3,157 matches
-
textual. Limbajul e frust, nu se uită niciun registru lingvistic, cel solemn e singurul evitat și cel mai adesea parodiat sau ridiculizat; ca și în cazul avangardei se apelează inclusiv la termenii din domeniul sexualității, fără ca funcția lor de a șoca să mai fie preponderentă, pentru că avem o integrare aproape firească în universul poetic: "cu hernia lui la testicule" (Liviu Ioan Stoiciu, Inimă de raze) sau "bătrâna libidinoasă", "flasca grămadă de sex" (Geo Dumitrescu, Aventură în cer). Fronda lingvistică este generatoare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plimbi singur la ore tîrzii, să treci prin cimitire, să te amesteci în cortegii funebre, să tragi clopotele în miez de noapte, să locuiești într-o odaie „pictată”, în interior, cu „brîie negre”, ca-n „Singur”, să cauți ceea ce te șochează, să te înspăimînți. înainte de Bacovia, asemenea bravuri le-au practicat și alții, dar fără rezultatele sale poetice. Un exemplu e cel al lui Haralambie Lecca, despre care Ludovic Dauș povestește următoarele: „La întoarcere sania se opri în Clopotarii Noi, în fața
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-l privească. Din această cauză, „opinia estetică” despre el a fost înlocuită, nu o dată, „cu una existențială sau caracterologică”. Așa ar fi procedat se zice - chiar și Al. Piru, critic cu o vastă experiență literară. într-un cerc intim, ca să șocheze (avea acest obicei), el ar fi afirmat: „Bacovia nu poate fi un mare poet, pentru că a fost labagiu”. (v. Cartea Albă a Securității. Istorii literare și artistice/1969-1989, Ed. Presa Romînească, 1996, p. 271) Bărbat viguros, cu succes la dame
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
câteva exemple ilustrative fiind "îngrozitor", care determină substantivul "oboseală" și "oribile", care descrie ciupercile care cresc în umezeala minei (599). Dar marea problemă este modul în care Crane își structurează expozeul, o structură care nu încearcă în nici un fel să șocheze sau să stârnească groaza prin sublinierea diferențelor dintre viața din mină și a celor care își duc viața la suprafață. Mai degrabă, pare să solicite o reacție de înțelegere pariticipativă. El își dezvăluie strategia la începutul narațiunii: "Haldele (de cărbune
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rămas spectrele Altora, oameni care nu sunt capabili să zâmbească și să glumească în ciuda muncii grele din mină, ar fi evitat să se uite mai de aproape pentru a putea sublinia diferențele (și nu lucrurile comune), astfel încât cititorul să fie șocat. Crane trece cu eleganță peste aceasta, atunci când ne dezvăluie intenția sa jurnalistică, notând că lumina slabă "crea" numai un "efect" a doi lupi care mârâie unul la altul. Rezultă un portret ambiguu, care are în primul rând o tentă întunecată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
marii afaceriști" (Stallman și Hagemann, New York City Sketches, 289). Mult mai la obiect este succesul acestui text ca scriere a jurnalismului literar narativ, în care se reflectă, în parte, abilitatea generală a scriitorului de a trece peste dorința de a șoca, în locul ei fiind prezentă o înțelegere a subiectivității Celuilalt. O asemenea examinare sugerează că People of the Abyss de London este, într-adevăr, jurnalism de investigație dar fundamental jurnalism de senzație și la fel de fundamental nu este jurnalism literar narativ. Cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării aproape orice etnie. Oricare străin ajuns la Paris este șocat de atmosfera permisiva. În saloanele pariziene este chiar de bon ton a primi indivizi care se deosebesc prin originalitatea lor. "En effet, toutes sortes de beautés se trouvaient là: des Anglaises à profil de keepsake, une Italienne dont leș yeux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La Сurée, p.293]. Explicația acestor trăsături este predispoziția spre fantezie pe care o are Pariziana: "Elles ont sur leș femmes des autres peuples
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
formă de protecție pentru acești copii era plasarea în instituții. Totuși, instituțiile au devenit suprapopulate în timpul regimului comunist, ca urmare a politicii guvernului comunist de creștere cu orice preț a populației. După căderea comunismului, efectele teribile ale acestei politici au șocat lumea. Jurnaliștilor străini li s-a permis să viziteze casele de copii și căminele-spital pentru copiii cu handicap. S-au publicat numeroase articole și s-au difuzat filme documentare în multe țări; deși imaginea României a avut de suferit, partea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
filme de avangardă, se duc la operă sau iubesc necritic, în numele multiculturalismului și al dreptului la exotism, toate țările necivilizate ale Lumii a Treia, precum aceea în care destinul crud ne-a aruncat și pe noi. Mărturisesc că am fost șocat să descopăr că oamenii din Vest cu care împărtășeam gusturi literare sau artistice erau, zdrobitor, cu simpatii de stânga (fie un socialism european edulcorat, fie liberals americani, anti-republicani sangvinari, fie diverse forme de grupuscule radicale, anarhiste, care profitau cu dezinvoltură
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau preoți, care s-au afișat prin anticomunismul lor, sunt descoperiți foști colaboratori ai Securității, că foști torționari au putut fi urmăriți live în talk-show-uri, comentând relaxați trecutul sau oferind soluții pentru un viitor european. Și cu toate acestea, sunt șocat când încă îi mai descopăr prin preajmă pe nostalgicii după comunism, pe cei destul de mulți care se întreabă ce-au avut de câștigat prin schimbarea sistemului, la ce bun libertatea, de ce am intrat în Uniunea Europeană, dacă toate aceste lucruri nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
încă doi-trei, nu mai mulți, disidenți) și-au schimbat semnul și sensul. Nu cine strigă acum în gura mare ne impresionează, nu cei care cer, mereu, câte ceva, care mărșăluiesc, polemizează, protestează, vituperează... Sunt prea mulți ca să ne mai surprindă. Ne șochează, în schimb, cei care tac, cei care nu cer, cei care nu vituperează. Sunt atât de puțini, încât au ajuns să pară niște excentrici. Iar ceilalți, grosul nonconformismului conformist, tind să modifice conturul ideii (valorii) morale. Sistemul de referință etică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cu cât perseverezi în adicție, cu atât drogul te secătuiește mai tare de energie și cu atât actul fumatului te reface în mai mică măsură. Am promis să nu-ți fac un tratament de șoc. Și nu încerc să te șochez cu exemplul care urmează. Vreau pur și simplu să-ți atrag atenția că țigările mai degrabă îți distrug nervii decât îi relaxează. încearcă să-ți imaginezi că ai ajuns în stadiul când doctorul îți spune că va fi nevoit să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Și cred că într-adevăr am fost pe când fumam. Unul dintre efectele cele mai nocive ale fumatului este că ne inoculează falsa convingere că nicotină ne dă curaj, când de fapt ni-l ia - treptat și pe nesimțite. Am fost șocat când l-am auzit pe tatăl meu spunând că nu vrea să ajungă la cinci zeci de ani. Nu-mi trecea prin minte că peste două zeci de ani o să am exact aceeași lipsă de joie de vivre. Când eram
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de debut, succesul adevărat a început cu Like a Virgin și o apariție lascivă pe scenă într-o combinație de rochie de mireasă și lenjerie intimă care au făcut-o celebră în toată lumea. De atunci, Madonna n-a încetat să șocheze (și să vândă incredibil de bine). Videoclipul de la Justify My Love, cu scene prea explicite până și pentru MTV-ul pe atunci mai cuminte, a fost cenzurat. Următoarea schimbare de efect, operată odată cu lansarea albumului Ray of Light, a transformat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
prenume, le acuză de fapte extrem de grave (mai toți trec prin botezul crimei, fie că e vorba de ofițeri care bat soldați până se plictisesc, fie că e vorba de mafioți care își execută „obstacolele“Ă. Povestea care m-a șocat prin amploarea încrengăturilor și prin violența distrugerii oricărei verigi dintre victimă și Stat este aceea a unui domn pe nume Pavel Fedulev. Dintr-un hoț mărunt a ajuns magnatul Uralilor, cel mai important mafiot din Ekaterinburg. Am aflat că există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
în Cabala tu reproșezi discipolilor lui Scholem XE "Scholem, Gershom" și școlii de după anii ’40 că nu citiseră nume mari ca Eliade XE "Eliade, Mircea" , Leo Strauss XE "Strauss, Leo" etc. Eu însumi, când am citit acele pasaje, am fost șocat. Și ai repetat adesea aceste critici! M.I.: Da, am spus-o și în ’86, o spun și azi. S.A.: Nu e același lucru dacă o spui azi? M.I.: Nu este exact același lucru. Dar dacă vorbim în general, e valabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vara lui 1991 am revenit într-adevăr la Chicago și m-am dus să văd unde fusese asasinat. S.A.: Am văzut și eu locul, împreună cu Mona, în martie 1992, când am ținut o conferință la University of Chicago. Am fost șocați că nu mai era nici o urmă a prezenței lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , nimic memorial. Doar cărțile lui, expuse încă la intrarea fabuloasei librării de pe campus, mai aminteau de el. Am fost șocați și de ușurința cu care oricine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la University of Chicago. Am fost șocați că nu mai era nici o urmă a prezenței lui Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , nimic memorial. Doar cărțile lui, expuse încă la intrarea fabuloasei librării de pe campus, mai aminteau de el. Am fost șocați și de ușurința cu care oricine putea umbla pe coridoarele acelea de la Divinity School, unde cineva fusese ucis în stil mafiot cu mai puțin de zece luni înainte. M.I.: Eu îl cunoșteam bine pe decan. M-am dus la el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
m-au lăsat să fac acest dosar. A fost ca o explozie pentru lumea magistraților. Cred că e o lume mult mai curată de-atunci. Au văzut că, fără să știe, li se pot întâmpla lucrurile acestea. Ce i-a șocat este că n-au știut ab solut nimic. Asta se întâmpla în 1999-2000. Până atunci lumea magistraților nu avea reprezentarea unui judecător cu funcție arestat. — Nu. Avea reprezentarea unor investigații împotriva lor. Un alt judecător, astăzi avocat de succes, a
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
apoi au început să vină sesizări despre așa-numiții baroni locali: a fost cazul Oprișan, a fost cazul Mazăre, printre primele instrumentate, și celebrul caz, pentru presă, Romsilva, cu fostul deputat Ion Dumitru. — Achitat la Înalta Curte. Cazul Dumitru a șocat prin diferența dintre probele evidente din rechizitoriu și decizia de achitare. — De acest caz se mai leagă o poveste. Vorbim despre atitudinea politicienilor față de această instituție. A fost primul parlamentar trimis în judecată de către DNA, în februarie 2006. Surpriză, în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
pentru rețelele de corupție de la nivel înalt. E vorba de cazul Voicu, senatorul PSD care a petrecut un an în arest preventiv, fiind acuzat de comiterea unor fapte de corupție în complicitate cu judecători de la Înalta Curte. Ce v-a șocat în acest caz? — Precizez că în acest dosar există o hotărâre a Înaltei Curți, de condamnare a tuturor celor implicați, atât a senatorului Voicu, cât și a judecătorului și a celor doi oameni de afaceri, doar că hotărârea e în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Curți, de condamnare a tuturor celor implicați, atât a senatorului Voicu, cât și a judecătorului și a celor doi oameni de afaceri, doar că hotărârea e în primă instanță și nu e definitivă. Dar discutăm chestiunea în ansamblu. M-a șocat sau m-a surprins relația extrem de strânsă dintre magistrați și oamenii politici și oamenii de afaceri, precum și modul cum puneau problema. M-a șocat numărul mare de magistrați care erau adunați în jurul senatorului și care veneau la el ca la
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
hotărârea e în primă instanță și nu e definitivă. Dar discutăm chestiunea în ansamblu. M-a șocat sau m-a surprins relația extrem de strânsă dintre magistrați și oamenii politici și oamenii de afaceri, precum și modul cum puneau problema. M-a șocat numărul mare de magistrați care erau adunați în jurul senatorului și care veneau la el ca la stăpânire. M-a surprins, iarăși, conduita lor umilă în fața acestui senator, care spunea că poate rezolva orice chestiune, oriunde, în justiție. — Am discutat despre
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
ceva necurat. Eu cred că asta trădează o inerție de gândire care nu este specifică mentalității democratice. Eu cred că ideile sunt bune sau proaste. Ideile nu destabilizează. Ele pot să ne convină sau să nu ne convină, pot să șocheze sau să fie în concordanță cu opiniile noastre. Dar, dacă se maturizează sistemul democratic în România, atunci trebuie să ne obișnuim cu dezbaterea ideilor. Chiar și cu ideile care nu ne convin. A respinge o idee de plano, pentru că este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]