12,690 matches
-
romantică propagata, făcându-l unul din autorii cei mai populari pe continent. (Oxford Historoy of English Literature, Oxford, 1963, vol.X, p.415.). Byron reprezenta mitul eroului prometeic în slujba umanității înrobite, „un fel de zeu tutelar al literaturilor din ținuturile sud-estice ale Europei”, cum scria D. Popovici. Prima mențiune descoperită până acum a numelui Byron pe teritoriul românesc este scrisoarea consului francez Hugot către Chateaubriand din 9 mai 1824, din Iași, prin care se comunică vestea morții poetului. (Chataubriand, Essai
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXV Rădăcini românești - Satul natal, copilăria, tradițiile și pământul patriei În apropierea masivului Suru din Munții Făgărașului - desăvârșiți străjuitori ai ținuturilor transilvane -, unde stăpânește peste oameni verdele culmilor împădurite și semeția șteiurilor de stâncă scăldate de ape reci și limpezi, la poalele munților Moașa și Tătaru, curge nestăvilită spre a se stinge în îmbrățișarea dulce a Oltului, valea Sebeșului de Sus
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
care mi-a marcat profund existența: am plecat din satul meu spre o lume plină de mister... Îmi amintesc cu nostalgie acea toamnă frumoasă, cu toate splendorile ei: la trei ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, locuitorii ținutului Sibiului și-ai satului meu, se bucurau din plin de roadele ei...” Bucuria și mândria de a povesti despre ținuturile de obârșie, făceau ca ochii lui Dumitru Sinu să aibă o strălucire aparte. Venea dintr-un loc încărcat de istorie
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
nostalgie acea toamnă frumoasă, cu toate splendorile ei: la trei ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, locuitorii ținutului Sibiului și-ai satului meu, se bucurau din plin de roadele ei...” Bucuria și mândria de a povesti despre ținuturile de obârșie, făceau ca ochii lui Dumitru Sinu să aibă o strălucire aparte. Venea dintr-un loc încărcat de istorie și legendă; împrejurimile Sibiului au constituit de-a lungul veacurilor scena pe care s-au desfășurat evenimente cu răsunet în
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
armatei conduse de Andrei Bathory, acesta a obținut victoria bine meritată cu prețul sângelui vărsat de bravii săi ostași și a reușit să-l înlăture și să scoată Transilvania din sistemul politic polon. Tălmaciu și Bradu, două localități aparținând acelorași ținuturi erau recunoscute ca având un mare număr de sași colonizați; nu toate satele din mărginime au fost populate cu sași, în niciun caz cele din munți sau de la poalele acestora. Omul sfințește locul! Locurile de la poalele Moașei n-ar fi
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
copilașii, nu-și făcea griji pentru ei, știa că fiecare își va găsi drumul potrivit în viață. Înțelepciunea unui copil:„acum nu mă duc, că am prins deja cum se face rântașul” La fel ca și părinții lor și copiii ținuturilor lui nea Mitică aveau o mentalitate sănătoasă despre viață, despre familie, aveau înțelepciunea și spiritul dobândite de la părinți sau datorate traiului pe care îl duceau; vorbindu-mi despre sat și oamenii lui și-a amintit apoi de un copil de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mai știu cum continua, acum însă, nea Mitică îmi reda cu lux de amănunte portul popular din Sebeșul de Sus. Își amintise de îmbrăcămintea sătenilor, portul popular fiind de o specificitate aparte în zona Țării Oltului, cum se mai numea ținutul dintre Olt și Munții Făgărașului și din care făcea parte și satul său: „Elementele caracteristice în portul femeilor sunt: vânătoarea albă sau păstura cu flori roșii pentru cap, șurțele vinete din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor din județele Covasna și Harghita, a fost reluată propunerea de înființare a
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
nu, complet - de aliniere și armonizare a punctelor de vedere exprimate. Așa după cum este normal, pentru un om care manifestă un profund respect pentru rădăcinile sale, Monica Grosu se oprește cu generozitate asupra operelor unor scriitori locali (prin apartenență) din ținuturile limitrofe Albei, despre care vorbește cu deosebită mândrie: scriitorii Ion Brad, Gheorghe Jurcă, universitarul clujean Vistian Goia sau Ironim Muntean. În incursiunile sale exegetice asupra operelor autorilor evocați, Monica Grosu se dovedește pe deplin responsabilă de însemnătatea actului critic, întrunind
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
nu a fost mediatizata această știre. Am participat la tristul eveniment și în consens cu cei prezenți dorindu-i drum în lumina am rostit: „Te du suflete! în liniștea eternă, în lumea ta de Duh Vibrațiile sunetelor de aici, din Ținutul de Mijloc Rătăcesc în jurul Pământului, în clarul văzduh Revin ades triumfătoare, sfârșit e-al vieții joc!” Elenă Armenescu *** Redirecționez câteva informații pentru o bună reamintire: (Formulă AȘ) Corina PAVEL • Minunile d-nei cercetător Marioara Godeanu http://www.formula-as.ro/2004
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ MARIOARA GODEANU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357334_a_358663]
-
istorisirilor interesante despre oameni și locuri. Cu Melania Cuc nu te plictisești, pentru că știe să te atragă în povestea ei și te trezești eroul, ori alături de eroul preferat. Poveștile ei din lumea satului, despre Archiudul natal au iz de legendă. Ținutul însuși este generator de legende, învăluit într-un aer mirific. Este locul unde locuiesc, alături de săteni obișnuiți și ființe paradigmatice pe care trebuie să le descifrezi și cărora e musai să le deslușești misterul. Și nu e o întreprindere lesnicioasă
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
1940 și ministru al afacerilor externe, în funcție în perioada 2 octombrie 1934 - 9 octombrie 1934, 11 februarie 1938 - 29 martie 1938 și 6 martie 1945 - 29 decembrie 1947. Gheorghe Tătărăscu se trăgea dintr-o familie de viță boierească din ținuturile Gorjului. El a studiat dreptul și economia politică la Paris, a avut o prodigioasă activitate politică. Sunt multe lucruri care se pot spune despre această personalitate, despre care cu siguranță mulți dintre dumneavoastră ați citit, iar numele său a rămas
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
imediat, însă cu maximum de îngăduință, în așa fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor cunoștințe inițiatice moștenite din moși-strămoși, dar se cam încurcaseră cu muierile de prin partea locului și se stabiliseră
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
de acest geniu al binelui suprem. În tot acest timp Manuel, aflat la pușcărie, își declarase alt nume, trăia bine mersi, era foarte mulțumit, avea mâncare de trei ori pe zi și prieteni de suflet, mulți dintre ei proveniți din ținuturile natale ale părinților săi. În consecință făcu ciocu’ mic și se dădu la fund (scuze!) fiindcă se săturase să tot ia cafteli prin piețe, la mitinguri. Aceasta a fost și șansa vieții sale întrucât discreția l-a ferit să devină
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
De aceea nu regret și nici nu mă rușinez de acest lucru.” Aurel I. Borgovan - „Dor de satul natal” 63 de ani petrecuți în exil n-au reușit să șteargă din memoria lui Dumitru Sinu, amintirea Sebeșului de Sus, din ținutul Mărginimii Sibiului, satul în care-și are rădăcinile. A colindat lumea de la un capăt la altul și a cunoscut o mulțime de oameni, de toate felurile, dar când vine vorba de sebeșeni, ușor poți să-i citești pe față bucuria
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > O CAPODOPERĂ ÎN ȚINUTUL PUR AL POEZIEI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Despre ținutul pur al Poeziei Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > O CAPODOPERĂ ÎN ȚINUTUL PUR AL POEZIEI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Despre ținutul pur al Poeziei Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
ținutul pur al Poeziei Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile pure ale gândirii poetice născătoare de hierofanii. Poezia este, prin excelență, un spațiu eterat, rezervat inițiaților sau celor hărăziți de soartă să reveleze prin cuvânt inefabilul traseu al minții și al sufletului spre lumea văzutelor și a mai puțin văzutelor
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub semnul magic al cifrei șapte „prin ochii scăpărători/ ai vieții celor șapte Universuri”. Refuzat profanilor, ținutul pur al Poeziei este lumea de dincolo de versant, a nevăzutelor, ce scapă percepției comune. Semnele puse de Dumnezeu în cer și pe pământ, urmele lăsate în ape sau pe zăpadă nu sunt accesibile oricui, ci doar Inițiatului, Hermeneutului, Maestrului. În
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
același plan cu deschiderile dramatice ale cunoașterii moderne. Poemele volumului Nunta Cuvintelor se structurează în două măsuri lăuntrice, de contemplare și avânt, tempouri pe care cititorul le intuiește și care îl conduc spre starea de grație premergătoare intrării într-un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină a Poeziei. Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
condusă nu numai de un instinct sigur, ci mai ales de o îndelungată și laborioasă sublimare a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Autor, Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă "NUNTA CUVINTELOR", O CAPODOPERĂ CARE POATE
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
impetuozitatea creativă a națiunii noastre, poetul Nicolae N. Negulescu, la ora actuală, fiind, cu siguranță, cel mai potrivit să ne reprezinte. Autor, Cristian Petru Bălan, USA, Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA Referință Bibliografică: O CAPODOPERĂ ÎN ȚINUTUL PUR AL POEZIEI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
ca această clădire nouă a Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și neamurile lor, toți din Drăgășani Mugur Isărescu- taie pamblica la inaugurarea noului sediu
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
la Ipotești. Mama l-a învățat primele buchii ale cărții, i-a transmis dragostea de natură, de folclor și de pământul natal. Raluca Iurașcu, numită așa înainte de căsătorie, se trăgea dintr-o familie cu filiații în vechimea istorică a acelor ținuturi, mergând până în vremea lui Gheorghe Ștefan, voivodul Moldovei. Tatăl ei, stolnicul Iurașcu, din Joldești avea o genealogie care se pierdea în vechimea câtorva secole până pe la 1600. Vasile Iurașcu, căsătorit cu Paraschiva Brihuescu-Donțu, țărancă, fiica nelegitimă a Caterinei Brihuescu, făcută
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
tipărește cărțile scrise chiar de dânsul. De aceea, dialogul de față cu Părintele Veniamin Micle, s-a purtat astfel, mereu în jurul cărții. - Preacuvioase Părinte Veniamin Micle sunteți de peste 35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]