2,495 matches
-
faza lichidă decât în faza solidă, și că moleculele de apă, ca întotdeauna, trec de la potențial chimic mai ridicat la potențial chimic mai scăzut. La punctul de îngheț, potențialele chimice în cele două faze sunt egale, iar sub punctul de îngheț potențialul chimic pentru faza solidă este mai scăzut, așa că apa lichidă va îngheța spontan. O altă contribuție la potențialul chimic poate proveni de la un potențial electric care tinde să tragă particule încărcare pozitiv în direcția unui câmp electric, și particule
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
cu ierni blânde și ploioase, si cu veri uscate și călduroase. Pe Podișul Șoturilor se află o climă continentală. Aici verile sunt calde, în schimb în timpul iernii temperatura este scăzută și apar precipitații sub formă de zăpadă precum și perioade de îngheț. În cuprinsul Saharei climă este tropicală. În timpul zilei se înregistrează creșteri mari de temperatură, iar noaptea temperaturile scad până la punctual de îngheț al apei.
Clima Algeriei () [Corola-website/Science/317340_a_318669]
-
calde, în schimb în timpul iernii temperatura este scăzută și apar precipitații sub formă de zăpadă precum și perioade de îngheț. În cuprinsul Saharei climă este tropicală. În timpul zilei se înregistrează creșteri mari de temperatură, iar noaptea temperaturile scad până la punctual de îngheț al apei.
Clima Algeriei () [Corola-website/Science/317340_a_318669]
-
o nouă porțiune de ADN într-o celulă poate fi produsă o nouă trăsătură. Așa procedează ingineria genetică. De exemplu, plantele de cultură pot primi o genă de la un pește arctic, ca frunzele lor să poată produce o proteină contra înghețului. Acest lucru servește la prevenirea pagubelor datorate gerului. Alte gene care pot fi introduse în plantele cultivate includ un "insecticid" natural din bacteria "Bacillus thuringiensis". Insecticidul omoară insectele care se hrănesc cu plantele, dar e inofensiv pentru oameni. Noile gene
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele coline și avene. Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros. În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Formele glaciare de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
cărora iarna, pe culmile Bucegilor, la altitudini de peste 2000m, temperatura aerului este uneori cu 10-15° Celsius mai ridicată decât la altitudini cu 500-600m mai jos. De remarcat, în urma unor îndelungi studii, este faptul că pe vârful Omu se poate produce înghețul în tot cursul anului, chiar și în lunile iulie și august. Pe vârful Omu sunt în medie 220 zile pe an cu temperaturi sub 0 grade, pe când la Sinaia, numai 95 zile pe an. Element climatic aproape permanent pe cele
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii că și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apă și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanta rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negata intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
nordică au suferit condiții meteorologice extreme, acest an a fost numit "anul fără vară". Temperaturile medii globale au scăzut cu 0,4-0,7 °C, suficient pentru a cauza probleme agricole semnificative pe glob. La 4 iunie 1816, au fost consemnate înghețuri în Connecticut, și până în ziua următoare, mare parte din Noua Anglie a fost cuprinsă de un front rece. La data de 6 iunie 1816, a nins în Albany, New York și în Dennysville, Maine. Aceste fenomene au avut loc timp de
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
cu scânduri. Uneori deținuții cădeau în ele și adesea mureau. Groapa se umplea uneori când ploua, și se scurgea în lacul din care se lua apa de băut pentru deținuți. Cârpele și păturile deținuților erau prea subțiri pentru a împiedica înghețul. Hainele și păturile erau spălate rareori, iar deținuții aveau voie să și le spele singuri rapid în apele lacului o dată pe lună în afara lunilor de iarnă, când lacul îngheța. Atunci se ridica o instalație de curățenie într-un depozit, unde
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
și călătoria către și dinspre orbită devine posibilă, ceea ce atrage furia companiilor care asigură transportul de pe Pământ cu ajutorul rachetelor. În urma unui accident, un astrofizician și studenții săi rămân prinși într-o cameră aflată la 600 km deasupra solului, amenințați cu înghețul, inaniția și asfixia. Dacă laserul unui satelit meteorologic reușește să le asigure necesarul de căldură, problemele ridicate de creșterea nivelului dioxidului de carbon, lipsa alimentelor, a aerului și a asistenței medicale devine critică. În ciuda sănătății sale precare, Morgan pornește într-
Fântânile Paradisului () [Corola-website/Science/324402_a_325731]
-
de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la mal - înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la mal - înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă altele, creând peisaje dezolante numite pământuri rele. Versantul este astfel măcinat în mod uniform
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
zone (îngheț-dezgheț, zăpada, gheața de legătură) sau cu caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea volumului gheții din sol, dezagregare, congelifluxie, șiroire, eolizatie. Înghețul și dezghețul apei din sol și din roci provoacă o puternică dezagregare. Efectele acestui cuplu sunt diferite de la o regiune la alta, în funcție de nuanțele climatului impus de latitudine, altitudine, depărtarea de ocean, de gradul de acoperire cu vegetație, de proprietățile
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
depășind 150 m grosime (pergelisol). Apă din porii, fisurile și crăpăturile rocilor, din scoarță de alterare, îngheață. Prin tensiunile pe care le dezvolta, creează un complex de microcute, bombări la suprafața solului, iar după topire crăpături, microdepresiuni. În rocile consolidate înghețul și dezghețul determina fragmentarea lor. Intensitatea acestui proces (gelifracție, crioclastism), mărimea elementelor rezultate cât și viteza sfărâmării depind de gradul de umezire al rocilor, de natură lor (macrogelive, microgelive) și de durată înghețului. Dezghețul face ca o parte din apa
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
după topire crăpături, microdepresiuni. În rocile consolidate înghețul și dezghețul determina fragmentarea lor. Intensitatea acestui proces (gelifracție, crioclastism), mărimea elementelor rezultate cât și viteza sfărâmării depind de gradul de umezire al rocilor, de natură lor (macrogelive, microgelive) și de durată înghețului. Dezghețul face ca o parte din apa rezultată din topirea gheții și zăpezii să pătrundă în sol, inmuindu-l și transformându-l adesea într-o masă de noroi sau tundra mlăștinoasa (molisolul) ce alunecă chiar pe panțe mici (solifluxiune) Acțiunea
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
acumularea treptată de depozite aluviale concomitent cu înghețarea lor. În primul caz rezultă o rețea subțire de vine de gheață, iar în al doilea o rețea mult mai groasă ce leagă blocuri mari de gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului din Siberia). Este numit și orizontul activ deoarece variațiile termice atmosferice se manifestă direct. Se pot distinge: un orizont superficial care înregistrează anual mai multe
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
molisol conduc la formarea penelor și involuțiilor. Penele și vinele de gheață sunt crăpături umplute cu gheață, sau după topirea acesteia cu materiale heterogene. Involuțiile sunt ondulări variate, în strate heterogene, ca urmare a comportmentului diferit al acestora la acțiunea înghețului.
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule fine de rocă, având o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri de rocă; eroziunea laterală lărgește mult profilul transversal al văilor glaciare. Eroziunea în profil longitudinal, se deosebește de aceea a apelor curgătoare prin faptul că gheață acționează mai slab
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
2 grade C iar valorile extreme ce s-au înregistrat până acum fiind de 42 grade C în luna iulie a anului 1945 și -32grade C în ianuarie 1924 și 1942. Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce îngheț. Cantitatea de precipitații anuale este în medie de 550 mm, influențând diferențiat evoluția perioadei de vegetație și desfășurare a lucrărilor la culturile agricole. În anul 2007 temperatura maximă 44 grade C (iulie).Fenomene meteorologice extreme au fost: Vânturile care caracterizează
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
decât în alte zone ale Olteniei. Influența centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se reflectă și în regimul eolian. În timpul verii, vântul bate dinspre vest către sud-est, aducând mase de aer cald și uscate . Primul îngheț se înregistrează pe 7 noiembrie, iar ultimul pe 31 martie. Durata medie a intervalului de zile fără îngheț este de 221 zile. Variația umidității relative a aerului are valori medii lunare cuprinse între 57%, în august și 86%, în decembrie
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
se reflectă și în regimul eolian. În timpul verii, vântul bate dinspre vest către sud-est, aducând mase de aer cald și uscate . Primul îngheț se înregistrează pe 7 noiembrie, iar ultimul pe 31 martie. Durata medie a intervalului de zile fără îngheț este de 221 zile. Variația umidității relative a aerului are valori medii lunare cuprinse între 57%, în august și 86%, în decembrie. În perioada mai-septembrie, umiditatea relativă este defavorabilă plantelor. Asemănător valorilor umidității relative, valorile medii lunare ale nebulozității variază
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
are valori foarte mari, apa nu se infiltrează integral în sol, o mare parte evaporându-se la suprafața solului. Din ultima decadă a lunii noiembrie până în prima decadă a lunii martie, se înregistrează ninsori. Zăpada este neuniformă ca grosime, datorită înghețurilor și vânturilor din nord și nord-est care bat cu intensitate mare în acest anotimp. În lunile decembrie-martie, grosimea medie a stratului de zăpadă este de 16,9 - 30,7 cm. Numărul mediu al zilelor în care se înregistrează ninsori este
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ariditate. Radiația solară globală se situează în jurul valorii de 126 de kcal./ cm² iar durata medie de strălucire a Soarelui este de cca. 2235 de ore /an. Temperatura medie anuală este de 10,5-11șC cu amplitudini termice de 45ș-55șC. Primele înghețuri și brume se produc la sfârșitul lunii octombrie iar ultimele în prima jumătate a lunii aprilie.Umiditatea relativă a aerului are valori în jur de 75% iar precipitațiile medii anuale sunt de 450-500 mm/an, cea mai mare parte a
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
topoclimatice în Carpații Orientali, în Lucrarea celei de-a IV-a Conferințe de meteorologie carpato-balcanică, în colaborare, Cracovia, 1969; Climat de influență submarină în sud-vestul României, în „Terra” nr. 1, București, 1970; Harta topoclimatică a R.S. Română, București, 1970; • Regimul înghețurilor în Dobrogea, în „Analele Dobrogei” nr. 1, 1971; • Microclimat et topoclimat, București, 1965; Caracteristicile continentale ale climei Deltei Dunării, București, 1970; • Cercetări actuale și de perspectivă în Antarctica, în „Progresele științei” nr. 11, București, 1972; • Efectele biologice ale poluării și
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]