu încîntare, în Memoriile lui Iorga, această însemnare din 29 mai 1918 despre demnitatea sucevenilor: „Țeranii de la Suceava l-au ales pe Averescu de scîrbă pentru pacea ce s-a încheiat, de mînie pentru sfîșierea județului lor. Li s a oferit pîne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
preocupă și pe unii dintre scriitori. Surprinzător, ea e discutată mai puțin în legătură cu critica literară, mai ales cu cea „de întîmpinare”. Experiența îmi arată că există variații destul de mari între impresiile produse de lectura aceleiași cărți în momente diferite: de la încîntare la decepție, sau invers. Cît am ratat cu graba, și cît întîrziind? Am cunoscut acest gen de emoție: „L’instructeur du comité de district du parti ouvrit la réunion et dit qu’il allait nous lire le texte integral du
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a apărut pe ușă, am exclamat într-un fel care m-a surprins pe mine însumi: „A venit limbiotul!” Am vrut să sune a glumă, dar a ieșit un sarcasm. Porecla mi-a sugerat-o el însuși, vorbind cu o încîntare suspectă de cinism despre „trasul limbilor”, treabă scîrboasă și cînd se referă strict la literatură. A-ți recomanda propriul poem, propria recenzie etc., cum face, prin a spune „Să vezi ce limbă i-am tras!” înseamnă fie că-ți place
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În care a fost descrisă viața mea, Încă necunoscută de ei, În amănunt. Zilele trecute, o fostă colegă de aci, profesor de l. română, actualmente pensionară, cu soț avocat, mi-a cerut Monografia ca să o citească. La restituire, a manifestat Încântare, pentru forma admirabilă - literară, sub care s-a prezentat. Îmi spunea că: a cetit tare, față de soțul ei - Încet și cu răbdare - și ambii s-au Încântat de o lectură atât de plăcută. Mă roagă să vă transmit admirația lor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acesta. Pentru ei, nu Însemnau nimic nici aprecierile lui Dan Botta, Alexandru Rosetti, Romulus Vulpescu, ș.a., care au cunoscut creația Lucreției Andriu. Iubitorii de literatură le pot mulțumi redactorilor că i-au lipsit de trăirea unor momente de emoție, de Încântare. Cât despre subsemnatul, nu mă simt descurajat. Aștept cu răbdare ca lumina să pătrundă și pe culoarele „Junimii”. Poate că Întâmplarea Îmi va scoate În cale un suflet nobil, dispus să Încredințeze tiparului versurile ce zac În sertare, pe nedrept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le-ați trimis, agravându-mi - totodată - sentimentul de vinovăție pe care Îl am față de dumneavoastră; am omis să vă mulțumesc pentru volumul de povestiri pe care ați avut gentilețea să mi-l trimiteți și care mi-a prilejuit o adevărată Încântare. Vă urmăresc, de altfel, cu mare interes, În tot ce scrieți; Atrium mi-a lăsat, de asemenea, o excelentă impresie. Este un roman de o mare subtilitate, despre care am omis să scriu numai pentru că la momentul apariției sale eram
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spiritului. Simplitatea, cordialitatea, erudiția elegantă și civilitatea. Serenitatea amuzată și copilăroasă coabitând cu seriozitatea extremă a angajării etice și estetice fac din Claudio (von Trieste) interlocutorul râvnit și prietenul de preț. Îi redescopăr, pe ambii, de fiecare dată, cu aceeași Încântare. New York, mai 2003 (Familia, nr. 6 și 7-8/2003) William Philipstc "William Philips" Am fost norocos să-l am pe William Philips printre necunoscuții prieteni care au recomandat, acum peste un deceniu, publicului american prima mea carte. La inițiativa sa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to it
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Scrisul bănățean”, apoi în volum, cu Lumină întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vieții de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranța (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o distilare mai
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
de români, care au „premers” pe sași și maghiari și care stăpânesc un spațiu mai întins și sunt mai numeroși decât celelalte naționalități. „Călătoria ce am făcut-o la Cluj, până la fruntariile Transilvaniei - mărturisește scriitoarea - a fost pentru mine o încântare necurmată. Lăsând la o parte Alpii și Pirineii, eu n-am văzut nimic mai frumos decât această țară.” O încântă deopotrivă frumusețea oamenilor, distincția moravurilor, arta lor originală, forța de rezistență în fața vitregiilor istoriei. Nu face o călătorie de agrement
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
amatorului de critică franceză prin apelul nu numai la critica anglo-saxonă (New Criticism-ul intervine mereu În confruntările teoretice puse În scenă), dar și la atîtea și atîtea citate În limba engleză. O surpriză la drept vorbind, pentru că este o Încîntare să descoperi cum discursul critic francez renunță, În sfîrșit, la ignorarea celui englez și american. Se pot spune multe despre cuplul intelectual franco-german, În care Luc Ferry și Alain Renaut au demonstrat că partea franceză a fost Îndeobște femeia, dar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește și evoluează și eroina povestirii Lunatecii. Rod al unei iubiri romanțioase, dar nefericite între doi tineri fugiți în lume
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
să pună în circulație textele unor conferințe ori însemnări despre scriitori și literatura română. Om de catedră și om al cărții, atașat sincer, uneori cu un entuziasm aproape ingenuu, de nume importante ale literaturii române, C. găsește un prilej de încântare și elogiu în fiece rând citit din/și despre Ion Creangă (subiectul său predilect), B. P. Hasdeu și N. Iorga. Respectă, în general, tipare și opinii critice consacrate, într-o formulă pe care eclectismul nu avea cum s-o ocolească
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur romantism și în cel mai profund suprarealism (vecin, din acest unghi, cu Ștefan Agopian). Jucându-și cu încântare ipostazele, C. își trăiește ființa și viziunile cu oscilantul tremur al acului de balanță între Animus și Anima, sorbind extatic din filtrul hipnotic al uneia cu paiul translucid și seducător al celuilalt. Etalate opulent, cu dulce, polifonică ironie, „ideile primite
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
amplificarea calităților imponderabile ale mirosului și gustului. "Oare nu e una din cele mai fericite însușiri ale spiritului omenesc de a poetiza orice lucru dupe placul său? În orice faptă, în orice stare a sa omul poate găsi comori de încântare"100. Acestui rafinat degustător al vieții i-a plăcut să pună literatura sub un semn al provizoratului. Pentru că, dincolo de registrul ludic, "poezia foamei" denumește un dublu dispozitiv de transfigurare a trăitului, care vizează atât calitățile perisabile și volatile al materiei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
maternitatea ceva din maniera de a cânta a unei violoniste? Nu neapărat, mi-a răspuns Corina Belcea, modifică însă regimul de folosire a timpului. Isabela nu părea foarte pretențioasă. Foarte veselă la vederea mamei în pauza concertului, dând semne de încântare la auzul corzilor ciupite ale viorii prețioase a Corinei, și-a băut în liniște, concentrată, doza de lapte. Cine știe, poate, peste ani, va deveni pianista cvartetului, așa cum o spune, mai în glumă mai în serios, Corina Belcea... Violonista nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cu țelul declarat de a stimula interesul generațiilor tinere pentru muzica de cameră. Și, cum se întâmplă adesea în Occident, prețul biletelor pentru elevi și studenți a fost unul pur simbolic. Festivalul Sine Nomine 2007 a fost, altfel spus, o încântare... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » TOLERANȚA CA VIRTUTE BOBI După-amiezile de vară în București pot fi câteodată adevărate curve. Te sufocă. Și banca din fața blocului poate deveni locul salvării, cu condiția să aștepți până umbra cireșului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
voluptoase. Scriitorul de piese No moderne a redat acestui gen locul maiestos din tradiție, dar a dezvoltat în întreaga sa operă și viață o estetică fondată pe ideea morții înțeleasă drept operă culturală (în conformitate cu miyabi, frumusețea aristocratică). Estetica morții, "indescriptibila încântare a morții" fac parte dintr-o concepție a culturii japoneze pe care tragediana Naka Han și-o înșusește. Dacă esența bushido-ului, această tradiție nescrisă a credo-ului cavaleresc, înseamnă știința de a muri, la fel stau lucrurile pentru actriță, care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
am avut, nu foarte des, fericirea să uit că sunt pe scenă. Jur pe cinstea mea de om! Am cântat cu două-trei artiste, Raina Kabaivanska era o artistă extraordinară. Marie Collier imposibil să o descrii în cuvinte... Domingo, era o încântare să cânți cu el...Dar, băgați de seamă, acesta este fiorul din scenă, unde tu ești meseriașul. Pui la bătaie toate forțele ca să nu te lași copleșit, și totuși te copleșește. Dar asta ridică foarte mult calitatea spectacolului. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
poate să afle despre Angela Gheorghiu (Angela Burlacu, așa cum mă numeam înainte). Am studiat la Liceul de Muzică și la Conservatorul din București. Au fost 10 ani de studiu pe care l-am adorat. Fiecare zi de studiu era o încântare pentru mine, simțeam cum trece încă o zi, și îmi părea rău. Mi-aduc aminte cu mare-mare plăcere. Am avut, într-adevăr, noroc. În acea vreme a comunismului, pe care o știm foarte bine, eu am fost la școală, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
răgazul, să fiu prezentă la manifestări de la început până la sfârșit. Am fost încântată de tot, dar copiii care și-au manifestat sincer pasiunea pentru valori autentice m-au impresionat extraordinar. Sper să am parte și la anul de o asemenea încântare, pentru că istoria noastră națională este plină de fapte mărețe, ceea ce demonstrează că poporul nostru a fost mereu de-a lungul veacurilor un puternic factor de progres și civilizație în această parte a lumii, aducânduși contribuția la tezaurul creației materiale și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
în cele șapte ediții ale proiectului, măcar doi sau trei vor dori să facă astfel de activități, înseamnă că efortul nostru nu a fost în zadar “. Manifestările de la cea de-a șaptea ediție a proiectului PRACTICI DE SÂNTANDREI au produs încântare în sufletele celor prezenți și parcă au întărit încă o dată zicerea lui L. Blaga “eu cred că veșnicia s-a născut la sat”. Articol preluat din Curierul sindical, nr. 20, anul III, noiembrie-decembrie 2007 (pag. 1 și 3) Găluște la
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cu siguranță concluzii extrem de interesante, care nu vor fi alocate egoist unui singur participant sau unui număr restrâns de participanți, ci tuturor. E un efort de evidențiere a regiunii, care până acum nu s-a mai petrecut. Și aștept cu încântare - dacă vreți, e o așteptare intelectuală, nu doar una politică - să văd cum vor arăta volumele pe care sperăm să le publicăm, care vor cuprinde contribuțiile participanților. Ideile care vor apărea aici, toate revendicându-se de la lista urgențelor, a temelor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]