4,963 matches
-
vieții mele private care nu vă privesc. Dacă vreți să aflați mai multe despre masturbare, citiți Raportul Kinsey. Nu mă întrebați pe mine. Inspectorul Flint se reținu cu greu. încercă o abordare dintr-un alt unghi. — Așadar, doamna Pringsheim stătea întinsă pe pat și ți-a cerut să întreții relații sexuale cu ea... — S-o fut. Ăsta e cuvântul pe care l-a folosit, îl corectă Wilt. — Și-ai spus nu? — Exact, confirmă Wilt. — Nu-i un pic cam ciudat? — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
omorâte, așa că Barney fusese cel însărcinat cu supravegherea operațiunilor. — Uite, vezi? Acolo îi era mâna! îi spuse el sergentului de gardă. — Pe care parte? — Pe dreapta, zise Barney. — Atunci o să trebuiască să forăm în stânga. în felul ăsta, dacă mâna e întinsă în afară, nu riscăm s-o tăiem. Așa că forară în stânga și tăiară cablul principal de alimentare cu energie a cantinei. — Dă-o naibii de mână afurisită! exclamă sergentul. O să forăm în dreapta și să sperăm c-avem noroc. Numai să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
că, din pricina unui defect oarecare, umbla cu capul înclinat într-o parte nu-l favoriza. — Mie mi se părea absolut evident, spuse Wilt. Dacă îmi arătați niște pete de cerneală, iar mie mi se pare că seamănă cu bunica mea întinsă pe jos într-o baltă de sânge, chiar credeți sincer că aș fi așa de tâmpit ca să vă spun așa ceva? Trebuie să fiu absolut cretin ca să o recunosc. Prin urmare, vă spun că văd un fluture așezat pe o mușcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
jumătate de litru de lapte din cămară și că resturile unei plăcinte cu mere, adusă de doamna Snape, care-i făcea curățenie în casă de două ori pe săptămână, dispăruseră și ele. Trebui să se mulțumească doar cu fasolea bătută, întinsă pe pâine prăjită, după care urcă agale la etaj ca să-și facă somnul de după masă. Fix în acel moment a auzit prima oară vocile. Sau mai degrabă vocea. Părea să vină din biroul lui. Părintele St John Froude se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o să ne-ntoarcem acasă ca noi. Lucy se află la nici trei metri de noi în timp ce schimbăm aceste cuvinte și aude fiecare silabă rostită. Când mă întorc să mă uit la ea, îmi trimite bezele cu ambele mâini - cu brațele întinse după fiecare plescăitură din buze, ca o divă triumfătoare în seara premierei. Mă bucur să o văd atât de fericită, dar mi-e și frică. Am oare idee în ce mă bag? Brusc, îmi amintesc o replică dintr-un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a rămas pe scaun, tăcut, neștiind ce să creadă. M-am întors în apartamentul de la etaj puțin după ora zece. Nancy plecase deja acasă, la copii; Lucy adormise la televizor, după care fusese transbordată în patul lui Harry, unde stătea întinsă pe deasupra așternuturilor, cu brațele desfăcute, îmbrăcată și cu gura deschisă, fârnâind ușor în noaptea caldă newyorkeză; Tom și Rufus erau în living, stând în fotolii și fumând. Tom trăgea gânditor de Camelul cu filtru. Rufus, care pufăia ceva ce semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
putea fi el în realitate. Nu ai de unde să știi, nu? Mă întreb cum e să fii actor, spun eu visătoare. —O, nu știu, nu m-am gândit nicodată la asta, râde Janice. Am plecat de la coafor și acum stau întinsă pe un solar la un salon de bronzat. Oamenilor li se pare ciudat că mă duc la solar, pentru că niciodată nu mă bronzez prea tare. Pur și simplu mi se înroșește puțin fața și îmi mai apar câțiva pistrui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
din urmă. Deloc, mint eu. Hai, termină-ți băutura și să mergem în alt bar. Ieșim din bar, și ea e îmbufnată, dar sunt hotărâtă să nu mă întorc la hotel. Dacă mă întorc, nu o să fac decât să stau întinsă pe patul dublu, gândindu-mă la Adam, și să mă chinui întrebându-mă care o fi marele secret. —Încotro? Amy sare de colo-colo pe trotuar, arătându-mi astfel cât de îngrozitor de frig îi e. —Ai fost în Littlest Bar? întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai lung. În camera de hotel, mă întreb dacă n-ar fi bine să trag un pui de somn câteva ore, înainte de zbor. Dacă aș reuși, drumul ar fi mult mai suportabil. Pe de altă parte, nu vreau să stau întinsă în pat, zvârcolindu-mă, cu un ochi la afurisitul de ceas. Asta se întâmplă desori. Nu mă număr printre oamenii care adorm de cum pun capul pe pernă. Mi-ar plăcea să fiu așa. Uneori văd pasageri dormind în scurtul drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mereu idei foarte bune pentru cadouri, Emma. Îți mulțumesc mult, draga mea. Foarte frumos din partea ta ! Se apleacă și mă pupă și simt că mi se Încălzește sufletul. Ideea mi-a venit acum câteva luni. E un pachet de servicii Întinse pe durata Întregii zile, cu tratamente gratuite și toate astea. — Evident, cu masa de prânz inclusă și șampanie ! spun bucuroasă. Și papucii poți să-i iei acasă ! — Extraordinar ! spune mama. Abia aștept. Emma, e un cadou foarte frumos. — O, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
atâta timp cât pot... și, cu toate astea, mă iubește. Da, OK, n-a spus că mă iubește. Dar a spus ceva și mai și. Încă Îmi repet cuvintele lui În minte iar și iar, savurându-le. De dimineață, cum stăteam așa Întinși În pat, cu ochii În tavan, m-am trezit că spun: — Jack, cum de ai ținut minte chestia aia despre Kerry, că a refuzat să mă ajute când am rugat-o să mă angajeze ? — Poftim ? — Cum de ai ținut minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
uit de Jack. Nu pot să uit de cearta noastră. Chipul lui Îmi apare În minte fără să vreau. Cum se uita la mine În soare, cu un surâs larg pe față. Cum a cumpărat iarba-neagră aducătoare de noroc. Stau Întinsă În pat, inima Îmi bate nebunește și revăd În minte, iar și iar, totul. Și retrăiesc, iar și iar, aceeași umilință. Aceeași dezamăgire. I-am spus totul despre mine, absolut totul. Și el nu vrea să-mi spună nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
probabil că așa se vede, striga în urma mea mama, pregătită de culcare... De fapt eu, devenit matur odată cu căderea nopții, ieșeam să mai fumez o țigară. Asta face și Sile - fumează așezat pe trotuarul nostru, sub felinar, cu picioarele slabe întinse în stradă. (Din poziția asta) dacă aș privi peste cap, și mie mi-ar părea înclinat blocul.) La cutremurul din șapteș’ șapte, un corp uriaș din biblioteca noastră veche a zburat până-n pat, unde eu chiar ar fi trebuit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
încinsă face niște clătite groase, cam cât trei pe care le știu eu de-acasă, și le umple repede cu dovleac. Se uită la mine cum înfulec ca un somalez sau un locuitor din Brodingnag-ul lui Swift, cu toată fața întinsă într-un râs încântat. Mă îmbie, pour la bonne bouche, cu un coniac bun de la moldoveni. În după-amiaza aceea găsise ocazia, umflat bine de aluat, să mă trateze și cu licoarea. Scoate din dulapul de muzeu, cățărat sus la cucurigu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și ea toaleta. Da’ las-o, dragă, în pace, acum doar n-o să pui fata să citească... Suzana, hai cu mama! zece La șapte dimineața nu pot să-mi privesc cu simpatie trupul, nodurile lui destinse sub duș, apoi fața întinsă de aparatul de ras. Mă îndreptam spre serviciu, unde nu mai aveam patrulaterul meu de intimitate pentru ora de după program. În săptămâna cât lipsisem, Portia reușise, nu știu cum Dumnezeu, să se certe cu toată lumea și să-și piardă calulatorul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Dacă chiar nu te poți controla, nu mai știu ce să zic... Dar asta avea să urmeze peste câteva zile.) Acum, musafira mea s-a servit repede din bibliotecă cu Lolita, atrasă probabil de titlu, și a început să citească, întinsă pe burtă jos pe podea, mijindu-și ochii în lumina proastă. Memoria serii trecute îmi revine secvență cu secvență în ralenti. Și decorul capătă contur real, nu mai sunt într-o casă mai mică, sunt chiar în vechiul nostru apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mai răbufnit o dată furia din ea: Da’ tu pe ce lume trăiești, de te blochează porcăriile ăstea? Cum stăteam în pragul camerei unde ea se gătește de culcare, s-a întors spre mine, îmbrăcată pe jumătate, numai în bluza ei întinsă până la semilungime. În penumbră, fiindcă n-avem nevoie de lumină ca să ne dezbrăcăm de culcare, incisivii îi sticleau în fanta buzelor, vădind încă furia. cincisprezece Raymond, geniul autist, unul dintre personajele preferate ale adolescenței mele, aproape ar fi înnebunit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
repede. Pielea i se ridează cum se vălurește un lac, iar părul i se usucă precum lujerii iarna. În unele nopți, fata se plictisește să-și aștepte mama. Nu poate să adoarmă, dar îi este frică să iasă afară. Stă întinsă în pat, în tăcere. După miezul nopții, aude cum se trage cu gloanțe. Numără împușcăturile ca să știe câți oameni au fost uciși. * Numărul meu se potrivește întotdeauna cu numărul capetelor care sunt agățate de poarta orașului a doua zi. Colegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
plăcute. Gălăgia făcută de soțul și soția care se ceartă alături îi ține coșmarurile la distanță. Pianul băiatului din vecini îi pare muzică din ceruri. Nu o mai deranjează mirosul de sos de soia ars care vine din bucătărie. Stă întinsă în pat toată ziulica și îi mai este dor încă de Yu Qiwei. Hotărăsc să-mi schimb numele. Un nume nou simbolizează o nouă viață. Vreau, de asemenea, ca numele să-mi ilustreze caracterul. În afară de asta, la Shanghai e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
străduiesc. Vezi și tu că mă chinui. Dar trupul meu își amintește durerea. Din nou, nu ține de mine. Fiecare culege ce-a semănat. El se ridică și trece în salon, pe care-l împart cu alți chiriași. Ea stă întinsă în pat. Nu își dă seama că el îi lasă un bilețel. Nu mai ține minte cât a durat până a găsit biletul lui. S-a luat după el, așa cum un somnambul s-ar ține după un alt somnambul, luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
patul ei, ca pe o treaptă, apoi să-mi depărtez picioarele ca să mă cațăr pe stâlpul din lemn. Apoi trebuie să ajung acolo cu un picior, pe care să-l folosesc ca sprijin, și să mă ridic pe scândură. O dată întinsă pe ea, nu mai am cum să mă ridic în capul oaselor, căci, dacă o fac, mă voi da cu capul de tavan. Noaptea, își reazămă trupul de perete și îi e frică să se întoarcă pe partea cealaltă Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
demnitari. Dansul ca sport și mijloc de socializare, ăsta e noul joc din oraș. Nevestele sunt încântate de dispariția actriței. Însă departe de ochiul public, la date stabilite în prealabil, mânată de pasiune, actrița i se oferă lui Mao. Stă întinsă în patul lui în nopțile cu furtuni și zorii răcoroși. După aceea, el o roagă să-i cânte din opera lor preferată, Planta perlă purpurie. Când ea face asta, el se umple din nou de dorință. Ca o fecioară născută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
orașul cimerian, poporul cel de-a pururi/ Învăluit În ceață și-ntuneric, că-n veci nu-l vede luminosul soare. * Uite și SPĂLĂTORIA CHIMICĂ, firma prinsă de zidul alb-murdar, Înfipt În pământul nisipos, uite cearșafurile de plapumă, aspre lințolii albe-gălbui, Întinse la uscat, deasupra lor vălătuci negri, pufoși se scurg peste capetele celor care urcă necontenit, coboară geamantane, sacoșe, saci, valize, lumânări Împodobite cu flori de hârtie, cutii mari de lemn, coșciuge. Gâfâi, Îți ștergi cu o mână tremurătoare obrajii umezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
când singura noastră problemă erau lipsurile și sărăcia. Sau poate nu mă obișnuisem să locuiesc În Bergstrasse și mă simțeam prost față de colegele care știau că vin de la marginea orașului, pe bicicletă. Oricum, atunci când m-am trezit acolo, cu mâna Întinsă spre soneria care nu mai exista de ani de zile, mi-a fost greu să-mi explic, chiar și mie, de ce venisem. De ce stă În stradă și privește nedumerită geamul până la care ajung crengile platanului? Ce bine știe cum Înaintează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
zi voi ajunge să vorbesc dachga hayeren cu niște oameni atât de fermecători. În poiană, câteva slugi învârteau mămăliga pusă la fiert într-un ceaun mare cât o cristelniță. Altele aduceau și întindeau fel de fel de bucate pe ștergarele întinse peste rogojini și covoare. Când cele două femei ieșiră din ascunzătoarea lor, Nicolae le zări primul. Înaintau ca într-un dans, cu mantiile fluturând, cu șuvițele de păr despletite și umede. Râdeau și vorbeau. Aveau aura luminoasă, intangibilă și sălbatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]