5,478 matches
-
în două etape : înainte și după Însemnările din subterană ; în momentul scrierii Însemnărilor, spune Șestov, „în sufletul lui Dostoievski a avut loc una dintre cele mai teribile crize pe care este în stare să și le pregătească și să le îndure sufletul omenesc“1. Șestov își dezvoltă pe larg ideea, dar aceasta se bazează numai pe presupuneri ce n‑au nici o legătură cu vastul supertext dostoievskian. De pildă, nu credem că se susține în vreun fel afirmația că Însemnările sînt o
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
de o alegere personală. Un cuvânt și despre capitolul „Instantanee macabre”. Deși am fi preferat poate să nu împărtășim publicului larg scene de o cruzime terifiantă, credem că ar fi incorect să ascundem aceste întâmplări doar pentru că sunt greu de îndurat. Ele au fost parte a sistemului de la Pitești, au contribuit decisiv la înfrângerea rezistenței victimelor și sunt semnificative pentru bestialitatea regimului comunist, astfel încât cunoașterea lor este mai importantă pentru istorie decât menajarea sensibilităților. Cu toate acestea, suntem conștienți de monstruozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu un Alexandru Nicolschi ori Nicolae Pleșiță 2. Sigur, lipsa informațiilor despre destinele individuale ale tuturor celor trecuți prin sistem a condus și ea la această ambiguitate. O mențiune necesară: nu toți deținuții de la Pitești, Gherla
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai era nevoie) că toate mișcările grupului Pătrășcanu - Munteanu erau subordonate Securității. Motivele pentru care a eșuat tentativa de la Târgu Ocna țin și aici de specificul închisorii-sanatoriu, care a permis victimelor o foarte bună comunicare. Cum existau și deținuți care înduraseră bătăi la Pitești, majoritatea bolnavilor din penitenciar au fost preveniți asupra încercărilor ce au urmat, iar solidaritatea dintre ei a făcut posibilă oprirea bătăilor aproape imediat după începerea lor. Mai mult decât atât, bătăile nu puteau avea duritatea celor de la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
anului 1948, probabil pentru a fi urmărit și pentru a avea astfel date despre restul partizanilor, și s-a întors în Vrancea. Arestat pentru a treia oară în octombrie 1949, a fost dus la Galați, unde un gardian s-a îndurat de el și i-a facilitat comunicarea cu soția, aducându-i chiar o poză cu ea și copilul nou-născut. Poza avea să îi fie descoperită de Țurcanu la Gherla, care îl va obliga să o mănânce. Anchetat de Securitatea Galați
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe care îl mânjea în acest scop în tinetă. Țurcanu obișnuia să scoată măselele și dinții din gură prin lovirea cu vârful bocancului, ca la rugbi, prin fixarea capului victimei. Fostul său rival, Alexandru Bogdanovici, a fost cel care a îndurat cel mai mult această tortură, el murind, în aprilie 1950, fără nici un dinte în gură. Au rămas cunoscute și lovitura la ficat a lui Dan Diaca ori izbirea cu capul a plexului victimelor, procedeu folosit de Gheorghe Roșca. Mijloacele de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele 3. Nici la Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nedrept și să propună termeni calomnioși precum „torționar” ori „asasin”, victimele însele fac jocul adevăraților organizatori și responsabili ai mișcării atunci când se acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă 1, fără a cunoaște întregul context al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl constituie tăcerea adoptată de către unii dintre participanți, pentru că ea dă naștere la speculații și împiedică aflarea întregului adevăr. Considerăm însă că, în afară de puținele excepții ale deținuților din primul lot al agresorilor, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
toți foștii deținuți politici erau filați și ținuți sub observație strictă, dându-li-se senzația că s-au transferat dintr-o închisoare în alta, în loc să se elibereze. Nu este de neglijat nici explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și rușinea îndurate în timpul acțiunii au fost suficient de puternice încât să inducă o stare de dezamăgire viscerală față de natura umană și de destinul lor. Ei și-au refulat amintirile traumatizante, nedorind să le dezgroape, și reprezintă majoritatea supraviețuitorilor după 1989, dar, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Dv. Din presă mi-a reținut atenția anunțul despre comemorarea unui an de la moartea farmacistei Eugenia Alger. Cred că este vorba de soția Dv. Dacă-i așa, vă rog să mă considerați alături în dureroasa pierdere pe care ați îndurat-o. Mult stimate domnule Alger, vă rog ca orice corespondență s-o expediați pe numele meu, la adresa din Fălticeni: „Galeria oamenilor de seamă” str. Sucevei, nr. 91, Fălticeni, jud. Suceava. Vă mai anunț că locuiesc în Suceava și fac naveta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe lângă muzeele județene funcționau Oficii ale Patrimoniului Cultural Național. 346 12 (Piatra-Neamț), 27 martie 1978 Iubite și stimate Domnule Dimitriu, Scrisoarea Dv. din 14 a.c. m a bucurat mult, dar în același timp m-a întristat vestea că aveți de îndurat grele neplăceri în ceea ce privește sănătatea. M-am bucurat văzând grija și interesul ce-l aveți ca orașul cu veche tradiție istorică și culturală să fie cât mai evidențiat și păstrat cu așezămintele memoriale. Mă doare mult că nu sunt acolo și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu primii pași de intrare în Gimnaziu, apoi acolo mi-am înjghebat familia și mi-am desfășurat munca, încât mă leagă cele mai scumpe amintiri pentru oameni și locuri. Port în suflet durerea despărțirii apăsătoare, ca aceea pe care o îndurăm după pierderea copiilor 443 și nu se mai poate repara. Doresc să plec de aici, dar toate demersurile pe care leam făcut în ultimii doi ani, n au îngăduit să găsesc o locuință, nu în oraș (Fălticeni, n.E.D.), (ci) în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
redactor la „Revista Muzeelor și Buletinul Monumentelor Istorice”, București. 471 E vorba de un articol despre zestrea culturală a Fălticenilor, cerut de domnișoara Aurora Bădilă pentru revistă. 472 Prof. Magdalena Butnaru, colega mea de la Galeria oamenilor de seamă, care a îndurat cu demnitate mizeriile „colegilor”, până când, copleșită de lovituri, curând după 1975, s-a mutat în învățământ la Suceava. Eu cerusem deja mutarea, din aceleași motive. 363 2 (București), 24 apr. 1973 Dragă Magda și domnule Dimitriu, Încerc să fiu, când
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
matale, în cazul când ar vrea să vă comunice direct, hotărârea lui. Cu amiciție și urări de bine. P. Călinescu 4 (București), 13 februarie 1978 Stimate Domnului Dimitriu, Am primit scrisoarea prin care îmi împărtășiți necazurile pe care le-ați îndurat. Vestea că ați suferit două congestii pulmonare m-a afectat foarte mult. Nădăjduiesc însă să fie ultimele dumneavoastră suferințe și neplăceri. Mi-a făcut deosebită plăcere să citesc articolul semnat de Dv. referitor la Ulița Rădășenilor, care mi-a răscolit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
măcar să corecteze greșelile de ortografie, romancierul reproduce, în schimb, în josul unor pagini, extrase din presa timpului și din discursuri parlamentare (N. Iorga, Barbu Delavrancea, Take Ionescu ș.a.), edificatoare istoricește. Este un document impresionant, relevând condiția tragică a unui ardelean ce îndură foame, frig, boală, și în cele din urmă moare răpus de tifos. Mărturisind condițiile în care a copiat conținutul caietului (acasă și prin alte părți, inclusiv în cazarmă, în timpul serviciului militar), naratorul relatează experiențe proprii, comunică gânduri, stări sufletești, impresii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
artei. Cu un limbaj inadecvat, violent, disputa scoate în evidență confuzia redactorilor. Proza lui Vlahuță din V. dă tonul unei literaturi încărcate de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
lipsește în acest context. În locul ei pulsează tensiunea nestăvilită a urii. Gândul, la rândul său, este centrat doar spre concretizarea ideii de recuperare a ceea ce a fost pierdut și spre elaborarea revanșei asupra efemerului învingător. Desigur, că cel astfel rănit îndură, suportă eroziunea crudă a unei situații în care este o dramatică victimă. În acest sens, limbajul banalului social ne spune despre această ființă umană lovită temporar de spectrul nenorocirilor tranzitorii că este atinsă și pătrunsă de suferință. Dar întreaga dimensiune
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pentru cel care a depășit naivitatea și a închis ocrotitor cetatea interiorității sale ieșind spre întâmpinarea dușmăniei semenului, aici survine dilema și decisiva provocare. Astfel, el poate opta pentru a deveni asemeni agresorului. În cazul acestei alegeri, cel care a îndurat experiența distructivă a răutății aproapelui devine, la rândul său, agent și exponent al urii față de ceilalți. În confruntarea cu alte prezențe negative, indiferent de multitudinea și succesiunea victoriilor și a înfrângerilor, el va urma numai constanta răului, imperativul distrucției semenilor
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
au damnat anormalității. Aici amănuntul survine în prim plan ca deschidere spre alte extensii de cunoaștere. El trebuie asimilat și depășit în ritmul lent și calm al unei analize ce se dorește sigură prin cercetarea sa meticuloasă. Între cel ce îndură suferința survenită prin deficiențele corporalității, acea suferință ce nu sfredelește ci doar învăluie copleșitor și dimensiunea lumii împrejmuitoare se află un crepuscul terifiant deschis asemeni unei prăpăstii amețitoare. Suferindu-l evocat aici privește și percepe lumea pășind încet și șovăitor
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sonore, constituie o trăsătură excepțională a ființei umane, o caracteristică fără de care considerăm că această ființă este incomplectă, lipsită de o parte a propriei construcții de bază. Există, însă, semeni printre noi care își suportă această altă deficiență corporală, care îndură suferința remisă prin absența putințelor de a vorbi și auzi sau prin lipsa uneia dintre ele. Și ei privesc lumea drept un ocean de amănunte și detalii care le pot dărui nu numai cunoștiințele unei ființe normale ci și deschiderea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
privează trupul de normalitate, dețin conștiințe a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce se întind spre a-și extrage seva în solul a ceea ce descoperă prin fereastra deschisă de amănunt. Astfel, înaintând spre profunzime devin ele însele
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
prea-plinul în imensitatea multiplicată, mereu în expansiune numerică a individualităților prăbușite în orgoliul ce respinge și diprețuiește ascunzându-se sub chipul fățarniciilor care par consolatoare. Conștientizând aceste evidențe sub semnul unei priviri ce se desprinde din negura naivității, cel care îndură suferințele de ordin spiritual percepe lumea învăluitoare asemeni unei dimensiuni în care abundă reprezentațiile teatrale existențiale. Imanentul mundaneității se relevă, aici, un ocean ontic de falsități elaborate, de versiuni și renuanțări ale înșelărilor meșteșugite metafizic. Pe acest ocean se află
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
răspuns a semenilor la drama ce-l mistuie, dialectica perechii opozitive bine-rău drept unul dintre principiile remise imanentului ca axiomă de persistare și înaintare în existență. Fără această dialectică, mundaneitatea efemerității umane ar fi aici de neconceput. Dar cel ce îndură suferința de ordin spiritual intuiește în agonia sa fremătândă abisul care se deschide în transcendență susținând acest principiu al dualității active dintre bine și rău, fluxul ce poartă axioma ciocnirii negativului de pozitiv ca întemeiat și izvorând întru transcendență. Aici
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de contex, schimbarea limbajului și a modalității expunerii dar nu și-a sensului evocat. El poate fi ascuns însă nu neutralizat dovedindu-i-se inexistența. Ființarea lui rămâne prezentă atât în acceptarea cât și în respingerea sa iar cel care îndură suferințele de ordin spiritual se dovedește o conștiință ce-și dobândește profunzimea din mijlocul durerilor motivate doar sufletesc și își asumă transcendența ca temelie învăluitoare a imanentului spre care trebuie să-și proiecteze individualitatea ca uultimul țărm al posibilei eliberări
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pozitiv-negativ drept o constantă a imanentului impusă de dincolo de acesta, prezența copleșitoare a răului în oceanul afectelor umane dar și irumperea insulară a binelui ca profeție despre o realitate invariabilă ce impune mundaneității efemere axiome primordiale, constituie pentru conștiința care îndură suferințele de ordin spiritual descoperiri, relevări ale propriei intuiții trezite și perfecționate prin spasmul durerilor pur sufletești. Cel lovit de agonia durerilor sfredelitoare ale trupului își întinde mâinile agitate și tremurătoare spre deschiderea către transcendența în care speră să-și
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]