2,664 matches
-
poate să facă aceste rugăciuni, pentru că ea este trupul tainic al lui Hristos, care se prelungește peste veacuri, ca toți oamenii să-l cunoască pe El, care este „Calea, Adevărul și Viața” și să se mântuiască. El este capul și întemeietorul Bisericii, căreia i s-au dat cheile împărăției Cerurilor în ziua învierii Sale din morți, când a suflat peste Sfinții Apostoli și le-a dat putere dumnezeiască prin harul Duhului Sfânt, să lege și să dezlege, să ierte și să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fundamentale de viață: Eu+Tu+ (Eu sunt OK, Tu ești OK) "Aceasta este poziția "sănătoasă" (sau, în terapie, cea a "însănătoșirii"), cea mai potrivită pentru o viață decentă, poziția eroilor și a prinților, a eroinelor și a prințeselor autentici", precizează întemeietorul Analizei Tranzacționale, E. Berne (2006, p. 114). Poziția Eu+Tu+ este cea mai constructivă. Persoana este conștientă de propriile sale responsabilități, acționează în mod realist și cooperant. Ea are încredere în propriile capacități, trăiește sentimente de prietenie, de unitate, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
literele, cu deosebire istoria, la Paris, cel ce ne-a lăsat două extraordinare mărturii ale timpului ce l-a trăit în Portrete și tipuri parlamentare (1893), respectiv Amintiri de la "Junimea" din Iași (1908, 1910); ori directorul ziarelor "Adevărul" sau "Dimineață", întemeietorul Cercului de Studii Sociale și al publicației " Drepturile Omului", colaborator asiduu al presei de orientare socialistă ("Lupta", "Muncă" sau "România Liberă"), deputatul, poetul și prozatorul Constantin Mille (1861-1927)5. Am putea include în lista celor mai cunoscuți doctori în drept
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
trei ziare, cu o revistă, d ouă sau mai multe. Personalități, în special profesori de licee, care, deosebit de catedră, au scris pentru mai multe publicații - o dată sau pe rând. Conducătorii de publicații la Bârlad nu ezitau să se manifeste ca întemeietori de altele la Dorohoi, Fălticeni, la Tecuci sau chiar la București, interesul lor nefiind altul decât răspândirea valorilor cultural‐ artistice, folclorice și muzicale ale locului... Deci s‐a făcut politică, dar și cultură,știință, stimul al creației locale și naționale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Originar din văile de peste Carpați, spunea gazeta, dintro familie de nobili, român adevărat, și mare patriot, Ștefan Neagoe fusese devotat românismului. Venit în țară, după ce trecuse prin magistratură, chemarea sa a fost catedra, mai întâi la Focșani, unde a fost întemeietor de școală, apoi la Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literar i și ziariștii din Bârlad. „În locul revistei Făt‐Frumos întemeiată de domnul G. Tutoveanu în 1904, revistă care a trăit doi ani deplini, apare acum în acest oraș revista de folclor (Limbă, literatură și artă populară) intitulată „Ion Creangă”. Întemeietor ii acestei reviste sunt domnii G.S. Kirileanu, M. Lupescu, I. Mrejeru, D. Mihalache, T. Pamfil, C. Rădulescu - Codin, G. Tutoveanu, Șt. Tufescu și T. Popovici, care sunt și colaborato rii revistei.” „Bârladul numără și câțiva scriitori de seamă, cunoscuți pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Po pescu și St. Neagoe, elevii școlilor publice din Bârlad: Philippide, Bogdan, Vlahuță. N. Petrașcu și alții. „Tot în vremea aceea, ceva - ceva mai ʹnainte a fost întemeiată și tipografia profesorilor asociați „Unirea”, al cărui suflet a fost I. Popescu, întemeietorul Școalei Normale de băieți. În această tipografie - explică George Tutoveanu lui V. Damaschin într‐ un interviu în „Scrisul Nostru” nr. 1 - s‐ a tipărit o revistă intitulată „Semănătorul”, după care Alexandru Vlahuță, fost elev al liceului nostru, a dat numele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trei numere, numărul patru al revistei a fost redactat de noul colectiv redacțional, o contribuție activă având‐ o Simion Bogdănescu, Serghei Coloșenco, Eugen Ghiga, Fănică Ursu. Numărul omagia aniversarea a 80 de ani de la înființarea Academiei Bârlădene și schița portretul întemeietorilor ei : George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile. Au mai publicat articole: Viorel Dinescu, Vasil e Țugulea, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mircea Coloșenco, Amelia Călujnai, Vasile Cârcotă ș.a. * 245 Ajunsă la al 22-lea număr, anul XIII de apariție, nr.1, Trim.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alături de alți entuziaști Petru G. Savin a făcut parte din comitetul de conducere a publicației Tudor Pamile, revistă de muzică, artă populară și folclor, condusă de econ. D. Furtună, partea artistică de Aurelian Borșianu apărută la Doroh oi 1922. Printre întemeietorii revistei se află și alți făuritori de reviste ori ziare în Bârladul unde a scris și părintele Petru G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Furtună, partea artistică de Aurelian Borșianu apărută la Doroh oi 1922. Printre întemeietorii revistei se află și alți făuritori de reviste ori ziare în Bârladul unde a scris și părintele Petru G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala normală „Vasile Lupu”Iași) pr. Gr. Baz, Aurelian Borșianu, Tiberiu Crudu (directorul Șc olii normale din Botoșani), C. Capră, D. Capră, N. I. Dumitrașcu , Alex. Dimitriu, Fundația Culturală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, strada Cor bului. Administratorul revistei era V.C. Nicolau. Revista preconiza un Institut pentru Studiul Europei Sud‐estice și a realiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (Din Revista „Miron Costin” nr. 7). 375 Ca întemeietori și susținători ai revistei Miron Costin dar și colaboratori sunt cunoscuții: slt. Angelescu, Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T. Pamfile, Lt. A. Sain t - Georges, N. I. Stroici, Eugenia Botez - Ciolacu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
experiment cultural, cu condeie mai mult împrumutate, scriitură a numelor proprii cu literă mică, nu de-a latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realizate tocmai pentru a fi artistice. Această disociere sub aspectul perenității este o trăsătură însemnată care diferențiază calitativ creația obișnuită în folosirea limbii și creația artistică ce uzează de limbă. Teoria spiritului limbii Pornind de la ideile lui Wilhelm von Humboldt, întemeietorul lingvisticii generale, dar valorificînd și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i r e r este unul dintre reprezentanții de seamă ai Școlii filozofice de la Marburg de orientare neokantiană. Este autor al funcționalismului, un curent de gîndire de tip integralist, și întemeietorul unei logici a funcțiilor. Reflecțiile sale asupra funcțiilor simbolice ale gîndirii sînt susținute de o erudiție neobișnuită, iar, printr-o evidentă deschidere către spiritul științific, Cassirer rămîne în cadrele generale ale criticismului pe care îl caracterizează ca fiind o gîndire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar vorbirea este concretizarea individuală a limbii în interiorul unui stil. Deși inoperant în lingvistica occidentală, conceptul de "stil funcțional" poate contribui în mare măsură la reabilitarea stilisticii ca ramură lingvistică, delimitată de poetică, hermeneutică, textologie etc., așa cum au văzut-o întemeietorii ei. Pornind de la această premisă și preluînd cele două trăsături ale limbii, omogeneitatea și varietatea, remarcate de Eugen C o ș e r i u160, se poate aprecia că stilurile funcționale reprezintă unitățile sinfasice prin care se manifestă limba sub
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin chiar mijloacele ei genuine capacitatea de a reda forme înalte de gîndire, precum este filozofia, și de aceea el
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în competența statelor. II.2.1.4. John Locke (1632-1704) Lucrarea cea mai importantă a lui John Locke, Eseu asupra intelectului omenesc , a pus bazele empirismului englez. În filosofia politică, cu ajutorul lucrării Două tratate despre guvernare, J.Locke a devenit întemeietorul filosofiei politice liberale, de mare succes în Anglia și în Statele Unite ale Americii. Influența lui J. Locke asupra filosofiei politice a secolelor de după el a fost enormă. Ideile sale despre limitarea și controlarea puterii , despre importanța proprietății private l-au
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
tranzacționale apropie foarte mult cele două problematici, deși abordările economice și sociologice rămân oarecum distincte. Vom vedea În continuare care este specificul și care sunt problemele asociate acestei abordări. 2. Schimb și tranzacții În concepția economistului J. R. Commons (1931), Întemeietor al economiei instituționale clasice, tranzacția este unitatea primară de analiză În economie. Tranzacția reprezintă Înstrăinarea, respectiv achiziția de către indivizi a drepturilor de proprietate și libertate de acțiune așa cum sunt acestea create de către societate. Tranzacția nu se referă În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
repertoriul medieval și romantic. „Piața Diolei” este un tărâm al visului (fantasticului, bizarului) și, totodată, „a ceea ce este și nu e ce pare-a fi”. „Scoica solară” semnifică universul construit pe principiul luminii, „dulcele foc” e stihialul generator de viață, întemeietor de ființă, „Marele Vânt” e duhul eternității înseși, „trandafirul” este medievala rosa mystica, atribut al Fecioarei Maria, care transpune esența soarelui într-un element terestru. Poeta caută să depășească sfera concretului printr-o iluminare, printr-o epifanie care se naște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
încearcă să transmită mesaje referitoare la propria comportare și la calitățile pe care le posedă. Sociologii se referă la acest proces ca fiind prezentarea persoanei ori managementul impresie. În acest sens, sunt convingătoarea spusele sociologului american Robert Park, unul din întemeietorii Școlii de la Chicago. Unul din lucrurile care distinge omul de animale este realitatea că are o concepție proprie despre el însuși și, odată ce și-a definit rolul, încearcă să trăiască conform acestuia. El nu numai că acționează dar se și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ce reprezenta noua entitate politică, al unificării, se întretăia cu reacțiile critice la adresa noii societăți. Este perioada în care s-au afirmat personalități de talie universală, precum Thomas Mann în literatură, Richard Wagner în muzică, Fr. Nietzsche sau Max Weber, întemeietori ai unor noi orizonturi în filosofie, politică și în domeniul teoriei sociale. Opera lor nu a fost niciodată depășită prin valoare și erudiție 343. V. GERMANIA SUB IMPACTUL REVOLUȚIILOR INDUSTRIALE 1. Revoluțiile industriale: un impact pozitiv Dacă revoluția franceză a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
perioadă, cu scopul de a se ajunge la o punere de acord cu evenimentele ce aveau loc în Europa de Vest și care aveau foarte curînd să cuprindă zone tot mai întinse ale planetei. Edmund Burke (1729-1791) este considerat, cu îndreptățire, ca întemeietor al ideologiei conservatoare europene, un consecvent practicant al unei modernități înțelepte. "Principiile sale postulau creșterea organică, schimbarea treptată, respectul față de religie, familie și instituțiile tradiționale. A avut, probabil, cea mai mare influență în proclamarea superiorității obiceiurilor și valorilor nescrise în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a-și comunica gîndurile și sentimentele. Eseistul precizează: Conștiința scrisului începe, la el, printr-o conștiință a impreciziei limbajului". Eseul lui Eugen Simion este totodată și o istorie a nașterii și dezvoltării, a creșterii și consolidării conștiinței scriitoricești la întemeietori. "Muză - zice Ienăchiță Văcărescu, în cunoscuta sa Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele/ Zi-mi, cum să-ncep? În ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?" (apud Eugen Simion). Imperfecțiunea limbajului este, în fapt, piatra de încercare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de obstinat este acest gînd încît gramaticianul-poet identifică dificultățile scrisului său cu acelea ale nașterii unei culturi. Sentimentul lui profund este că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, încă o dată, de întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]