2,772 matches
-
așa singură și pe mine așa singur, ce rău îmi pare că m-am mai însurat și că nu ne putem sfârși viața împreună“. Cu toată înduioșarea unei astfel de probe de iubire, mă cutremurai la aceste vorbe, prin care întrevedeam o viață nenorocită și singuratică în lanțurile căsătoriei. Bietul meu Ionel! Eram așa de uniți, încât îi ghiceam uneori gândurile înainte de a mi le spune. ministere liberale (noiembrie 1933-martie 1934) Marți, 14 noiembrie 1933. De o săptămână se tărăgăna criza
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mari poligloți, dispuneau de un capital care astăzi lipsește: timpul. Se citea meditativ, se scria sistematic, cu voluptatea lucrului temeinic alcătuit. Merită să reflectăm la acest privilegiu psihologic pe care l-am pierdut pentru că, pe lângă donație pentru muzeu, în sine, întrevedem și contemplația filozofică, observația și meditația în condiții de calm (de "tihnă", cuvânt care este muribund). Muzeul, care a devenit onorabila instituție actuală, a animat acest stil creator de lucru. Este un prilej de a ne exprima la 160 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a activității medicale, astfel că, spre 1850, asistența populației se desfășura destul de organizat, în cadrul unor instituții centralizate. Deși nu dispunem de date statistice pentru o reconstituire riguroasă a indicilor demografici, o imagine de ansamblu privind aspectele medico-sociale ale timpului se întrevede destul de rar din descrierile contemporanilor. În fruntea acestora situăm cunoscuta lucrare apărută în 1805 la Sibiu, Beiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fürstentums Moldau (Contribuțiuni la o descriere statistico-istorică principatului Moldovei), a doctorului Andreas Wolf, originar din Sibiu care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la 11 martie 1834, deschiderea unui curs de istorie naturală "pentru toți cei mai mari de 15 ani". Foarte curând, activitatea Societății a devenit atât de remarcabilă, încît s-au prefigurat numai un curs de tip popular, ci s-a întrevăzut perspectiva înființării unei facultăți de medicină. Printre misiunile asumate de Societate, cele dintâi au fost "compunerea florei și faunei Moldovei", efectuarea de analize chimico-geologice ale ținutului Moldovei și schimburi intense cu lumea științifică de peste hotare. Societatea a contribuit efectiv la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Anastasie Zimo, care a fost mult timp medic al Spiridoniei 12. * Spre 1848, medicii, farmaciștii și cadrele medii care își desfășurau activitatea în Moldova constituiau un aparat important în serviciul sănătății publice, fără totuși izbutească să acopere necesitățile curente. Se întrevedea de pe atunci perspectiva înființării unui învățământ medical autohton, perspectivă a cărei concretizare avea să întârzie însă multă vreme. În 1842, doctorul Gheorghe Cuciureanu, unul din promotorii mișcării medicale ieșene de mai târziu, a întreprins o călătorie de informare în Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu o bogată documentație relativă la mișcarea alienaților în acești ani, cuprinzând totodată o vastă corespondență cu familiile acestora sau cu instituțiile de care aparțineau sau care îl tutelau. Implicațiile, împrejurările, condițiile contabile sau de altă natură lasă să se întrevadă, din aceste documente, drama bolnavului mintal al timpului respectiv. Primirea bolnavilor la Ospiciul Neamț continua să se facă în condițiile amintite mai sus. O mare perioadă de timp nu s-au făcut diferențieri pe categorii de tratament. În ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de dragostea firească de om și de meserie îl făcuse celebru, dar celebritatea lui, legendară, i-a fost creată în special de fericita conjuncție a unei structuri psihice sănătoase cu extraordinara lui erudiție, ca și de cursurile în care se întrevedea, la tot pasul, această îmbinare armonioasă. A fost un unicat, un om irepetabil, mort bătrân, dar lovit, cumva, în plină tinerețe intelectuală. Personalitatea studentului medicinist* Spuneam în tableta anterioară că pentru a-l descrie pe medicinist, student care, datorită specificului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai nimic de el; este totuși o frumoasă excepție, aceea a elevului său cel mai apropiat, actualul profesor Mircea Covic, elev care mi-a amintit de multe ori, cu respect, de Nicolai Zaharia; aș zice că în acest respect am întrevăzut și o dragoste, lucru rar, când acest sentiment nu răspunde unei obligații. Acest continuator îl numește pe Nicolai Zaharia, într-un recent volum dedicat istoriei medicinii autohtone, "întemeietorul școlii ieșene de genetică". Despre Nicolai Zaharia este destul de greu să scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
practic, așadar, atunci când scria Principele, Machiavelli probabil speră să lucreze nu în Florența, ci în Modena, într-un teritoriu tot atât de faimos pentru feudele sale pe cat pentru tâlharii, la fel ca si Romagna lui Cesare Borgia, sau poate Napoli, unde se întrevedea posibilitatea unei campanii militare majore pentru a-i alunga pe spanioli. Lectură Principelelui în lumina acestor contradicții facilitează înțelegerea motivului pentru care Machiavelli accentuează experiența lui Cesare Borgia în Romagna în capitolul 7, pentru care acordă atât de multă atenție
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tonul pe care se rostește, arogant și de aceea iritant se datora, poate, și faptului că el însuși se considera deja a fi cel mai de seamă scriitor român, acceptat de-acum în fotoliile universalității, pe care nu i le întrevedea și lui Eminescu. "Las-o dracului de treabă, d-le Iorga îl lua el la vale pe marele cărturar, într-o Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, publicată în Adevărul literar și artistic din 28 septembrie 1924 că-ncep să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat așa cât lumea, dacă năprasnic un fulger născut din senin n-ar fi spintecat bolta ceriului din miazăzi în miazănoapte, lăsând să se întrevază un moment în lumini de curcubeu strălucitoarea figură a lui Ștefan cel Mare, după care apoi se auzi un trăsnet înfricoșat, prelung, de mii de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care a venit ca un balaur asupra noastră și ne-a închis vederile din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și alt nour proaspăt, mai negru, mai posomorât, năvăli asupra noastră sub care iarăși ne făcurăm nevăzuți; apoi un al treilea, un al patrulea și așa necontenit la scurte intervale unul după altul, parcă ceriul înadins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Mai concret, există suficiente microorganisme capabile a-l descompune; acestea sunt bacterii și ciuperci, dintre care unele, precum Candida parafinicum, sunt chiar folosite pentru a produce industrial proteine din rezidii ale industriei petrolului. Mai trebuia o altă dovadă pentru a Întrevedea o autoepurare a apei? Nu. Doar că, concentrarea Într’o zonă restrânsă a unei cantități de regulă mari de petrol, deci o suprafață redusă de contact al său cu apa, face ca procesele de autoepurare, ce au loc Întotdeauna pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va Începe să se dezvolte. Evoluția va continua, caracterizând ca o globalitate șirul fără de sfârșit al salturilor calitative. A pune ouăle pe ață ca mărgelele... un punct, evident, o altă modă, adică o cutumă a unei minorități, dar căreia Îi Întrevăd un mare viitor: vegetarianismul. Și iată de ce. Când mănânc, motanul mă fixează cu privirea; nu că ar fi flămând, ci doar pofticios ori prevăzător. După ce-i arăt, vegetarian În devenire fiind, că nul interesează ce am În față, mă lasă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cărora aprecia el nu este cu putință explicarea manifestărilor societății "și nu putem, mai ales, pricepe rostul unor instituții care o servesc pe o anumită latură a ei, cum e școală". Din chipul în care aborda problema dezvoltării sociale se întrevede intenția de a orienta gîndirea cititorului spre înțelegerea materialistă a societății. Punctul de vedere materialist este afirmat și atunci cînd autorul precizează că în preocuparea practică pentru creșterea tinerei generații se disting "două moduri de a înțelege educația, în funcție de nevoile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de natură intersubiectivă (16, p. 37). Cu alte argumente decît acelea ale lui Makarenko este relevat după cum s-a observat caracterul dinamic al grupului, continua sa mobilitate interioară. Interesul manifestat față de agresivitate, față de relațiile cu caracter subiectiv lasă să se întrevadă o oarecare influență a lui S. Freud asupra cercetărilor lui Lewin. După cum se va vedea, tocmai contribuția esențială a lui Lewin rolul relațiilor interindividuale, al climatului ca element esențial al organizării grupului de elevi a fost preluată în anii '60
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
biciclete germane Mifa), dar nu se dădeau decât pentru fruntași în producție, cu dovadă de la sindicat. Mai târziu, am mai primit ceva informații prin posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii ori Deutsche Welle și abia atunci am început să întrevăd câte ceva dintr-o altă realitate, ceva despre un alt mod de viață. Se pare că izolarea totală care ni se impunea, avea o anumită justificare, avea o importanță nu numai strict ideologică ci și una practică, economică, foarte importantă. În
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ar fi deteriorat, ca un clișeu fotografic scos la lumină. Tot așa și cu aspectul vizual. O mică transparență a veștmântului unei femei, o clipă în care la un pas mai mare, prin șlițul fustei se vede sau doar se întrevede o părticică mai de sus a piciorului ascuns de fustă, un decolteu discret care nu arată mult dar te lasă să bănuești ce ascunde, toate acestea ne înflăcărau simțirea, imaginația și combinația aceea dintre dorință și admirație, mai mult decât
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ace eași mână. Amândouă aceste opuscule angajau pe autor la o lucrare mai ca lumea, care Însă nu s-a ivit până la paginile de față, cu soarta lor nedeslușită Încă. Din aceste cărticele prea firave, cititorul binevoitor va putea să Întrevadă sforțările laborioase și aventuroase ale formațiunii noastre, a mai tuturora scăpați teferi din acel putred sfârșit de veac XIX; formațiune hibridă, greu de identificat În resortu rile ei, ca tutelată fiind de o Zodie capri cioasă și amarnică, și [aflată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
seamă de nimeni.) Sau poate, din socotința lui nebunească că s-a aflat (auzi colo!), după taică-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de seamă poeți și prozatori ai noștri, se Înhămase, vrând-nevrând, la jugul cel mai greu al vieții, cu o femeie bolnavă și roasă de ambiții lângă el, cu copii peste orice putere omenească de stăpânit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de odinioară, cu poves tirea dragostelor ei, cu fotografiile martore Întinse toate pe masă și cu pasiunea ei Încă și azi de grande amoureuse, Îndemnân du-mă pe mine, care compătimesc și sufăr cu toate dragostele de pe lume, să-i Întrevăd, ascultând-o și privind-o, sub masca bătrâneților ei de astăzi și cu ochii mei adolescenți de acum peste cincizeci de ani, obrajii ei de odinioară, rotunzi ca piersica, carnea ei albă și rumenă, zâmbetul ei fericit prin exercițiul plăcut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Brahms, pentru care l-a ales ca solist pe Leonidas Kavakos. Acesta afirmă că “vioara este vocea violonistului”. Ce crez mai înalt poate oare avea un adevărat artist dăruit să slujească arta? Prin urmare, este de la sine înțeles că se întrevedea succesul înregistrat în concert, fiind chemat la bis. Dar credem că opusul respectiv a fost ales din respect și pentru trăirile omenești ale lui Enescu prin faptul că era cunoscută de marii oameni ai muzicii preferința lui Enescu pentru romanticul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ea - totuși, eșecul e suportabil, întrucât e în firea lucrurilor ca între un bărbat și o femeie ceva să nu meargă. Natura a găsit o soluție. Uiți curând cât de supărat ai fost. Cum trebuie oare privită situația în care întrevezi prietenia aceea de-o viață, calmă și fructuoasă și totuși, fără o cauză anume, așteptarea nu a făcut scurtcircuit? Dacă bărbații au puterea să-și povestească despre iubirile eșuate, despre prieteniile care nu s-au stabilizat în nici un chip nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
oferi. Datorită amicului, care producea cu fiecare izbândă a dialogului și temeiul ratării de mai târziu, am înțeles devreme un adevăr cardinal, și anume că nu există drumuri scurte de tot către calitate. Asta mă înnebunea la acel prieten, că întrevedea scurtături în absolut tot ceea ce iniția. Că nu termina niciodată, ce începea la vremea aceea nu mi se părea semnificativ. Era vârsta la care începuturile abundau. Într-un fel, m-a ajutat să mă găsesc, deoarece iniția mult mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mă simt bine într-un fel de viață în care toate erau noi. Și prea bine crescut, ca să apreciez evoluția relației amor-interes în mediile artistice. Sau poate, așa cum mi-a zis și atât de prevăzătorul meu protector, prea naiv, ca să întrevăd interesantele oportunități ce se deschid în familiile profesionale, paralele, convergente ori chiar perpendiculare. Destinul gros Ca să povestesc un voiaj de numai o zi la Paris, în 1980, îmi trebuie o săptămână. A fost plin de întâmplări teribile, deoarece toți cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]