KorAP: Find »[drukola/base=încuviința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...377 >

9,411 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

privind încheierea adopției ori împotriva încheierii ei, deși aceasta nu este o condiție a adopției, formulată expres în lege. > Copilul nu este pus sub tutelă, deși se găsește în situația de a se institui tutela. În asemenea situație, se poate încuviința adopția fără a se institui tutela. Ordonanța de urgență nu reglementează aspectul menționat. E. Consimțământul copilului care va fi adoptat. Dacă cel care urmează a fi adoptat a împlinit vârsta de 10 ani se cere pentru adopție și consimțământul său

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de 10 ani se cere pentru adopție și consimțământul său (art.18 alin.4). Potrivit legii, consimțământul copilului se cere de instanța de judecată, dar poate fi exprimat și într-un înscris anterior sesizării instanței de judecată. Instanța judecătorească poate încuviința adopția numai dacă este în interesul superior al adoptatului și în acest scop se va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale în acest scop, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege și va recurge la ancheta socială pentru a verifica

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale în acest scop, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege și va recurge la ancheta socială pentru a verifica pe teren scopurile reale care se urmăresc prin adopția ce se solicită a fi încuviințată. Potrivit art.18 alin.5 din Ordonanță, și raportul referitor la ancheta psiho-socială a copilului este cerut de instanța de judecată și se prezintă de către Comisia pentru protecția copilului care a avizat favorabil adopția copilului. El cuprinde date privind personalitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
avizul favorabil pentru încuviințarea adopției copilului (art.7 alin.1, lit.b și art.9 alin.6); * în cazul existenței condițiilor prevăzute de art.6, art.7 alin.1 lit.a și d, art.8, pentru ca adopția să poată fi încuviințată, încredințează copilul în vederea adopției, persoanei sau familiei care beneficiază de atestatul pentru aptitudinea de a adopta (art.9 alin.1); în anumite cazuri, adopția poate fi încuviințată fără a se cere încredințarea copilului în vederea adopției (art.13 și art.4

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
alin.1 lit.a și d, art.8, pentru ca adopția să poată fi încuviințată, încredințează copilul în vederea adopției, persoanei sau familiei care beneficiază de atestatul pentru aptitudinea de a adopta (art.9 alin.1); în anumite cazuri, adopția poate fi încuviințată fără a se cere încredințarea copilului în vederea adopției (art.13 și art.4 alin.1); această încredințare se poate face de către Comisie și unei persoane sau familii fără cetățenie română, dar care are reședința pe teritoriul statului român de cel

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopție iar în unele situații, instanța poate lua consimțământul (cum ar fi consimțământul copilului care a împlinit 10 ani art.18 alin.4). S-a decis că părintele adoptiv poate să-și exprime consimțământul fie prin declarație în fața instanței care încuviințează adopția, fie prin înscris autentic, personal sau prin procură specială și autentică. Reglementarea actuală este în sensul că persoana sau familia care dorește să adopte își exprimă consimțământul în formă autentică, existând dovadă în acest sens, la dosar, alături de propunerea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta toate drepturile părintești, iar atunci când copilul a fost încredințat unei alte persoane sau unei alte instituții de ocrotire, instanța judecătorească va stabili care dintre părinții

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cu privire la acesta toate drepturile părintești, iar atunci când copilul a fost încredințat unei alte persoane sau unei alte instituții de ocrotire, instanța judecătorească va stabili care dintre părinții adoptivi va exercita dreptul de a-i administra bunurile și de a-i încuviința actele; persoana sau instituția de ocrotire căreia i s-a încredințat minorul va avea, față de acesta, numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului 250. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de naștere, în sensul de a trece numele adoptatorului la rubrica "numele tatălui"253 Chiar în cazul adopției cu efectele filiației firești nu se poate adăuga la prenumele vechi al adoptatului un alt prenume. În cazul adopției, nu se poate încuviința ca minorul adoptat să poarte vechiul său nume adăugat la cel dobândit prin adopție 254. b) Situația în care se schimbă numele de familie al adoptatorului Când soții adoptatori își schimbă numele de familie (art.3, 6, 7, 12 din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
stabilirea domiciliului copilului minor din căsătorie, când părinții sunt separați în fapt, se tine seama de interesul minorului. În situația mai multor copii, separarea lor trebuie să constituie o măsură extremă. În cazul în care numai unul dintre părinții adoptatori încuviințează actele adoptatului sau îl reprezentă pe acesta, domiciliul adoptatului este la acel părinte, iar dacă a fost încredințat copilul unei persoane fizice sau unei persoane juridice, în condițiile art.8 și 9 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997, pe

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adoptat de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau adoptatorul solicită aceasta în mod expres și dacă adoptatul este considerat, potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
situații este afectat însăși scopul pentru care a fost realizată. În ceea ce privește adopția încheiată fără ca între adoptator și adoptat să existe o diferență de cel puțin 18 ani, se impun unele precizări, și anume: pentru motive temeinice, instanța judecătorească va putea încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și practica din domeniul adopției este problema motivării adopției încheiate de către un adoptator minor, explicându-se excepția menționată, cum este cazul femeii căsătorite înainte de îndeplinirea vârstei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
această regulă legea nu prevede decât excepția arătată. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este adopția și dacă aceasta este definită prin lege? 2) Care sunt actele normative noi care alcătuiesc cadrul legal actual pentru reglementarea adopției? 3) Cine încuviințează adopția și care sunt efectele produse de ea? 4) În ce constă rolul autorităților administrative în realizarea adopției? 5) Care este ultimul act normativ referitor la adopție și când a fost elaborat? 6) Ce rol are instanța judecătorească în domeniul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
actele unilaterale de renunțare definitivă pe viitor la dreptul de întreținere, în întregime sau chiar numai în parte prin restrângerea dreptului. În ce privește însă restrângerile temporare ale dreptului de întreținere, instanța supremă a statuat că acestea vor fi valabile dacă sunt încuviințate de către instanța de judecată. Referitor la renunțarea datorată pentru trecut trebuie apreciat că aceasta este valabilă, deoarece se presupune că atât timp cât cel îndreptățit la întreținere n-a solicitat-o înseamnă că el nu s-a aflat în nevoie. Dispozițiile legale

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nu are mijloace îndestulătoare. C. Frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor. În cazul adopției, obligația de întreținere între adoptat și copilul firesc al adoptatorului ori un alt adoptat al aceluiași adoptator când adopția s-a încuviințat de către instanța de judecată există în aceleași condiții recunoscute fraților și surorilor rezultați din căsătorie sau din afara ei, după părinți, însă înaintea bunicilor. D. Între "celelalte persoane prevăzute de lege" (art. 86 alin. 1 C. fam.), ordinea în care se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
modalitățile concrete de executare precum și contribuția fiecărui părinte se va stabili de către instanță numai când între părinți există neînțelegeri. In caz de divorț orice convenție a soților privind contribuțiile fiecăruia la întreținerea copiilor minori este valabilă numai dacă a fost încuviințată de instanță (art. 42 alin. ultim C. fam.), verificându-se dacă nu sunt nesocotite drepturile copiilor sau interesele altor persoane îndreptățite la întreținere. ,,Câștig din muncă"268 înseamnă venitul net al debitorului, și fiind vorba de o normă specială (art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
după cum ei sunt părinți firești sau adoptatori, căsătoriți sau necăsătoriți, ori după cum trăiesc sau nu trăiesc împreună. Cotele prevăzute de art. 94 alin. 3 și art. 41 alin. 2 C. fam. nu sunt fixe, ci doar plafonate încât instanța poate încuviința întreținerea peste plafonul legal, dacă cel obligat se oferă, și, numai dacă prin aceasta nu se aduce atingere intereselor legitime ale altor persoane, urmărindu-se prejudicierea lor. Veniturile pe care le realizează debitorul obligației de întreținere din prestarea de ore

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinților de a asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea profesională a acestuia(art.107, alin2, C.fam;art.42 alin.1,3, C.fam.). Învoiala părinților cu privire la contribuția fiecăruia la întreținerea copilului minor produce efecte numai dacă este încuviințată de către instanța judecătorească, instanța supremă a arătat că părinții se pot învoi cu privire la întinderea contribuției fiecăruia datorată minorului, dacă nu nesocotesc interesele acestuia. În caz de divorț, neînțelegerea dintre părinți cu privire la încredințarea copilului minor (art.42 alin.1 și 4

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1 și 4 C.fam.) sunt rezolvate de către instanța judecătorească ce decide cu respectarea acelorași condiții ca și în privința contribuției părinților la întreținerea minorului. Dacă părinții s-au înțeles privitor la încredințarea copilului minor, învoiala produce efecte numai dacă este încuviințată de către instanța judecătorească (art.42 alin.4 C.fam.). Părintele care a cerut prin acțiune încredințarea copilului aflat la celălalt părinte, nu poate renunța la acest drept dedus judecății pentru următoarele motive: acest drept este mijloc de realizare a unei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
minorului. (art.152, lit.e, C.fam.) potrivit căruia se instituie curatela dacă din cauza bolii sau din alte motive, părinții sau tutorele sunt împiedicați să îndeplinească un anumit act în numele persoane pe care o reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează. Se va numi un curator minorului aflat sub ocrotire părintească numai dacă ambii părinți sunt împiedicați să reprezinte sau să încuviințeze un act în interesul minorului; * condamnarea unui părinte la o pedeapsă privată de libertate. Ocrotirea părintească revine unui singur

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
tutorele sunt împiedicați să îndeplinească un anumit act în numele persoane pe care o reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează. Se va numi un curator minorului aflat sub ocrotire părintească numai dacă ambii părinți sunt împiedicați să reprezinte sau să încuviințeze un act în interesul minorului; * condamnarea unui părinte la o pedeapsă privată de libertate. Ocrotirea părintească revine unui singur părinte în cazul în care celălalt părinte s-a pus singur, în mod conștient, în imposibilitatea de a-și exercita drepturile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Drepturile și îndatoririle părintești cu privire la bunurile minorului a) Generalități Exercitarea ocrotirii părintești cu privire la bunurile copilului se concretizează în dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului: dreptul și îndatorirea de a reprezenta pe minor în actele civile, ori de a-i încuviința aceste acte, în raport de vârsta copilului. Dispozițiile art. 105 alin. l C. fam. stabilesc că: "părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului și de al reprezenta în actele civile până când el împlinește vârsta de 14 ani

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de valoare ale minorului într-un depozit bancar (de stat); * de a prezenta dări de seamă anuale și generale la încetarea ocrotirii părintești. B. Dreptul și obligația părinților de a-l reprezenta pe minor în actele civile ori de a încuviința aceste acte cu privire la bunurile sale Până la vârsta de 14 ani minorul este lipsit de capacitate de exercițiu iar între 14-18 ani are o capacitate de exercițiu restrânsă. Din acest motiv , legea recunoaște părinților dreptul de a-l reprezenta pe minor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
putind totodata: > incuviința copilului care a împlinit vârsta de 14 ani să-și schimbe felul învățăturii, pregătirii profesionale stabilite de părinți și tutore, ori să aibă locuința pe care o cere desăvârșirea învățăturii sau pregătirii profesionale (art. 102 C. fam.); > încuviința părintelui decăzut din drepturile părintești să păstreze legături personale cu copilul, afară dacă, prin asemenea legături, nu este primejduită creșterea, educarea, învățătura, pregătirea profesională a copilului (art. 111 C. fam.); > să aprobe inventarul bunurilor minorului, precum și plata anumitor creanțe pe

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
art. 127 alin. l 2 C. fam.); > încuviințeaza prealabil actele de dispoziție, pe care părinții urmează să le încheie în numele minorului sau pe care acesta urmează că le încheie cu încuviințarea prealabilă a părinților (art. 129, alin. 2 C. fam.); > încuviințează ridicarea sumelor de bani, de către părinți, care întrec nevoile minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și a hârtiilor de valoare care sunt depuse în numele minorului la CEC (art. 131 C. fam.); > numeste un curator în caz de interese contrarii între

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]