3,538 matches
-
utilizați. Toți izotopii fisionabili și fisili suferă și un număr mic de fisiuni spontane care eliberează un număr mic de neutroni liberi (rapizi) în interiorul eșantionului de combustibil nuclear. Neutronii emiși rapid din combustibil devin neutroni liberi, cu un timp de înjumătățire de aproape 15 minute înainte să se dezintegreze în protoni și radiații beta. În mod normal, neutronii se ciocnesc cu și sunt absorbiți de către alte nuclee din vecinătate înainte ca dezintegrarea lor să se realizeze. Totuși, unii neutroni vor lovi
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune izotopul Xe135 are un rol important în funcționarea reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop radioactiv este produs prin dezintegrarea beta a I135 (timp de înjumătățire de 9,169 ore) și dispare pe două căi: prin dezintegrare și prin absorbția unui neutron cu transformarea în Xe136. La oprirea reactorului echilibrul dintre generarea și consumul de Xe135 este perturbat deoarece dispare ruta de transformare în Xe136. Rezultatul
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
prin reacția: U238 +n → U239 → Np239 + β → Pu239 + 2 β Plutoniul 239 este un izotop fisionabil și contribuie la producerea de energie. Prin absorbții succesive de neutroni el se poate transfoema în Pu240 (nefisionabil) și în Pu241 (fisionabil). Timpul de înjumătățire al Pu239 este 24 000 ani. Tritiul, un radioizotop foarte mobil poate fi generat prin fisiune (1/10 000) precum și prin absorbția unui neutron de către deuteriul din apa grea. Tritiul este un emițător beta de joasă energie, radiația sa nu
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24 000 ani). Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor în structuri geologice de mare adâncime unde are
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor în structuri geologice de mare adâncime unde are loc dezintegrarea radionuclizilor fără a afecta biosfera. Elementele transuraniene din deșeurile radioactive pot fi separate și transformate prin transmutare în alți radionuclizi cu timp de înjumătățire scurți, mai ușor de gospodărit.
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
suprafață și în prezența aerului uscat se poate aprinde. În natură se găsesc șapte izotopi stabili ai bariului, dintre care Ba este cel mai întâlnit (71,8%). Se mai cunosc 33 de izotopi radioactivi ai bariului. Aceștia au timpii de înjumătățire între 10,5 ani pentru Ba și 150 nanosecunde pentru Ba, cei mai mulți se dezintegrează în câteva secunde. Izotopii bariului au de la 58 până la maxim 97 de neutroni (de la Ba la Ba). Izotopii stabili ai bariului apar din diferite serii de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
sau în apropierea locului de prelucrare al acestuia. Bariu poate fi inhalat sau poate ajunge în organism prin apa potabilă. Bariu se poate depune în mușchi, plămâni și oase, deoarece seamănă cu calciul, dar se absoarbe mai repede. Timpul de înjumătățire în oase este de aproximativ 50 de zile. După ce calciul este înlocuit și la nivelul membranei celulare a musculaturii cu bariu - chiar și la doze mici - are loc creșterea permeabilității și a contracției musculare, care poate duce la creșterea tensiunii
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
enigme legate de o trăsătură a nitrogenului: de ce densitatea acestuia depinde de modul în care a fost obținut. Principalii izotopi ai argonului sunt Ar(99,6%), Ar(0,34%) și Ar(0,06%). În natură K cu un timp de înjumătățire de 1,25x10 ani se dezintegrează în Ar(11,2%), restul dezintegrându-se în Ca. În atmosferă Ar și Ar sunt create de către razele cosmice. ul, având pe ultimul strat structură stabilă de octet, este foarte stabil și opune o
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]
-
al căror ritm de viață, sentiment de siguranță și stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunțarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la neliniște, alterarea stării psihice și tulburări de somn. Timpul de înjumătățire al THC la persoanele neobișnuite cu hașișul este de 50 până la 60 de ore, în timp ce la persoanele obișnuite scade la aproximativ jumătate. Această observație sugerează o toleranță semnificativă în cazul consumului cronic al substanței. Până acum, nu au putut fi
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
cu neutroni ai elementelor ușoare și ultimul element ce se poate obține în cantități macroscopice, dar nu s-a reușit încă obținerea de fermiu metalic pur. Se cunosc 19 izotopi, din care Fm este cel mai stabil, având timp de înjumătățire de 100,5 zile. A fost descoperit prima dată în resturile rămase de la explozia primei bombe cu hidrogen ("Ivi Mike") din 1 noiembrie 1952, fiind și primul test de succes al bombei cu hidrogen.
Fermiu () [Corola-website/Science/305094_a_306423]
-
activă și mai puțin toxică comparativ cu ergotamina. Ergometrina și derivatul său metilat - metilergometrina - sunt utilizați cel mai des în obstetrică. Ele sunt rapid absorbite chiar și prin administrare orală, vârful plasmatic maxim înregistrându-se între 60-90 minute, timpul de înjumătățire fiind de circa 2 ore (ergometrina). Efectul asupra uterului gravid se observă după 10 minute, în cazul administrării orale. Datorită similarității nucleului ergolinic cu o serie de neurotransmițători (adrenalina, dopamina, serotonina), anumiți derivați semisintetici și sintetici ai alcaloizilor din ergot
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
acestor izotopi este foarte mică ; singurul său izotop stabil este Nb. Din 2003, cel putin 32 de radioizotopi au fost sintetizați, masa lor atomică variind între 81 și 113. Cel mai stabil dintre aceștia este Nb , având un timp de înjumătățire de 34,7 milioane de ani. Unul dintre cei mai puțin stabili este Nb cu un timp de înjumătățire estimat la 30 de milisecunde. Izotopii care sunt mai ușori decât Nb tind să se dezintegreze prin dezintegrare beta (β), iar
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
fost sintetizați, masa lor atomică variind între 81 și 113. Cel mai stabil dintre aceștia este Nb , având un timp de înjumătățire de 34,7 milioane de ani. Unul dintre cei mai puțin stabili este Nb cu un timp de înjumătățire estimat la 30 de milisecunde. Izotopii care sunt mai ușori decât Nb tind să se dezintegreze prin dezintegrare beta (β), iar cei care sunt mai grei tind să se dezintegreze prin β, cu unele excepții. Nb, Nb, si Nb au
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Cel putin 25 de izomeri nucleari au fost descriși, masa lor atomică variind între 84 și 104. Între aceste mase, doar Nb, Nb, si Nb nu au izomeri. Cel mai stabil izomer al niobiului este Nb, cu un timp de înjumătățire de 16,13 ani. Cel mai puțin stabil izomer este Nb, cu un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând Nb, care are un lanț de dezintegrare
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
104. Între aceste mase, doar Nb, Nb, si Nb nu au izomeri. Cel mai stabil izomer al niobiului este Nb, cu un timp de înjumătățire de 16,13 ani. Cel mai puțin stabil izomer este Nb, cu un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând Nb, care are un lanț de dezintegrare prin captura de electroni minor. Niobiul este un metal lucios, gri, ductil, paramagnetic în grupă 5
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
de către cercetătorii sovietici din Dubna. Cu un an mai devreme, deși, fizicenii institului Nobel din Suedia au anuntat că ei au sintetizat un izotop al elementului 102. Echipa a raportat că ei au creat un izotop cu o durată de înjumătățire de 10 minute la 8,5 MeV după ce au bombardat Cm cu nuclee de C. Bazându-se pe acest raport Comisia Maselor Atomice din cadrul Uniunii Internaționale de Chimie Aplicată a stabilit și acceptat numele de nobeliu și simbolul No pentru
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
urmare cel mai mare număr atomic care a fost inclus. Se cunosc puține detalii despre nobeliu și a fost produs în catități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor.Cel mai stabil izotop este No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
cunosc puține detalii despre nobeliu și a fost produs în catități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor.Cel mai stabil izotop este No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are deasemenea 1 stare
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are deasemenea 1 stare meta No (t 0.28 secunde). Izotopii cunoscuți ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No) la 262.108
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are deasemenea 1 stare meta No (t 0.28 secunde). Izotopii cunoscuți ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No) la 262.108 u (No). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No este emisia alfa și principalul model după înjumătățire este fisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
No (t 0.28 secunde). Izotopii cunoscuți ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No) la 262.108 u (No). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No este emisia alfa și principalul model după înjumătățire este fisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No) la 262.108 u (No). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No este emisia alfa și principalul model după înjumătățire este fisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
Glenn Seaborg, Ralph James și Albert Ghiorso, în 1944. El a fost apoi identificat chimic la Metallurgical Laboratory (în prezent Argonne National Laboratory) la University of Chicago. A fost cel de-al treilea element transuranic descoperit. Curiul 242 (timp de înjumătățire 163 zile) a fost obținut prin bombardarea unei ținte de plutoniu-239 cu particule alfa. în ciclotronul de 60 de inci de la Berkeley (rezultând și un neutron liber). În 1947, Louis Werner și Isadore Perlman au obținut o cantitate vizibilă de
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
prima dată în 1951. Curiul nu are izotopi naturali, însă până în prezent au fost identificați 19 radioizotopi, cu mase atomice între 233,051 unități (Cm) și 252,085 unități (Cm). Dintre aceștia, cei mai stabili sunt Cm cu timpul de înjumătățire de 1,5610 ani, Cm cu timpul de înjumătățire de 3,410 ani, Cm cu timpul de înjumătățire de 9000 de ani și Cm cu timpul de înjumătățire de 8500 ani. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire de sub 30
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]