8,709 matches
-
plaje în regim natural situate în unitatea nordică a țărmului românesc (majoritatea constând din sedimente transportate de fluviul Dunărea și redistribuite de curenți și valuri). Zona costieră antropizată cu lucrări de infrastructură ocupă 12,7% (31 km). Restul de 18,8% din țărm reprezintă structurile porturilor românești. Șelful intern al Mării Negre este bine definit având o lățime de 10-15 km în partea de nord și aproximativ 1-5 km la sud de Constanța. Limita estică a șelfului intern este cuprinsă între izobatele de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
celor mai potrivite zone pentru diferitele categorii de utilizări ale spațiului maritim. ... 3.1.1.3. Linia coastei Linia coastei reprezintă linia de separație dintre uscat și apă, iar aceasta se determină anual pentru a monitoriza modificările survenite. Spre deosebire de aceasta, linia țărmului reprezintă granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezei. Linia țărmului se determină prin măsurători periodice efectuate de către Direcția
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Linia coastei reprezintă linia de separație dintre uscat și apă, iar aceasta se determină anual pentru a monitoriza modificările survenite. Spre deosebire de aceasta, linia țărmului reprezintă granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezei. Linia țărmului se determină prin măsurători periodice efectuate de către Direcția Hidrografică Maritimă, în conformitate cu standardele Organizației Hidrografice Internaționale, acestea fiind folosite la realizarea hărților
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
a monitoriza modificările survenite. Spre deosebire de aceasta, linia țărmului reprezintă granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezei. Linia țărmului se determină prin măsurători periodice efectuate de către Direcția Hidrografică Maritimă, în conformitate cu standardele Organizației Hidrografice Internaționale, acestea fiind folosite la realizarea hărților de navigație, conform Hotărârii Guvernului nr. 546/2004 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Metodologiei pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră, art. 4 alin. 1 și 2 . Figura 4. Substratul fundului mării Sursa datelor: EMODnet, 2021 Liniile de bază sunt liniile care unesc punctele celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, estuarelor, deltelor sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
2 . Figura 4. Substratul fundului mării Sursa datelor: EMODnet, 2021 Liniile de bază sunt liniile care unesc punctele celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, estuarelor, deltelor sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării. Modificarea poziției punctelor pe care se construiesc liniile de bază poate fi
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Substratul fundului mării Sursa datelor: EMODnet, 2021 Liniile de bază sunt liniile care unesc punctele celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, estuarelor, deltelor sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării. Modificarea poziției punctelor pe care se construiesc liniile de bază poate fi determinată de dinamica
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării. Modificarea poziției punctelor pe care se construiesc liniile de bază poate fi determinată de dinamica liniei țărmului, în funcție de morfodinamica locală și de existența structurilor antropice (eroziune/acumulare, construcții hidrotehnice etc.). Figura 5. Formațiuni precuaternare ale Mării Negre Sursa datelor: EMODnet, 2021 ... ... 3.1.2. Alte condiții fizice 3.1.2.1. Regimul vântului, curenților și valurilor Valurile de vânt și cele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Negre Sursa datelor: EMODnet, 2021 ... ... 3.1.2. Alte condiții fizice 3.1.2.1. Regimul vântului, curenților și valurilor Valurile de vânt și cele de hulă constituie regimul predominant al valurilor din Marea Neagră. Regimul valurilor influențează procesele costiere. Orientarea generală a liniei de țărm pe direcția nord-sud, în raport cu direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună, face ca zona costieră să fie direct expusă pe direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună. De-a lungul țărmului, energia variază din cauza
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
generală a liniei de țărm pe direcția nord-sud, în raport cu direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună, face ca zona costieră să fie direct expusă pe direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună. De-a lungul țărmului, energia variază din cauza orientării locale și a regimului batimetric din apropierea țărmului, precum și de prezența structurilor costiere. În ceea ce privește curenții și circulația generală a apei, factorii determinanți sunt circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
a vânturilor și a valurilor de furtună, face ca zona costieră să fie direct expusă pe direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună. De-a lungul țărmului, energia variază din cauza orientării locale și a regimului batimetric din apropierea țărmului, precum și de prezența structurilor costiere. În ceea ce privește curenții și circulația generală a apei, factorii determinanți sunt circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării. La nivelul zonei marine costiere curenții litorali sunt influențați de construcțiile hidrotehnice (digurile
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
circulația generală a apei, factorii determinanți sunt circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării. La nivelul zonei marine costiere curenții litorali sunt influențați de construcțiile hidrotehnice (digurile de la Sulina, digurile porturilor Midia, Constanța și Mangalia), configurația și orientarea țărmului și batimetria din zona de mică adâncime. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și submerse. La nivelul zonei marine de larg sunt prezenți curenți cu caracter
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și mâl descoperite la maree joasă; 1.150* de lagune costiere; 1.160 de brațe de mare și golfuri mai puțin adânci; 1.170 de recife, 1.180 de structuri submarine create de emisiile de gaze; 1.210 de vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; 1.310 comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1.410 pajiști halofile de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 2.110 dune mobile embrionare (în formare); 2.130* dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); 2.190 de depresiuni
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Mării Negre, elaborată conform cerințelor Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, pentru care se impune respectarea reglementărilor privind protecția strictă. Prezența populației de delfini depinde de existența sursei de hrană, respectiv a stocurilor de pești. Delfinii apar în apropierea țărmului românesc în perioada martie-aprilie, când începe migrația pentru reproducerea stavridului mediteraneean (Trachurus mediterraneus), și continuă să crească treptat, până în toamnă, în timpul migrației altor specii: hamsie (Engraulis engrasicholus), stavrid negru (Trachurus trachurus), lufar (Pomatomus saltatrix), barbun (Mullus barbatus) etc
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
antropice (spre exemplu, pescuitul excesiv, deversările de ape uzate, transportul maritim). În anul 2019 au fost derulate activități de monitorizare a populațiilor de cetacee din Marea Neagră, prin observații sistematice pe o suprafață de 247.000 kmp, de la linia de țărm până la izobata de 100 m. Distribuția mamiferelor marine în spațiul maritim românesc este eterogenă, fiind determinată de evoluția sezonieră a aglomerărilor de pești și a condițiilor de mediu. Presiunile asupra populației de cetacee sunt asociate cu pescuitul comercial neselectiv
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
totodată identificarea cauzelor fenomenului de eșuare a delfinilor. ... f) Pești (specii, distribuție, populație, tendințe) Compoziția ihtiofaunei din Marea Neagră s-a schimbat ca răspuns la modificările ecosistemului marin. Unele dintre modificări au avut impact cu precădere asupra apelor din apropierea țărmului și a celor aflate deasupra platoului continental, în alte cazuri se manifestă în zona pelagică, afectând atât specii comune, cât și pe cele rare, comerciale sau necomerciale. În România, în apele costiere și cele marine se întâlnesc cca 133 de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sunt incluse și în Legea nr. 281/2011 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnat la Sofia la 14 iunie 2002. În partea de sud a țărmului românesc există o mai mare diversitate și o concentrare a populației de pește datorită calității mediului, disponibilității surselor de hrană, existenței unui substrat stâncos și condițiilor de salinitate mai ridicată. În partea de nord a litoralului se întretaie liniile de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Diversitatea Biologică (CBD). Cele două sunt reprezentate de Delta Dunării Zona marină și Rezervația marină Vama Veche - 2 Mai^7. ^6 https://www.cbd.int/ebsa/ ^7 https://www.cbd.int/ebsa/#relevantDecisions ... ... ... 3.2. Contextul socioeconomic 3.2.1. Demografia Analiza datelor statistice privind populația zonei costiere oferă informații privind interacțiunea țărm - mare din perspectiva presiunii pe care o determină variațiile de populație, în special creșterile, asupra mediului marin prin: extinderea așezărilor umane, dezvoltarea activităților economice și exploatarea resurselor ecosistemului marin (de exemplu: turism, acvacultură marină și pescuit). Totodată, schimbările privind dimensiunea
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
hidrogen în porturi. Totodată, noul Plan de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), pentru perioada 2020-2029, elaborat de operatorul sistemului, compania de stat Transgaz, prevede realizarea unui terminal de import de gaze naturale lichefiate (GNL) la țărmul Mării Negre - „Interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre“. Mai precis, este vorba de interconectarea la terminal a conductelor de tranzit T1 și T2 Isaccea-Negru Vodă. Proiectul constă în preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
GNL) la țărmul Mării Negre - „Interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre“. Mai precis, este vorba de interconectarea la terminal a conductelor de tranzit T1 și T2 Isaccea-Negru Vodă. Proiectul constă în preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre printr-un terminal GNL și presupune realizarea interconectării sistemului național de transport gaze naturale la terminalul GNL prin construirea unei conducte de transport gaze naturale, în lungime de cca 25 km, de la țărmul Mării Negre până la
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
gazelor naturale de la țărmul Mării Negre printr-un terminal GNL și presupune realizarea interconectării sistemului național de transport gaze naturale la terminalul GNL prin construirea unei conducte de transport gaze naturale, în lungime de cca 25 km, de la țărmul Mării Negre până la conductele T1 și T2. Capacitatea și presiunea de proiectare pentru această conductă se vor stabili în funcție de cantitățile de gaze naturale disponibile la țărmul Mării Negre, iar termenul preconizat de finalizare este în anul 2026
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
transport gaze naturale, în lungime de cca 25 km, de la țărmul Mării Negre până la conductele T1 și T2. Capacitatea și presiunea de proiectare pentru această conductă se vor stabili în funcție de cantitățile de gaze naturale disponibile la țărmul Mării Negre, iar termenul preconizat de finalizare este în anul 2026. Valoarea estimată a investiției este de 19,6 milioane euro. ... b) Transport maritim (infrastructură, transport naval, construcții navale, șantiere navale) Conform Legii nr. 235/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Corbu, Mihai Viteazu, în județul Constanța și localitățile Jurilovca și C.A. Rosetti în județul Tulcea). Între limitele geografice ale Golfului Musura și Vama Veche, de la nord la sud, litoralul românesc prezintă două părți distincte de-a lungul liniei de țărm: partea de nord, inclusă în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, de la Golful Musura la Portul Midia, și partea de sud, antropizată, în care s-au dezvoltat o serie de 12 stațiuni turistice, de la Capul Midia la Vama Veche
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a două proiecte: – „Studiu privind protecția și reabilitarea țărmului sudic al Mării Negre al României“ (2005-2007, JICA) ... – „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. Domeniul major de intervenție 2 - Reducerea eroziunii costiere
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zonei de coastă“ au fost implementate măsurile de protecție a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată pentru 5 zone din partea centrală a litoralului românesc (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), acoperind o lungime a țărmului de aproximativ 7,3 km. Lucrările de protecție costieră sunt planificate pentru a fi implementate atât în zona de nord (între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol), cât și în litoralul sudic (Mamaia, Constanța/Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Venus, Saturn, Balta
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]