3,427 matches
-
În mînă ținea încă o frunză cu viermi. Și bățul cu care-i mîncase. E de mirare că nu și-a pierdut mințile de spaimă. S-a întors în sat și-abia după un timp și-a istorisit pățania. Se însurase deja cu femeia pe care-o iubea. Și toți îl respectau, fiindcă era cumpătat și cu grijă la toate. Donei Ariadna chiar el îi spusese povestea. Din Bolivia, lumea se vedea undeva foarte jos, și copiii aruncau pietricele spre ea
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
pentru „tot vinul” și patru oameni, slugi la casa sa. Într-o scrisoare din 1934, Ion Al. Frimu, vărul lui I. C. Frimu, (asupra acestora ne vom opri la locul cuvenit), mărturisea că „Ion Frimu Polcovnicu (Bunicul meu) care s-a însurat cu Anuța lui Constantin Bulubașa Banu în 1825, era fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna (sat în comuna Zăpodeni n.n.)”. Dar Ioachim Frimu nu era din Telejna, el era venit aici, prin intermediul unei căsătorii; era, probabil, frate cu Dumitru Frimu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl.ns.), pe care mi’a spus că le-a găsit pe drum”. Și Neculai Elena Lache din Gârceni, însurat cu vârsta de 29 de ani, a trebuit să dea cu subsemnatul după ce organele polițienești i-au descoperit acasă mai multe bunuri de proveniență dubioasă. Iată cum le-a justificat prezența în gospodăria sa: „...pe drum prin lunca Pungeștilor am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de țigani din satul Racova însă, în cazul acestor minoritari, aflarea adevărului și eventual a unor nume erau obiective greu de îndeplinit. Participarea masivă a țiganilor la răzmeriță a fost reiterată și de martorul Costică N. Florea zis Crețu, muncitor însurat de 36 de ani din Pungești, care a declarat în scris următoarele: „În ziua de Sf. Toader (10 Martie) văzând că o mulțime de țigani și de români (subl.ns.) au năvălit în târgușor și s’au apucat de stricat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a putut recupera bunurile sau contravaloarea acestora, măcar i-a trecut la răbojul justiției pe câțiva: „N. Antohi, Constantin Cocuz, Gheorghe N. Andone din Cursești și N. Grigoruță Melenciuc care strica dughenile cu un ciocan (subl.ns.)”. Zahman Solomon, comerciant însurat de 72 de ani din Pungești, care și-a semnat declarația cu caractere ebraice, s-a plâns judelui Grigoriu că i-au dispărut bunuri de 12.000 de lei, fără a-i ști pe autori, din păcate pentru el și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu se semnalează încă (subl.ns.) porniri dușmănoase ci numai comentarii nesănătoase sau interpretări greșite (subl.ns.). Exemplu: <<Ce au avut cu el săracu că el e tânăr și nu are nici o vină (subl.ns.)>>, sau <<El pleacă că se însoară și va moșteni tronul în altă țară (subl.ns.)>>”. Deoarece pe atunci în orașul Vaslui își avea garnizoana și Regimentul 24 Infanterie, mahării comuniști deveniseră, brusc, extrem de interesați de atitudinea ofițerilor, subofițerilor și trupei vizavi de actul abdicării regelui. Cert
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni"... n-am să mă însor decît cu o aristocrată cu mîini frumoase și glas blînd." Acest din urmă lucru i-a reușit o căsătorie neverosimilă, o locuință luxoasă ridicată prin imaginație la rang de domeniu seniorial, ceea ce nu-l impresionează pe Șerban Cioculescu care va
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spusese fata din casă. În lipsa cheii, care se găsea la Mateiu, ușa a fost forțată de un lăcătuș. În garaj a fost găsită o femeie bătrână, uitată de Mateiu. Vă las să ghiciți cine era. Peste câțiva ani, Mateiu se însoară cu stăpâna moșiei Sion, unde se și instalează, după expirarea contractului de arendă. Peste câtva timp îi spune soției: Dragă Marico, uite ce te rog... Îi port de grijă unei bătrâne, care a slujit cu credință zeci de ani la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
personaj într-o povestire publicată în Orientul latin ce se tipărise la Brașov; un proces-verbal al unui subcomisar de poliție din Iași publicase amintitul Iacob Negruzzi sub titlul Gramaticale; în Misterele căsătoriei de Aricescu se întîlnește replica "Prea puțini se însoară cu scopul de a da patriei cetățeni ca Cincinatus, ca Brutus, ca Catone..." reluată în mai multe variante de Caragiale cu accentuarea efectului fonetic din final iar în poezia Triumful amorului a aceluiași întîlnim o celebră sintagmă care face carieră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din faza lui de totală ascensiune." Profitorului îi proiectează romancierul în stilul unui epilog ce ar fi putut fi dezvoltat într-un al doilea roman o fulminantă carieră, douăzeci de ani mai tîrziu: "de mai multe zeci de ori milionar, însurat cu zestre și despărțit cu filodormă... prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidînd o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor lui străini, veniți în România cu pantahuza sau în "anchetă" o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu o prepoziție sau o locuțiune prepozițională specializate pentru această funcție sintactică, de tipul drept, în chip de, în calitate de sau cu o prepoziție oarecare, de tipul fără, dintre, ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de această nouă disciplină socială a anilor '60, demografia istorică. În deceniul opt al secolului al XIX-lea, George Barițiu făcea o remarcă importantă în ceea ce privește distribuția pe vârste a celor care se căsătoreau: Până în anii din urmă, cei mai mulți tineri se însurau până la etatea de 24 de ani și, cele mai multe tinere, de la 15 până la 20 de ani"109. În general, media de vârstă a bărbaților aflați la prima căsătorie în tot Ardealul, așadar implicit și în comitatul Aradului, este de 23-25 de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu se putea oficializa relația celor doi tineri. Nu e de trecut cu vederea, faptul că dincolo de obstacolele menționate, în calea tânărului bogătan se mai interpuneau și aceste două social-administrative, motiv în plus ca să-i ,,treacă pofta" de a se însura cu pădureanca. Credem, însă, că, în orice caz, gândul cununiei era departe de Iorgovan. Băiatul era cu minte, dar mintea e și ea după timpuri și împrejurări așa că tinerețea cea fragedă îl face să aibă în vedere doar posibilitatea aventurii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cui ești fecior? te pomeneai că te Întreabă un tovarăș de drum. Al lui Simion al lui Ionuț, Îi răspundeai Îndată. Al lui Ionuț al Mariei lui Ilie? Ăla ce stă În Preluca? Da, din Preluca. Ionuț ăla de e Însurat cu Ioana lui Ionaș al lui Toader din Deal. Dacă Îi răspundeai doar că ești al lui Țăran Simion, tovarășul tău de drum nu era suficient de lămurit. Alteori identificarea putea fi făcută doar după poreclă. Dacă spuneai de exemplu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o singură odaie, Farcaș Dumitru, venetic aici din părțile Hodacului de pe Valea Gurghiului și Însurat cu o descendentă din stirpea Cotfăsenilor. Cei trei copii ai lui au murit fără să le rămână urmași. Următoarea gospodărie era a unuia Ilisan, ajuns aici probabil tot din Sărmaș, fiind rudă mai Îndepărtată cu Ilisan Mihai din Preluca. Ultima
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Laslo, Vasile). După primul război Însă soția l-a părăsit plecând În Ungaria. Trâmbițaș Vasile - tatăl - nu s-a mai căsătorit. A murit târziu prin anul 1957. Celălalt frate al său, Ion a lui Toderică, a rămas țăran, s-a Însurat și a avut o casă de copii dintre care trei fete, paremi-se, căsătorite prin Zăpode și Preluca: una cu Toader al Gorii, alta cu Constantin al Pașcului și a treia cu Nuțu lui Nicită, zis Fuciu. Trâmbițaș Vasile-fiul (Löți) a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Gavril Luncan a avut trei feciori: Constantin, poreclit Cota, Vasile (Sâle) și Nuțu Mic. Așa-i zicea mama lui, Nuțu Mic, iar vecinii au transformat dezmierdarea În poreclă. Toți Îi ziceau Nuțu. Cel mare, Constantin, a avut nenorocul să se Însoare cu o femeie leneșă și murdară care i-a născut nu mai puțin de zece copii. Murdărie ca În casa ei nu găseai În tot satul. Vasile se născuse paralizat de picioare și umbla tot timpul călare pe un cal
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmbătrânirea prematură se datorează și vieții de familie. Este căsătorită cu un cioban din Gălăuțaș, unul Buzdugan. Tatăl și bunicul ei au fost gospodari de frunte și oameni cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un tip jovial Însurat cu o taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de viață ca să rămână călugăr, dar s-a Întors la viața de mirean nu pe ascuns, dovedind că poți părăsi viața monahală onorabil. Și ultimul dintre acești
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
urmași de la prima lui nevastă, Catrina, femeie aprigă și harnică. Însă a doua soție i-a umplut casa de copii, rămânând singură să-i crească, fiindcă badea Constantin Între timp a dat ortul popii. Era deja bătrân când s-a Însurat a doua oară. Dintre acești frați Rugină, Andrei Călugărul era mai simpatic, o comoară de om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu putea să urască pe nimeni. Avea mașină de tuns și se adunau vecinii seara
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu a mai continuat. Se pare că a răspuns glasului pământului. Se Întâmpla aceasta pe la sfârșitul primului deceniu al veacului al XXlea. Puțini copii de țărani, chiar dintre cei mai Înstăriți, erau dați la Învățătură. Nuțu până la urmă s-a Însurat cu o văduvă tânără În Călnaci, după ce l-au dezbărat cu greu de Maria Lupului. Pe fete le-a măritat În Subcetate (Maria și Paraschiva) și În Toplița (pe Anuța). Mama mea, Țăran Paraschiva, n-a rămas prea mult timp
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
frumoasă când a plecat din Preluca pentru totdeauna. Simion se odihnește și el sub cireșii plantați acolo de bunici, clopotnița nu mai este, iar casa lor, cea mai frumoasă din zonă, a rămas casă de vacanță pentru Ionel (doctorul Țăranu) Însurat cu o maramureșeancă și locuiește acolo În Zencani, aproape de mormântul mamei sale, unde și-a durat o casă trainică și are o gospodărie care egalează memoria Înaintașilor. Biata Mărița, mama sa, nu a apucat să-l vadă doctor pe Ionel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu Mariei Luncan din Prelucă după ce l-a descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău, dar Întârzia să se Însoare preferând grațiile nevestelor tinere cu apetit sexual de excepție. Neculai al lui Ștefan Boacu s-a Însurat târziu după ce sa Întors de pe front de la Cotu-Don. Cum o fi scăpat de acolo, numai el știe. Păcat că nu avem rămase mărturii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău, dar Întârzia să se Însoare preferând grațiile nevestelor tinere cu apetit sexual de excepție. Neculai al lui Ștefan Boacu s-a Însurat târziu după ce sa Întors de pe front de la Cotu-Don. Cum o fi scăpat de acolo, numai el știe. Păcat că nu avem rămase mărturii de la el. După moartea lui, soția sa, Bilboranca, s-a mutat În Toplița, la Gura Zăpozii, unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că-i din oameni mai gazde. Da-i urâtă, mamă, ca dracu! Și ce dacă-i urâtă? Doar n-ai să trăiești numai cu frumusețea. Lasă că până la urmă toți ajungem urâți. Todora-i mai faină, mă prostule? Îi, mamă! Apoi Însoară-te cu ea că ai să ajungi și tu culduș și ai să lucrezi cu zua prin sat! Astfel de dialoguri, de multe ori mai dure, se puteau auzi În familiile În care feciorii se apropiau de vârsta Însurătorii, care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]