104,540 matches
-
să adăugăm și traducerile cărților lui Paul Goma: acest scriitor nu mai e necunoscut în România; Editura Humanitas și după aceea aproape toate editurile au scos cărți de Goma și astăzi toate scrierile lui sunt deja publicate. Acum vă veți întreba probabil care sunt marile surprize. N-am descoperit nici un mare romancier, deasemenea nici un poet nou. În schimb, în planul gândirii pot să dau un nume, fiindcă este una dintre surprizele extraordinare care au apărut în peisajul intelectual românesc: e vorba
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
nici o carte, dar sunt convins că această surpriză solară se va înfăptui în cărți de o mare adâncime. Este probabil cea mai importantă și cea mai neașteptată apariție intelectuală de după decembrie 1989. L. V.: Mi-aș mai permite să vă întreb cam în ce fel vedeți relațiile dintre scriitorii români și scriitorii străini, sau relațiile dintre cultura română și cea europeană? V. I.: E un subiect prea vast, de aceea mă voi limita la un aspect. Ar trebui să punem accentul
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
summetu' în floare Nici de-o Axă nu mă doare!... Urmat de refrenul, reluat de-o voce solemn-agresivă: Nu mă doare! Uhăi, bade! - Mă, cuscre, schiuz my, vocea asta nu aduce o țârucuță cu a lu' Dom' Președinte Băsescu ? mă întreabă Haralampy. - Puiuț, de ce nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa Claustrina rupându-se cu greu de la o imagine cu flebețea ei, Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, aflat în trecere prin patrie spre Paris, venind de la Beijing pe
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
Urmat de refrenul, reluat de-o voce solemn-agresivă: Nu mă doare! Uhăi, bade! - Mă, cuscre, schiuz my, vocea asta nu aduce o țârucuță cu a lu' Dom' Președinte Băsescu ? mă întreabă Haralampy. - Puiuț, de ce nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa Claustrina rupându-se cu greu de la o imagine cu flebețea ei, Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, aflat în trecere prin patrie spre Paris, venind de la Beijing pe care îl făcuse frate de cruce cu Bucureștiul, spre îndestularea
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
și cocoși, unii chiar foarte ciudați, cum nu am mai văzut. Mare concurență între micii fermieri, crescători de galinacee! Rar câte o gâscă sau rață. Curcani sau curci nu am văzut deloc, nici urmă de așa ceva. Evident că există (am întrebat), dar conform tradiției, se mănâncă numai galinacee și aproape nelipsita carne de porc. Așa cum de Thanksgiving în USA și Canada se sacrifică mili oane de curcani și curci, aici se sacrifică cocoși și găini. Săracii producători, m-au impresionat! Mulți
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
milioane uyghurs din China. Ca o curiozitate - am văzut in Kunming fete cu fețele acoperite, dar cu mini -fustițe, pantofi cu tocuri inalte si ciorapi strânși pe piele, de li se vedea mai totul... Așa este moda. Nu le-am întrebat din ce minoritate musulmană faceau parte - dar erau frumoase și foarte atrăgătoare. Se poate deduce că Islamul nu este la fel de strict în reguli la toate minoritățile musulmane (10! recunoscute oficial, repet) care trăiesc în China. Condoleanțe familiilor îndoliate și sincere
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
neînțeles cum anumiți confrați ziariști din Occident caută să găsească justificări, să atenueze gravitatea actelor teroriste ale acestei organizații. Terorismul este dușmanul populației unei țări, indiferent de etnie sau de orientarea religioasă a acesteia. Teroriștii din gara Kunming nu au întrebat victimele ce religie au, din ce etnie fac parte au atacat cu furie nebună orice om pe care l-au prins în gară. Acesta este rasism extremist de cea mai joasă speță. Cauza lor, dacă există una, nu va avea
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
celor care se opun identității noastre autentice și veridice - românești - este ca, după recunoașterea limbii drept românească, se va recunoaște că suntem români toți cei peste 80 la suta din cetățeni, după care românii, dar și alogenii integrați, se vor întreba de ce nu suntem într-un stat, ca și germanii. Însă că de ce te temi (și încă fără motiv), nu scapi. De aceea, oricum, spre asta se merge și trebuie să ne pregătim. Sperăm să punem capăt acestei situații fals dilematice
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
mai 1979 (aveam să aflu mai târziu) pentru că, după dărâmarea Bisericii Enei, la 1 mai 1977, părintele Gh. Calciu începe celebrele sale prelegeri la Mănăstirea bucureș teană Radu Vodă „Șapte cuvinte către tineri”. I-am dat imediat telefon să-l întreb dacă despre el este vorba, mi-a răspuns afirmativ, dar m-a avertizat să nu-i mai telefonez, că telefonul său este ascultat. A urmat arestarea sa propriu-zisă și știam doar de la „Europa Liberă” câte zile de arest abuziv se
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Îmi scrii că, pentru tine, scrisul este un refugiu din fața politicianismului actual. Dacă este numai atât, nu mă îngrijorez, dar dacă este mai mult, dacă este o reacție la unele insuccese din viața socială și intimă, atunci încep să mă întreb. Te știu însă un om curajos, care ai avut tăria să iei în piept lucrurile care nu prea erau comode atunci și cred că ai rămas la fel de viu ca pe vremea când discutam între noi. În ceea ce privește comunicarea pe care vrei
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
lasă copilul să doarmă, când nemernicilor, nemernicilor, Raul Aur-Fals, cu nasul în pământ, adunând în bereta unuia dintre camoni pietricele colorate, coliere, broșe și inele, Silva Farmacistu încercând să scoată din colții fox-terrierului fundul pantalonilor camonului, turiștii din Grupul Moscatel întrebându-l pe Marocas dacă nu cumva depozitul de cărbuni era o pistă de curse, nu vă atingeți de motocicletă, nu vă atingeți de motocicletă, Tó Sită-Deasă alergând pe stradă în jos atârnat de lesa Alsaciei care urmărea una dintre pisicile
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
că bed se rupsese, camonul numărând pe degete cucuiele pe care le avea în cap, Zeferino Turtă-Dulce spunând că de astă dată fusese încă și mai strașnic decât atunci cu țiganii, Chinezu încuviințând din cap, duba poliției sosind, Joaquim Brici-Ascuțit întrebând că ce mai caută poliția acuma? A venit să numere morții? Angelo punându-și ochelarii și făcându-se nevăzut, Zuca avea să spună mai târziu că se risipise în văzduh ca Mandrake, Dona Ermelinda înapoindu-i pălăria lui Tonecas Arenă
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
și intrase, pălăria descriind o curbă largă, planând și aterizând ușor la picioarele lui Dick Tracy, care era polițaiul în civil afectat acelei zone, iar Dick Tracy, după Molero, o spune un martor ocular, Dick Tracy, cu pălăria în mână, întrebând pe toată lumea și de fapt pe nimeni: Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat?
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să vorbească despre ființa sa, despre autobiografia sa. Dar n-aveți, din cînd în cînd, măcar, îndoieli că timpul pe care-l pierdeți interpretînd producțiile mele poate fi mult mai bine folosit?" întreba, drăgălaș, Mircea Ivănescu într-un interviu. Răspunsul vine de la sine: NU!. Citind și acest "Euphorion", dorul de Mircea Ivănescu se aprinde. Textele semnate de Virgil Nemoianu, Gheorghe Grigurcu, Al.Cistelecan, Alexandru Uiuiu, Ștefan Stoenescu, Andrei Terian și alții îl reintroduc
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Jandarmerii - F.C.Suporterii, meci disputat în cadrul Bastoniadei Naționale. Din păcate, echipa F.C. Suporterii a pierdut la "iarbă verde", scorul urmând să fie stabilit și omologat ulterior de către foruri... - Îți mai amintești de titlul cronicii tale de pe la începutul lui august?, mă întreabă Haralampy cu răutate. Tu ai incitat spiritele!1 Publicitate - revenim imediat... Așadar: într-adevăr, în seara zilei de 23 septembrie, doamna Andreea Marin-Bănică purta o vestimentație înfoiat-hibernală care aluneca mintea oricărui telespectator spre colindatul de Anul Nou. Însă, de-aici
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
că Alfred de Vigny a fost informator al poliției, iar Benjamin Constant este autorul unui denunț în urma căruia un preot a fost arestat și condamnat la deportare. Ce raport moral poate fi între operă și omul care o scrie?" - se întreba în urmă cu 35 de ani Eugen Simion și astăzi, în România tuturor deconspirărilor, această întrebare este mai actuală ca oricând. Pe urmele lui François Mauriac, criticul ajunge la o concluzie care, cu siguranță, are mulți adversari în România de
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
te împiedică să te plictisești. România e o țară obositoare, cu tot mai puține insule de bun-simț și de seninătate". Citiți tot răspunsul, că merită. Pe aceeași pagină, într-un scurt, reușit și pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo Șerban îi plac peisajele
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
țară obositoare, cu tot mai puține insule de bun-simț și de seninătate". Citiți tot răspunsul, că merită. Pe aceeași pagină, într-un scurt, reușit și pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo Șerban îi plac peisajele și nu-i plac oamenii. Chiar și interviul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
pentru ea, realizatoarea, familia e familie, iar "Surprize, surprize" este Ștefan Bă... A, nu, Doamne-scuză-mă: am impresia că m-am încurcat din cauza emoției! Și chiar așa e: - Noa-noa, vezi că le-amesteci, bădițule!, îmi atrage atenția Haralampy. - Da, și?, îl întreb cu ciudă. Dacă e televiziune publică, domnu' vecin, eu n-am voie să mă exprim? N-am dreptate să mă revolt? Adică alții au voie să-și descarce poverile familiale la televiziune, iar eu nu? Eu nu-mi plătesc dările
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
mult de jumătate din ei scriu la rândul lor versuri". în schimb, învățământul nostru e departe de-a aduce literaturii sprijinul de care ar avea nevoie pentru promovarea valorilor mai noi în mediul tânăr. Câți dintre absolvenții de liceu, se întreabă dl Diaconu, au auzit de Virgil Mazilescu, de Ion Caraion, câți din cei care-l cunosc pe Mircea Dinescu de la televizor știu că e poet "sau în fine, a fost"? Incultura produce efecte teribile, fiind produsul unei exigențe extrem de scăzute
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe apă, îmi place să privesc malurile, acceptând incitația de a mă întreba cât balamuc vituperant și câtă sărbătoare tihnită sălășluiește dincolo de limanuri. De pe Sena, Parisul pare un roman pe care îl frunzăresc în speranța că, dacă nu am cum să-i surprind esențialul, pot măcar să-l zăresc. Un roman ca un studiu
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
ca invitat pe primarul general al Capitalei, Adriean Videanu. Domnia sa, moderatoarea adică, într-o ținută (vestimentație + podoabă capilară) dând binișor spre negru, sobrietate și Brahms (v. Marșul spre eșafod...), ne-a cam derutat făcând-o pe soacra lui Haralampy să întrebe cu tristețe în glas, dar și ușor disperată: - Apoi, aiasta nu-i Mihăiluța noastrî ? Noroc că Mihaela Rădulescu tocmai zicea cu hotărâre, pentru a-și convinge telespectatorii că ea era chiar ea: - "O să vă obișnuiți cu mine, o să fiu și
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
de înțeles, nu? O, daaaaa... Pfui, Doamne, cum de nu ne-a dus mintea? Eh, așa da: înțelegem și noi dintr-odată cum stau lucrurile, iar sufrageria este invadată pe loc de pacea emanată dinspre micul ecran. - Ați văzut, ne întreabă prietenul, ce înseamnă să fii un politician deștept și, mai ales, președinte de Senat? - Ehe! Ce știm noi?, îl completez eu. - Dar, mai ales, ce nu știm!, o întoarce repede afurisitul de Haralampy. - Bine, dragu' meu, te-am înțeles... Gata
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
bună este prima". în această atmosferă tensionată senatorul Iunius Mauricus i-a cerut lui Domițian aprobarea pentru "cercetarea arhivelor particulare ale principilor pentru a putea stabili cine pe cine acuzase". Domițian a răspuns că, pentru o asemenea chestiune delicată, trebuie întrebat Vespasian, iar câteva zile mai târziu a ținut un discurs "despre necesitatea de a stinge resentimentele, urile și amintirea nenorocirilor generate de timpurile trecute", cu alte cuvinte a vorbit despre necesitatea "reconcilierii naționale". Au fost delatori care au fost pedepsiți
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
ofta la fiecare schimbare a vitezei. Unul din navetiști asculta În surdină la un mic aparat de radio. Știri care mai de care, Îndemnuri, unul după altul, pe postul național, le percepeam fără a le desluși. Nimeni Însă nu-l Întreba nimic. Navetiștii păreau amorțiți. După scandalurile din autogară, muțiseră. Parcă nu-i mai interesa nimic. Moțăiau și atât. - Dă, domnule, drăcia aia mai tare, să auzim și noi! - l-am rugat eu pe cel ce avea aparatul. S-a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]