2,635 matches
-
clasă care să țină cont și de posibilele manifestări agresive ale copiilor, credem că ar trebui să analizăm pe scurt funcțiile și formele de manifestare ale acestui tip de agresivitate. O bună explicație a funcțiilor pe care le îndeplinește agresivitatea înnăscută la om (agresivitatea și funcțiile sale au fost validate de evoluție) o găsim la Irenäus Eibl-Eibesfeldt, unul dintre reprezentanții remarcabili ai etologiei; având în vedere dezvoltările sale din Agresivitatea umană, dar și subiectul care ne interesează pe noi, am reținut
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aproximative, doar spațiale (nu implică o componentă temporală), iar agresivitatea presează distribuirea echilibrată a indivizilor unei specii pe întreg teritoriul aflat la dispoziție; aceste considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat, de pildă, și în așezarea unei familii în jurul mesei. Locurile la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prin intermediul cărților, a hârtiilor sau instrumentelor de scris) spațiul pe care îl consideră (doar temporar) al său. Irenäus Eibl-Eibesfeldt citează cercetările altor etologi Esser și Palluk care s-au ocupat de comportamentul teritorial al copiilor oligofreni, pentru a demonstra caracterul înnăscut al acestuia, dar și rolul agresivității în manifestările sale; astfel, acești copii, repartizați într-o camera compartimentată, s-au certat până la stabilirea fiecărui ocupant al spațiilor respective, pentru ca ulterior, să devină pașnici; cercetările pe nou-născuți, pe copii surdo-muți sau pe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copii, repartizați într-o camera compartimentată, s-au certat până la stabilirea fiecărui ocupant al spațiilor respective, pentru ca ulterior, să devină pașnici; cercetările pe nou-născuți, pe copii surdo-muți sau pe copii cu retard mental demonstrează că ne aflăm în fața unor elemente înnăscute și nu a unora învățate; în acest sens, cităm: "Comportamentul teritorial al copiilor subdotați intelectual (IQ sub 50) este mult mai pregnant decât al copiilor normali. Comportamentul teritorial al acestor copii nu a putut fi influențat prin mustrare verbală, care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copiilor un sentiment de siguranță. Fiecare își cunoaște locul și știe că acolo este lăsat în pace, cu alte cuvinte știe că acolo se poate apăra cu ușurință de imixtiuni, căci și la acești deficienți mintali este valabil principiul, probabil înnăscut, că primul ocupant are prioritate și că dreptul său trebuie respectat". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 110) Dar teritorialitatea trebuie privită în contextul mai larg al nevoii de adăpost, deci de stabilitate și de identificare a indivizilor cu specificul adăpostului respectiv
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
bun jignește". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 111) Rolul copiilor mai mari în cadrul grupului este și el ambiguu, mai ales în contextul solicitărilor tot mai intense (și în bună măsură argumentate) de renunțare la configurarea claselor de copii în funcție de criteriul vârstei. Agresivitatea înnăscută îi determină mai devreme sau mai târziu să ocupe o poziție dominantă și să-și întărească poziția respectivă, de pildă prin pacificarea celor aflați în conflict; acest comportament denotă responsabilitate pentru soarta membrilor grupului, dar în același timp (și în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
s-au supus. Unii au fost total convinși de imoralitatea acțiunilor lor, dar nu s-au putut opune autorității". (Milgram, 1973, p. 62) Interpretarea lui Irenäus Eibl -Eibesfeldt pe marginea acestui experiment este similară: "Experimentele lui Milgram arată că dispozițiile înnăscute precumpănesc asupra elementelor impuse cultural. Impulsul de a se supune, evidențiat de aceste experiențe, reprezintă o tendință periculoasă la specia umană. Disponibilitatea de supunere și subordonare are binențeles o valoare etică. Dar ea îi poate transforma pe oameni, fără voia
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
majore). Agresivitatea asigură suportul energetic pentru creativitate, pentru delimitarea a ceea ce este permis de ceea ce este interzis, pentru acceptarea unui loc în teritoriu și în ierarhie (care presupune, de asemenea, cunoașterea normelor culturale care reglementează modul de funcționare a elementelor înnăscute). Irenäus Eibl-Eibesfeldt notează: "Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spațiului social de mișcare. Copiii se comportă agresiv pentru a vedea cât de departe pot merge. Răspunsul celorlalți le indică limitele toleranței, precum și norma comportamentală a culturii din care fac
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de inhibare/disipare a pornirilor agresive. În acest sens, ne referim la câteva modalități cheie de inhibare: în primul rând, "interdicția" în ceea ce privește uciderea unui membru al aceleiași specii; în ceea ce privește umanitatea este limpede că motivele raționale sunt întărite și de inhibiții înnăscute, chiar dacă aceste inhibiții se dovesec acum insuficiente. Konrad Lorenz consideră că echipamentul biologic al omului a funcționat eficient până în clipa inventării primelor arme; din acel moment, rapiditatea actului de a ucide "păcălește" inhibițiile atacatorului și depășește timpul de reacție al
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grele că abia le pot ridica. La fel de puțin va fi ezitat și inventatorul toporului de piatră să-l lovească cu el pe un tovarăș care-l înfuria. Sentimentele sale nu-i spuneau nimic despre efectul cumplit al invenției sale, inhibițiile înnăscute de a ucide ale omului erau atunci ca și acum adaptate armelor sale naturale". (Lorenz, 1998, p. 265) Dezvoltarea accelerată a armelor a trebuit compensată de valorile morale dobândite prin educație, iar astăzi interdicția de a ucide un semen funcționează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
salut, cel mai cunoscut fiind strângerea amicală a mâinii; comportamente de remotivare, ceea ce presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre care și oferirea de hrană: "[...] am preferat ipoteza că este vorba de un mecanism comportamental înnăscut deoarece chiar și copii foarte mici apelează la acest comportament în mod spontan și adecvat situației, de exemplu atunci când vor să se împrietenească cu un străin". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială: Noi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și viața fără preget îngrijirii bolnavilor pe care să și-i apropie și sufletește. Chiar dacă era plecat, colaboratorii îi simțeau prezența permanent și se străduiau să nu îi dezmintă așteptările. A sădit în fiecare din aceștia, cu un talent pedagogic înnăscut, atât profesiunea cât și principiile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său Dascălul Ardelean Cezar Ivașcu, participant la Actul Unirii din 1 Decembrie 1918. Familia l-a educat în cultul muncii corect făcută, al omeniei și al iubirii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pe care o merita pe deplin, Doctorul Ivașcu a transformat Sanatoriile în care a operat în forumuri de prestigiu al multor manifestări științifice, apreciate de lulmea medicală din țară și din străinătate. Calitățile lui didactice și de cercetare științifică erau înnăscute și le simțeai de la primul contact. Rapoartele de gardă nu erau o simplă formalitate, o simplă trecere în revistăa cazurilor nou internate sau mai deosebite; erau adevărate dezbateri pe teme medicale, care continuau și în sala de operație. Toți medicii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
am cunoaște natura intimă, ci pur și simplu, după una dintre caracteristicile ei morbide: particularitatea terenului constituțional de a fi specific receptiv dezvoltării tuberculozei clasice cu bacili Koch. Precum se știe și în alopatie, diateza tuberculoasă poate fi dobândită sau înnăscută: Tuberculinismul poate fi dobândit în cursul vieții, sub acțiunea unor factori toxici, prea puțini cunoscuți în starea de astăzi a medicine, îndeosebi vaccinările obligatorii, care sensibilizează populația. Tuberculinismul dobândit poate deveni la rându-i o cauză intoxicantă, transmițându-se ereditar
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
reprezentată de un monstru sau altul. Cea mai mare parte a eroilor pier, ceea ce dovedește dificultatea obținerii victoriei în cadrul conflictelor intrapsihice.) Eroul creștin nu provoacă la luptă o tentație sau alta, ci, în principiu, toate tentațiile individuale: culpa vitală, slăbiciunea înnăscută a naturii umane, păcatul adamic, care, fiind individualizat în fiecare, devine culpa lumii întregi și responsabilitatea fiecăruia în parte pentru culpa și suferința comună. Luptînd împotriva culpei lumii în el însuși și vorbind deschis despre lupta intrapsihică, eroul creștin dezvăluie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ÎMI PLACE LEGEA LUI DUMNEZEU; DAR VĂD ÎN MĂDULARELE MELE O ALTĂ LEGE CARE SE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEGII PRIMITE DE MINTEA MEA, ȘI MĂ ȚINE ROB LEGII PĂCATULUI, CARE ESTE ÎN MĂDULARELE MELE". Aceasta este constatarea păcatului originar, adică slăbiciunea înnăscută a firii omenești, care, înțeleasă din punct de vedere psihologic, constituie conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor. Putem oare nega faptul că, avînd curajul de a-și mărturisi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
său elan animant, propriei sale dorințe esențiale și pentru propriul său bine esențial. El se determină liber, deliberat, întru purificarea propriei lui intenționalități motivante, se eliberează de tiraria intențiilor subconștiente, autoritate obsedantă, din cauza autosuprasatiifacției vanitoase. Omul învinge deci vanitatea, slăbiciunea înnăscută a naturii umane (Prințul lumii) și devine astfel exemplul salutar al posibilității imanente de autoeliberare, exemplu esențial valabil pentru orice om ("M-am sanctificat pentru voi"). Sanctificarea este ilustrarea cea mai decisivă a justiției imanente, deoarece ea este o dovadă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
luni!", aici metalimbajul spune: "Nu, mulțumesc, nu mă suna, o să sun eu". Egolatrii sunt prezenți și ei la multe negocieri de afaceri. După cum am arătat deja, " Mi-a trecut prin minte" permite unei persoane să dea impresia că are capacitatea înnăscută de a emite idei geniale tot atât de repede cum se fac floricelele de porumb, iar " Ar putea fi interesant pentru dumneavoastră să știți" arată că "Sunt mai deștept, mai inteligent și mai informat decât dumneavoastră". "Hai să privim lucrurile și așa
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sau nu agreați ca persoane fizice. Iar faptul î cei din jurul nostru ne plac sau nu este în legătură directă cu priceperea noastră de a pune întrebări dinainte pregătite despre subiectul lor numărul unu: propria lor persoană. Nu există comerciant înnăscut, negociator sau n de societate înnăscut, în aproape fiecare caz ne vom da seama că, de fapt, sunt persoane care și-au însușit tehnicile de memorizare și de formulare a întrebărilor, diferent dacă sunt sau nu sunt conștiente de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Iar faptul î cei din jurul nostru ne plac sau nu este în legătură directă cu priceperea noastră de a pune întrebări dinainte pregătite despre subiectul lor numărul unu: propria lor persoană. Nu există comerciant înnăscut, negociator sau n de societate înnăscut, în aproape fiecare caz ne vom da seama că, de fapt, sunt persoane care și-au însușit tehnicile de memorizare și de formulare a întrebărilor, diferent dacă sunt sau nu sunt conștiente de aceasta. Se poate dovedi că este utilă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fie, într-o credință iluzorie în autosuficiența școlii, exclusiv factorii interni, fie, într-un psihologism naiv, doar variabilele individuale. Violența în școală nu poate fi redusă la violența urbană, la o "criză" intruzivă provenită din cartier sau la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală. Ea apare într-un context și, dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
De unde întemeierea unei pedagogii a îndreptării, care va domina mult timp istoria educației occidentale, până în secolul al XIX-lea, cu toată contestarea de către unii medici și filosofi. De altfel, putem crede că ideea naturalității violenței infantile, fixată în cadrul unei agresivități înnăscute, își are rădăcinile în definiția occidentală a omului și a relațiilor pe care acesta le întreține cu descendenții. În această concepție, esențială este o categorie majoră a limbii și gândirii, "vârsta rațiunii", care decide asupra unei împărțiri radicale ce constă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nemțeană ca și Împăratul Poveștilor, Ion Creangă. S-a născut, trăiește și slujește în Ținutul Neamț (întâmplare? predestinare?), priindu-i și loc și climat și atmosferă. Cu iubire și umor, profesionalism și dăruire, se dedică zi de zi, cu o înnăscută „artă de a trăi”, înfloririi vieții și drumului școlarilor săi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamț. Cu aceeași iubire și sensibilitate se oprește și asupra Vieții și Scrierilor lui Ion Creangă, reușind să decupeze, pentru bucuria și seducția cititorilor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai multă grijă de sine însuși decât de alții, oricât de apropiați ar fi aceștia; egoismul înnăscut al individului, care îi împiedică de multe ori acțiunile potrivite; p. 159, r. 10 11 : „Decât codaș în oraș, Mai bine-n satul tău fruntaș” mentalitate păguboasă ce subliniază autosuficiența, văzută ca stare de bine, ideea că fiecare om poate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
proprie, care este în mod esențial aceea de a putea menține proximitatea cu o altă ființă a propriei specii considerate mai puternice și în măsură să protejeze. Nevoia de atașament face parte din necesitățile de bază ale ființei umane, este înnăscută și are drept scop supraviețuirea. Interacțiunea genotipului cu factorii de mediu: stimuli, persoana de referință și nișa de protecție duc la formarea matricei primare de atașament. De exemplu atașamentul copilului este activat din cauza dureri, oboseli sau orice îi determina stări
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]