5,366 matches
-
Bun, milostiv Este un câmp vast, al treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m: SOI „cel milostiv, îndurat”; ASM „Cel Milostiv, Îndurător”; GG „cel Milos și Milostiv”; Marr „Miserator Misericors”; RB „le Bienfaiteur miséricordieux”; DM „celui qui fait miséricorde, le Miséricordieux”; YA „Most Gracious, Most Merciful”; Arb „the Merciful, the Compassionate”. De cele mai multe ori aceste nume se întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cele de mai sus am putea desprinde următoarele: Semnificații de bază ale lui al-Ra≤m"n: cel care arată bunăvoință gratuită, binefăcător, înțelegător. Semnificații de bază ale lui al-Ra≤m: milostiv, răbdător, compătimitor. 2.1.13.2. Ra’óf: SOI „îndurat”; ASM „Iertător”, „Cel cu milă” (22, 65; 24, 20); GG „Bun”, „Blând” (22, 65; 57, 9; 59, 10); Marr „pius”; RB „bienveillant”, „indulgent” (22, 65; 24, 20; 57, 9; 59, 10); DM „bon”; YA „full of kindness”; Arb „All-gentle”. Apare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îl interpreta ca spunând despre Dumnezeu că nu le impune oamenilor obligații prea grele, că le ușurează pentru cei bolnavi sau aflați în călătorie 146. Semnificații de bază: bun, binevoitor, milos, blând. 2.1.13.3. (al-)La” f: SOI „îndurat” (22, 62)/„binevoitor” (42, 18); ASM „(Cel) Binevoitor”; GG „Binevoitor”; Marr „benignus”, „facilis”; RB „sagace” (22, 63/62)/„Bienveillant” (42, 19/18); DM „bienveillant”; Arb „gentle” (12, 100)/All-subtle (22, 63)/„All-gentle” (42, 19). Contexte: ...wa qad ’a≤sana b
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
YA „Full of Loving-kindness”; Arb „All-loving”. Apare doar în două contexte: Wa-staghfaró Rabba-kum Öumma t"bó ’ilay-hi ’inna Rabb ra≤m wadód (11, 90/92): „Rugați-vă de iertare la Domnul vostru, apoi întoarceți-vă la El. Domnul meu este îndurat, iubitor.” (SOI) Wa-huwa al-Ghafór al-Wadód (85, 14): „El este Iertătorul, Iubitorul.” (GG) Gimaret îi consacră o rubrică aparte: „Ami des croyants” (1988, pp 423-426), întrucat toți comentatorii înțeleg că numai credincioșii au parte de wudd din partea lui Dumnezeu. E firesc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ASM și GG „Primitorul căinței”, RB „accepte la repentance”, „celui qui accueille le repentir”, YA „Accepteth repentance”; Arb „Accepter of penitence”. Observăm că traducerile ASM și GG echivalează la fel numele al-Taww"b și expresia Q"bil al-tawb. SOI „blând”/„îndurat” (2, 236; 3, 149); ASM și GG „Blând”; Marr „mansuetus”/„mitis” (2, 236; 17, 44)/„benignus” (5, 101; 22, 59); RB „longanimé”/„miséricordieux” (5, 101); DM „plein de mansuétude”; YA „Most forbearing”; Arb „All-clement”. Contexte: ’inna alla: na tawallaw min-kum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.13.3. Ro‘eh (v. 3.1.16.6) poate fi încadrat și în acest câmp semantic datorită semnificației de „călăuzitor” pe care o conține. 3.1.14. Binevoitor, milostiv 3.1.14.1. Hannón: „milostiv” (SC, Blaj); „milostiv”, „îndurat” (Ps 144,8) (BVA); „milostiv”, „îndurător”, „mult îndurat” (G-R, BS); „milostiv”, „îndurat” (C); eleemÄn (LXX); „misericors”, „miserator” (Vg); „compatissant”, „a pitié”, „est tendresse” (Ps 111,4), „șDieuț de pitié” (Ps 86,15) (BJ); „compassionate”, „gracious” (RSV). Contexte: ... we-h"y"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
16.6) poate fi încadrat și în acest câmp semantic datorită semnificației de „călăuzitor” pe care o conține. 3.1.14. Binevoitor, milostiv 3.1.14.1. Hannón: „milostiv” (SC, Blaj); „milostiv”, „îndurat” (Ps 144,8) (BVA); „milostiv”, „îndurător”, „mult îndurat” (G-R, BS); „milostiv”, „îndurat” (C); eleemÄn (LXX); „misericors”, „miserator” (Vg); „compatissant”, „a pitié”, „est tendresse” (Ps 111,4), „șDieuț de pitié” (Ps 86,15) (BJ); „compassionate”, „gracious” (RSV). Contexte: ... we-h"y"h k yițe‘aq ’Qlay we-š"ma‘ț k
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
încadrat și în acest câmp semantic datorită semnificației de „călăuzitor” pe care o conține. 3.1.14. Binevoitor, milostiv 3.1.14.1. Hannón: „milostiv” (SC, Blaj); „milostiv”, „îndurat” (Ps 144,8) (BVA); „milostiv”, „îndurător”, „mult îndurat” (G-R, BS); „milostiv”, „îndurat” (C); eleemÄn (LXX); „misericors”, „miserator” (Vg); „compatissant”, „a pitié”, „est tendresse” (Ps 111,4), „șDieuț de pitié” (Ps 86,15) (BJ); „compassionate”, „gracious” (RSV). Contexte: ... we-h"y"h k yițe‘aq ’Qlay we-š"ma‘ț k ƒannón ’"n (Ex 22
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cele două calificative potențându-se reciproc, întărite și de altele, într-o enumerare binecunoscută: „... îndelung răbdător, bogat în indurare și fidelitate”. Semnificație de bază: cel care manifestă o bunăvoință gratuită. 3.1.14.2. Rahóm: „milosârd, milostiv” (SC, Blaj, G-R); „îndurat”, „milostiv” (BVA, BS); „milostiv”, „îndurător”, „plin de indurare” (C); oiktírmÄn (LXX); „misericors”, „miserator” (Vg); „șestț pitié”, „șDieuț de pitié” (Ps 86,15), „șDieuț de tendresse” (Ex 34,6) (BJ); „merciful” (RSV). Că și ƒannón, raƒóm este un adjectiv care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
păstra și cetatea. Căci atunci când ei ar dobândi un pământ propriu, locuințe și bani, vor fi preocupați de casă și pământ, și nu de pază. Vor ajunge stăpâni și dușmani celorlalți cetățeni, în loc de aliați, urând și fiind urâți, uneltind și îndurând uneltiri, și astfel își vor petrece întreaga viață. Ei se vor teme mai mult și mai degrabă de cei din interior decât de dușmanii de afară, năpustindu-se în goană spre pierzanie - ei și restul cetății. Iată de ce, să spunem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți să te schimbi mai Înainte de a ispăși pentru greșeala pe care ai făcut-o; trebuie să Îndurăm adevărul despre noi, altfel, vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea și căința sînt procese sufletești inevitabile deoarece nu vom putea să-i facem la nesfîrșit responsabili pe alții de greșelile și păcatele noastre. Să nu ne fie, prin urmare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
consemnat cazuri de mistici religioși care, În fanatismul credinței lor, Își reprezintă În așa măsură suferințele pe care le-a avut Iisus pe drumul Golgotei, sau pe cruce, Încît aceste reprezentări le-au produs pe corp semnele specifice ale suferințelor Îndurate de Iisus: arsuri sau chiar sîngerări În podul palmelor și În jurul capului. * „Dacă totul ar fi frumos și bun, e de la sine Înțeles că n-am mai admira nimic; ne-am bucura. Dar bucuria ar Însemna, oare, și plăcere? Iată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lacrimile cad Înăuntru și ard”. „Nu cunosc mai puternic legîmÎnt Între două suflete pe pămînt ca taina aceluiași păcat.” (Octavian Goga) O suferință comună, cum este de exemplu cea a „iubirii”, realizează Într-adevăr cea mai sudată comuniune sufletească: „Dragostea Îndură mai ușor absența sau moartea, decît Îndoiala sau trădarea” (A. Maurois). * „Ridică-te de la suferința ta, la suferința tuturor” (V. Hugo) Ca să nu-ți absolutizezi propriile suferințe, trebuie să Înveți să-ți trăiești suferințele prin suferințele celorlalți. * „Ca aspect, suferința
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În moralitate trebuie s-o ducem așa de departe, ca ea să nu mai fie nici un merit.” (Lucian Blaga) CÎnd reușim să facem ca „moralitatea” să reprezinte modul nostru obișnuit de a fi, ea devine discretă. * „Mai degrabă să o Înduri tu Însuți, decît să săvîrșești o nelegiuire.” (L.A. Seneca) Interesant este Însă următorul aspect din judecata unora: deși recunosc că „Înșelăciunea” trădează o josnicie a sufletului, preferă să o realizeze ei, decît să sufere dezonoarea de a recunoaște că au
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare a unor dorințe care ne-ar putea compromite. „Pedeapsa fără judecată se Îndură mai ușor.” (A. Camus) Bineînțeles că suportăm greu o discuție cu privire la motivele și consecințele greșelii pe care am comis-o la un moment dat, Însă trebuie să recunoaștem că valoarea psihologică a „pedepsei” constă tocmai În acest act al conștientizării
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
invitându-i să prefere calea imitării naturii în locul sirenelor culturii și ale artificiului. Peștele masturbator, șoricelul amator de firimituri, scrumbia târâtă în lesă, broasca în apa înghețată îi învață pe oameni ce este anatomia, frugalitatea, determinarea, puterea de a le îndura; pisica din castel, zborul din floare în floare al albinelor, cel al rândunelelor, balena și peștișorul oferă tot atâtea teme de meditație asupra apropierii dintre animale și oameni, asupra determinismului și a necesității în acțiune la genul animat - inclusiv la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-se într-o aceeași fraternitate bărbătească. Dacă e să-i dăm crezare prietenului său Pierre de Brach, trupul i se tot șubrezise odată cu trecerea timpului. Boala îi făcea viața realmente imposibilă. Tatăl său murise tot de piatră la rinichi, și îndurase și el suferințe îndelungate. Pe atunci așa ceva nu se opera și nici nu se vindeca: agravarea bolii amenință implacabil fără putință de ameliorare. Totuși la cincizeci și nouă de ani, deși se crede bătrân de multă vreme, este încă activ
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iese victorios din toate aventurile interpretabile ca niște metafore ale negativității ce acționează în simplul fapt de a fi. Ulise este credincios promisiunilor pe care și le face lui însuși, el dă dovadă de niște virtuți subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
provoca sfârșitul; dacă nu mă omoară, înseamnă că e suportabilă. Fie suferința este intensă, dar de scurtă durată, întrucât moartea survine imediat; fie este de intensitate mică, și atunci poate dura fără să fie fatală pentru trupul bolnavului care o îndură. Lecția nu pare să fie foarte diferită de cea a stoicilor care, dată fiind starea medicinei de pe atunci, nu prea aveau de ales... Algodiceea epicuriană dezvăluie posibilitatea unei veritabile filosofii trăite și practicate ca o terapie. -9- Dietetica și aritmetica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Lucrețiu îi liniștește și-i calmează. Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării constitutive a unei subiectivități. El nu subzistă momentului separării: și atunci, cum ar putea să mai cunoască chinuri sau să îndure încercări umilitoare? Dacă-l considerăm imaterial, totul devine posibil, evident: dar, în viziunea lucrețiană asupra lumii, nimic nu e în afara materiei; dacă-l considerăm material, nu mai există decât devenirea lui atomică - moartea agregării, dar nemurirea componentelor acestui agregat. N-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul statal al problemei securității este insuficient, iar literatura de specialitate ar fi tributară unui punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor - victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
act de autoritate, suspendând devenirea și impunându-și amprenta în spațiu. (Toate satele au monumente: troițe, biserici, cimitire.) Monumentul își arogă spațiul pe o anumită rază de întindere; el generează o arie monumentală, în care totul, spațiu și obiecte, îi îndură dominația. De aceea mai multe monumente nu pot coexista prea apropiat: ariile lor monumentale interferându-se, se neutralizează mutual: Cei șapte cetățeni din Calais ai lui Rodin nefiind un monument unitar, ci un grup de monumente, suferă de acest efect
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
n-au făcut în fond altceva, în toată opera lor, decât să-l mărturisească. (De Dostoievski sau Dickens nu mai spun nimic!) Într-o schiță din anii debutului lui Preda, În ceată, e vorba de moartea unei fetițe în urma maltratărilor îndurate de la niște rude care o luaseră chipurile „de suflet”. Toată schița exprimă paroxismul revoltei și mâniei, într-o concentrare și o stricteță absolut magistrale. Mila nesfârșită și literalmente „topirea inimii” care ne invadează la lectura acestei bucăți sunt efectul lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și altele după ea”. Într-adevăr, „Peste cel sărac toate năpastele dau”; „Sub pălărie, toată gospodăria”; „- Sărăcie, ce-ai cu mine?/ - M-am avut cu tat-tău bine/ și nu mă-ndur nici de tine!”.) Fructul oprit e cel mai dorit. (Cu cât un fapt de viață este mai misterios, cu atât mai mult am dori să-i pătrundem secretele; de asemenea, ceea ce ne este interzis ne atrage cel mai puternic.) Interdicția
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuind să trăiască ei Înșiși amărăciunea propriilor eșecuri: „Urmează - spune un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru a Îndura nenorocirea.” (La Rochefoucauld) Omul, cât trăiește, Învață. (Un alt proverb lămurește această situație: „Sunt lucruri pe care, câtă vreme nu le-nveți, nu le poți face; pe altele - câtă vreme nu le faci, nu le poți Învăța”.) „Dacă vrei să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]