KorAP: Find »[drukola/base=șampanie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...123 >

3,075 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

să se sinchisească, numai șampania cred că n-o să ajungă, beți și voi vin, fiindcă decât așa șampanie, mai bine lipsă, e un fel de sirop grețos care n-are decât meritul că face spumă..." "Mamă, n-avem nevoie de șampanie, și nu ne aduce nimic, ne descurcăm noi", zise iar fiica ei de astă dată cu buzele tremurânde. "Ești nervoasă", constată doamna Cucu sec și cu glas parcă abstract, cum pot oamenii fi atât de nervoși, parcă spunea, și se

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
forul meu interior și închisei, de astă dată cu blândețe ușile. Trebuie să desprindem o filozofie tonică din întîmplările celor părăsiți și îmi veni atunci în minte și felul cum îl cucerise și apoi îl părăsise dumnezeita (cu paharul de șampanie în taxi, la ora zece în seara Revelionului, tur-retur) pe Bacaloglu, care de-atunci preconiza să punem un T cu fierul înroșit pe spinarea tuturor trădătoarelor. Asta era sinistru, grecul avea mai mult humor. Mă îmbrăcai și plecai la Tasia

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905

același luciu sticlos nemaiîntâlnit, pe care nisipul adus de vânturile Acheronului nu au reușit să-l distrugă. Jorden blocă frânele tractorului. ― De data asta, am tras lozul cel mare. Anne, scoate echipamentul. Mă gândesc dacă or putea sintetiza și niște șampanie la Hadley Café. Soția lui rămăsese țintuită în fața geamului gros. ― Stai să ne uităm puțin și să întoarcem și după aceea om sărbători evenimentul. Poate că nu suntem primii descoperitori. ― Glumești? Nu e nici o baliză pe platoul ăsta afurisit. Nici un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255

o descarc, dăruind-o posterității: să trec Dunărea la sârbi pe la Calafat (deși habar n-aveam să înot, și nici orașul nu-l prea găseam pe hartă), să devalizez noaptea „Alimentara“ de la colț (de unde să plec cu un rucsac de șampanie „Zarea“ și creveți vietnamezi) și, mai ales, să-i cer lui Ceaușescu aprobare pentru un abonament pe viață la revista Pif. Dacă stau să mă gândesc bine, viața mea de locatar al comunismului părea stupidă, dar îmi dădea un sens

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
îi împrumută bani, la serviciu e avansat, chiar dacă e-altă persoană. Nimeni nu pune nici o întrebare, toți se comportă firesc, discută, îl pupă, îi strâng călduros mâna - ar fi putut fi și-o maimuță, conversațiile ar fi mers înainte, cu tot cu șampanie și pupături. Cu puțin noroc, prinzi și partea când eroul coboară scările și, în timp ce constați cu uimire că Danny nu e Danny, o voce din off te anunță că, din motive de sănătate, rolul lui Danny Romalotti e jucat săptămâna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
de radio), oscioarele se transformau în ciolane, pielea albă, lăptoasă, creștea tot albă, lăptoasă. Mai descopereai și unele, puține ce-i drept, în care strălucea nebunia viitorului: mașini, dulapuri de haine, o firmă, sufragerii decapotabile, cu geamuri enorme, sticle de șampanie, sexul bărbaților ținut între aceleași două degete care-acum răsuceau creta colorată. Le întâlneai doar pe Calea Victoriei, lângă marile magazine, subțiri, nervoase, țăcănindu-ți pe retină cu tocurile lor perfide. Așa arăta pepiniera cartierului de urâciune și frumusețe. Ultima trebuia desenată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate. Domnilor, poate vreți să beți șampanie! le propuse deodată Nastasia Filippovna. O am pregătită. Poate că o să vă înveselească. Vă rog, fără nazuri! Propunerea de a bea și, mai ales, făcută fiind într-o formă atât de naivă, părea foarte ciudată din partea Nastasiei Filippovna. Toți cunoșteau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ursuză și irascibilă, ceea ce n-o împiedica să stăruie cu o încăpățânare despotică pentru satisfacerea acestui capriciu imposibil al ei. Afanasi Ivanovici suferea teribil. Îl înfuria și Ivan Feodorovici, care, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, își bea tacticos șampania și, poate, avea de gând să povestească ceva când îi va veni rândul. XIVtc "XIV" — Nu sunt un om spiritual, Nastasia Filippovna, și de aceea trăncănesc aiurea! strigă Ferdâșcenko, începându-și povestirea. Dacă aș fi la fel de spiritual ca Afanasi Ivanovici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Ferdâșcenko. — Într-adevăr, generale, nu credeam că aveți totuși inima bună; chiar îmi pare rău, spuse într-o doară Nastasia Filippovna. — Vă pare rău? De ce? întrebă generalul cu un zâmbet amabil și, cu un aer satisfăcut, sorbi din cupa cu șampanie. Însă îi venise rândul lui Afanasi Ivanovici, care se pregătise și el. Ghiciseră cu toții că el nu va refuza, cum făcuse Ivan Petrovici, și, din anumite motive, îi așteptau povestirea cu un interes aparte, trăgând cu coada ochiului la Nastasia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
la prinț și-l îmbrățișă. După el, și ceilalți începură să se ridice, înghesuindu-se în jurul prințului. Chiar și cei retrași îndărătul draperiei începură să-și facă apariția în salon. Se iscă o rumoare de voci, exclamații, unii chiar cerură șampanie, începură înghesuiala și agitația. Pentru o clipă mai că nu uitară de Nastasia Filippovna și că aceasta era amfitrioana seratei. Însă încetul cu încetul, aproape toți deodată, își amintiră că prințul i-a cerut mâna. Deci, lucrurile începură să pară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-se întâmplător la Daria Alexeevna, izbucni în râs. Deznodământul e neașteptat... eu... nu m-am gândit... Dar, domnilor, de ce stați în picioare? Fiți buni și luați loc, felicitați-ne pe mine și pe prinț! Cineva, mi se pare, a cerut șampanie; Ferdâșcenko, du-te și poruncește să se aducă. Katia, Pașa, spuse ea zărindu-și cameristele în dreptul ușii, veniți încoace, mă mărit, ați auzit? Cu prințul, are un milion și jumătate, e prințul Mâșkin și mă ia de soție! — Era și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
de soție! — Era și timpul, draga mea, să fie într-un ceas bun! Nu lăsa să-ți scape norocul! strigă Daria Alexeevna, adânc zguduită de cele întâmplate. — Stai lângă mine, prințe, continuă Nastasia Filippovna, uite-așa; uite că vine și șampania; felicitați-ne, deci, domnilor! — Ura! strigară mai multe glasuri. Mulți se dăduseră aproape de șampanie, inclusiv mai toată banda lui Rogojin. Însă, deși strigau sau erau gata să strige, mulți dintre ei, cu toată ciudățenia împrejurărilor și a situației, simțeau că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
lăsa să-ți scape norocul! strigă Daria Alexeevna, adânc zguduită de cele întâmplate. — Stai lângă mine, prințe, continuă Nastasia Filippovna, uite-așa; uite că vine și șampania; felicitați-ne, deci, domnilor! — Ura! strigară mai multe glasuri. Mulți se dăduseră aproape de șampanie, inclusiv mai toată banda lui Rogojin. Însă, deși strigau sau erau gata să strige, mulți dintre ei, cu toată ciudățenia împrejurărilor și a situației, simțeau că decorul se modifică. Alții erau derutați și așteptau neîncrezători. Iar alții șușoteau că treaba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
peste puterile ei cu tine. Uite, mai adineaori ai zis că eu am căutat-o și am găsit-o atunci, la Moscova; nu-i adevărat, singură a dat fuga la mine, părăsindu-te: „Fixează ziua, îmi strigă, sunt gata! Adă șampanie! Să mergem la țigani!“... Păi, dacă n-aș fi existat eu, de mult s-ar fi aruncat în apă; îți spun adevărul. Și nu se-aruncă pentru că eu, poate, sunt mai înspăimântător decât apa. De necaz se mărită cu mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
trage. Ha-ha! Oare nu-i cea mai bună explicație, amice Keller? Ah, Keller, știi ceva, chiar acum te îmbrățișez și te sărut. Ha-ha-ha! Și cum ai apărut atunci în fața lui pe neașteptate? Treci într-o zi pe la mine să bem șampanie. Ne îmbătăm criță! Știi că, în pivnița lui Lebedev, am douăsprezece sticle de șampanie? Acum trei zile Lebedev mi le-a vândut „de ocazie“, chiar a doua zi după ce m-am mutat la el, iar eu le-am cumpărat! O să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ceva, chiar acum te îmbrățișez și te sărut. Ha-ha-ha! Și cum ai apărut atunci în fața lui pe neașteptate? Treci într-o zi pe la mine să bem șampanie. Ne îmbătăm criță! Știi că, în pivnița lui Lebedev, am douăsprezece sticle de șampanie? Acum trei zile Lebedev mi le-a vândut „de ocazie“, chiar a doua zi după ce m-am mutat la el, iar eu le-am cumpărat! O să-i aduc pe toți ai noștri! Ai de gând să dormi noaptea asta? — Ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
fierbințeală, pentru că-i un om care suferă cu nervii și toate astea l-au marcat, dar cu siguranță n-o să se poarte ca un laș. Tocmai alde el nu-s lași, zău așa! se gândi Keller în sinea lui. Hm, șampanie! Totuși, e o veste interesantă. Douăsprezece sticle, o duzină; nimic de zis, o garnizoană respectabilă. Pariez că Lebedev a câștigat șampania de pe urma unui pariu cu cineva... Hm... prințul ăsta e, totuși, destul de simpatic; chiar că-mi plac inșii ca el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
poarte ca un laș. Tocmai alde el nu-s lași, zău așa! se gândi Keller în sinea lui. Hm, șampanie! Totuși, e o veste interesantă. Douăsprezece sticle, o duzină; nimic de zis, o garnizoană respectabilă. Pariez că Lebedev a câștigat șampania de pe urma unui pariu cu cineva... Hm... prințul ăsta e, totuși, destul de simpatic; chiar că-mi plac inșii ca el; la drept vorbind, n-are rost să pierd timpul degeaba și... dacă-i vorba de șampanie, acum e momentul cel mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Pariez că Lebedev a câștigat șampania de pe urma unui pariu cu cineva... Hm... prințul ăsta e, totuși, destul de simpatic; chiar că-mi plac inșii ca el; la drept vorbind, n-are rost să pierd timpul degeaba și... dacă-i vorba de șampanie, acum e momentul cel mai potrivit...“ Că prințul parcă ar fi avut febră - asta, desigur, era adevărat. Rătăci îndelung prin parcul întunecat și în sfârșit „se regăsi“ plimbându-se pe o alee. În conștiința lui persista amintirea că străbătuse deja

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Vesela adunare râdea, vocifera; se pare că polemicile se purtau chiar cu strigăte; de la prima privire, se putea bănui că era vorba de distracția cea mai plăcută. Și, într-adevăr, urcând pe terasă, el văzu că toți beau, și beau șampanie, se pare, de câteva ore bune, așa că mulți dintre petrecăreți apucaseră să se „parfumeze“ destul de tare. Musafirii erau toți cunoștințe de-ale prințului, dar ciudat era că se adunaseră toți deodată, ca la o chemare, deși prințul nu invitase pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Musafirii erau toți cunoștințe de-ale prințului, dar ciudat era că se adunaseră toți deodată, ca la o chemare, deși prințul nu invitase pe nimeni și doar întâmplător își amintise de ziua sa de naștere. — Ai spus cuiva că pui șampanie la bătaie și uite-i că au dat fuga, bombăni Rogojin, intrând pe terasă în urma prințului. Chestia asta o știm și noi; n-așteaptă decât să-i fluieri... adăugă el aproape cu ciudă, amintindu-și, desigur, trecutul său apropiat. Toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
adică generalul Ivolghin și fetele. Burdovski sosise împreună cu Ippolit, însoțindu-l. Ganea și Ptițân intraseră, se pare, de puțin timp, având drum prin apropiere (apariția lor coincisese cu incidentul de la gară); apoi apăruse Keller, anunțase ziua de naștere și ceruse șampanie. Evgheni Pavlovici venise doar de o jumătate de oră. Pentru șampanie și sărbătorire insistase stăruitor și Kolea. Lebedev le dăduse cu plăcere băutura. — Dar din a mea, din a mea! îi gângurea el prințului. Pe socoteala mea, ca să vă slăvim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Ganea și Ptițân intraseră, se pare, de puțin timp, având drum prin apropiere (apariția lor coincisese cu incidentul de la gară); apoi apăruse Keller, anunțase ziua de naștere și ceruse șampanie. Evgheni Pavlovici venise doar de o jumătate de oră. Pentru șampanie și sărbătorire insistase stăruitor și Kolea. Lebedev le dăduse cu plăcere băutura. — Dar din a mea, din a mea! îi gângurea el prințului. Pe socoteala mea, ca să vă slăvim și să vă felicităm, va fi și ceva de mâncare, niște

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ați ști ce temă e pe tapet! Vă amintiți, în Hamlet: „A fi sau a nu fi?“ E o temă actuală, rogu-vă, actuală! Întrebări și răspunsuri... Și domnul Terentiev, în cel mai înalt grad... nu vrea să se culce! Șampanie a băut, câteva înghițituri, doar câteva, n-are să-i facă rău... Apropiați-vă, prințe, și decideți! Toți v-au așteptat, toți n-au așteptat decât fericita dumneavoastră inteligență... Prințul remarcă privirea drăguță, blândă a Verei Lebedeva, care se grăbea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
era incoerentă, ironică și neglijent-paradoxală; nu termina ce avea de spus și renunța la ceea ce cu un minut înainte începuse cu însuflețire. Prințul avea să afle cu uimire și regret că i se permisese să bea două cupe pline cu șampanie și că cea începută, pe care o avea în față, era deja a treia. Dar acest lucru avea să-l afle abia mai pe urmă; în momentul de față nu poseda deloc acuitatea percepției. Știți, mă bucur grozav de mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]