5,899 matches
-
a temut de Mine, a tremurat de Numele Meu. 6. Legea adevărului era în gura lui, și nu s-a găsit nimic nelegiuit pe buzele lui, a umblat cu Mine în pace și în neprihănire, și pe mulți i-a abătut de la rău. 7. Căci buzele preotului trebuie să păzească știința, și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor. 8. Dar voi v-ați abătut din cale, ați făcut din Lege un prilej de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
pace și în neprihănire, și pe mulți i-a abătut de la rău. 7. Căci buzele preotului trebuie să păzească știința, și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor. 8. Dar voi v-ați abătut din cale, ați făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulți, și ați călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oștirilor. 9. De aceea, și Eu vă voi face să fiți disprețuiți și înjosiți înaintea întregului popor, pentru că n-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
nedreptățesc pe străin, și nu se tem de Mine, zice Domnul oștirilor. 6. "Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb, de aceea voi, copii ai lui Iacov, n-ați fost nimiciți. 7. Din vremea părinților voștri voi v-ați abătut de la poruncile Mele, și nu le-ați păzit. Întoarceți-vă la Mine, și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice Domnul oștirilor. Dar voi întrebați: În ce trebuie să ne întoarcem?" 8. Se cade să înșele un om pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
pierd controlul, precum cealaltă fată. Membrele-mi sunt rigide și nu știu ce să fac cu mâinile. Cu cât mă gândesc mai mult la a mă calma, cu atât mi se înrăutățește starea de spirit. Trupul începe să-mi tremure. Ca să-mi abat atenția în altă parte, mă holbez la operele de artă care înconjoară cadrul ușii. O caligrafie în aur pe plăci negre de lemn redă patru ideograme gigantice: nor, absorbție, stea și glorie. Fata care a leșinat se întoarce. Arată la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
năpădi pentru el, cu toate că-mi dădeam seama că în starea sa de spirit era și ceva din exagerarea donchișotească a vestitului hidalgo. Încercai deci să-l aduc pe terenul realităților. "Domnule, îi spusei, înțeleg că o mare rușine s-a abătut asupra plaiurilor dumneavoastră natale. Dar în schimb puteți fi mândri că ați scăpat în felul acesta de o altă rușine, poate mai mare: nu mai sînteți subdesvoltați. Am citit recent că Spania a depășit nivelul fatal și a intrat în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
De ce, de pildă, cutare scriitor se ridica împotriva chiar a celui care îl apăra în ședință publică de atacurile spiritului primar agresiv, zicînd: "Tovarășe... pe ce drum vrei să mă împingi?" Cu alte cuvinte, cum de îndrăznea apărătorul să-l abată de pe drumul "sănătos" pe care se afla în tovărășia spiritului primar agresiv, care stârnea în el nehănuite porniri masochiste? Luarea unei atitudini era deci în primul rând blamată chiar de victimă. Scena a avut loc aievea și riscă să se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pare într-o astfel de colectivitate mai liber, în timp ce în marile aglomerări se crede nemuritor. Or, cine nu-și cunoaște condiția e mai robit de ea, mai captiv, prins cum e într-un program de ucidere a timpului care îl abate fără greș de la reflecție și câștigarea unui echilibru biruitor. Mă feresc să vâr în toate acestea soarele și spațiul, zăpezile și alte elemente, în mijlocul cărora copiii noștri ar crește apropiați de natură și bine adaptați pentru lupta cu mediul. Argumentația
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu o biată pălărie în mână este strigat să vie și să semneze actul prin care adera și el la o agricultură cooperatistă. Semnează și pe urmă are o clipă de derută cu tocul în aer; parcă s-ar fi abătut deodată asupra lui toate întrebările: cum trăise nu fusese bine... Prin iscălitura asta, prin care el dădea tot, o să ducă și el altă viață? "Hai, bă, scoală-te de-acolo, s-a auzit atunci o voce poruncitoare. Ce faci, ai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nimic fiindcă nu-i scrie nici una măcar o scrisoare. Știe doar atât, că sânt foarte bine măritate, una cu un director, iar cealaltă la fel de bine, și nu le-a mai văzut la față de când au plecat. Furtuna care s-a abătut peste capul lui de invalid din primul război mondial nu l-a doborât însă până într-atît încît să-mi spună mie întreg adevărul. Stă și se tânguie înspăimîntat de violența neînfrînată cu care e judecat nefericitul lui gest de a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
chipul său supt de suferință, nu-mi apare niciodată în amintire fără un adânc fior: e pentru mine semnul că pe această lume, destinul orb nu e atotputernic, că hotărârile lui pot fi smulse, că fulgerul intuiției noastre îl poate abate din mersul lui implacabil. Și că, o dată înfrînt, el cedează mereu netezindu-ți drumul nu fără a-ți lăsa în conștiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. Această spaimă o trăia pe drum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
șapte la matematică și opt la română, iar la oral șapte. Ți-am văzut tezele. Sânt rele. Șapte e nota de admitere, dar pentru bursă aveai nevoie de noua. La Câmpulung ți-ar fi dat patru. O nedumerire grea se abătu ca o negură asupra mea. Cum adică, nu știam? Convingerea mea fusese deci o iluzie? Sau nu cumva știam ce nu trebuie, lucruri foarte grele care nu eram obligat să le știu și în schimb nu știam, sau știam prost
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
plin de elevi și eleve, care, ca și mine, terminaseră vacanța și plecau spre orașele în care învățau, la licee sau școli normale... Veselia care anima altădată peroanele, la sfârșit de vacanță, era acum umbrită de o melancolie gravă care abătea privirile în lături sau în pământ... Știam toți... Clujul nu mai era al nostru și toți aflasem că-l pierdusem fără să tragem un foc de armă... Că ministrul nostru la Viena, unde forțe mai puternice decât noi ne dictaseră
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
plătea bir, dar și drept de trecere pe drum. 21. Ca urmare, porunciți să înceteze lucrările oamenilor acelora, și să nu se mai zidească cetatea aceasta pînă ce nu vor avea o învoire din partea mea. 22. Vedeți să nu vă abateți de la porunca aceasta, ca să nu crească răul acela spre paguba împăraților." 23. Îndată ce s-a citit cuprinsul scrisorii împăratului Artaxerxe înaintea lui Rehum, înaintea logofătului Șimșai și înaintea tovarășilor lor de slujbă, s-au dus în grabă la Ierusalim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
în privința aceasta. 14. Să rămînă dar toate căpeteniile noastre în locul întregii adunări. Și toți cei din cetățile noastre, care s-au însurat cu femei străine, să vină la timpuri hotărîte, cu bătrînii și judecătorii din fiecare cetate, pînă se va abate de la noi mînia aprinsă a Dumnezeului nostru din pricina întîmplării acesteia." 15. Ionatan, fiul lui Asael, și Iahzia, fiul lui Ticva, ajutați de Meșulam, și de Levitul Șabtai, au fost singurii împotriva acestei păreri, 16. pe care au primit-o fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
clipoceam, pînă cînd bunica, cu glas aspru și vioi, începea a-și aminti. De departe ne înconjurau dealurile de la Tudora și Buda și se deschidea, sub livezi, zarea neștiută a satelor. Toate păreau muiate în clipirea albastră. * ...Mai des se abătea pe la noi moș Savastian. Mi-aduc aminte de un bătrîn cu gluga la șold și suman care sărea din căruță, trăgea caii la umbră și le punea în cap traistele vărgate. Din ogradă striga pițigăiat la bunica: - Bună vreme, lele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu realitatea. Nu înseamnă că nu e un adevăr. Pentru cei vechi ea era reală și putea fi însușită urmînd un rit de inițiere. Riturile creau convingerea că nemurirea e adevărată iar, dacă ceremonialul nu era respectat, primejdii grozave se abăteau asupra celui care le încălcase. Nerăbdător, peste două zile l-am căutat iar pe acest bătrîn paradoxal. Era tot în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă asupra bietei lighioane. Dopată în acest mod, mîrțoaga o lua la pas, scuturînd din cînd în cînd urechile de măgar ale unei căpățîni scheletice. Cu acest sicriu învățătorul căra bostani și buruiene pentru vacă iar cîteodată chiar bolovani
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la poartă, cînd dînsul apăru cu cererea iscălită în mînă. Toată iarna fusese un moloșag și-o moină. Fulguirea pe care noaptea o așternea, ziua se făcea nevăzută sub tălpi. Pe treisprezece martie, o noapte și o zi s-a abătut peste Dobrina viforniță. Astupate cu nămeți, drumurile și ogrăzile nu se vedeau. De-abia zăreai streșina gardurilor. Trecînd de-a dreptul peste ea, echipele mișunau însă prin sat. Pe cincisprezece, la radio, s-a anunțat că actul istoric al colectivizării
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
recunoaște învins. Personajul cu care discutam eu are însă un cusur ce lipsește cu desăvîrșire modelului său: sinceritatea. La Costică cel real nu întîlneai decît un viguros oportunism. Cînd era contrariat, el producea un singur argument: „Tovarăși, să nu ne abatem de la linia partidului”. Argumentul îl rostea cu niște priviri atît de îngustate încît deveneai sfios. Din ce în ce mai tare mă năpădea sentimentul singurătății. Cînd mă întorceam acasă, nimic nu mi se părea familiar. Bunăvoința Tomuleștilor era obositoare. Nici dînșii nu mă acceptaseră
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
zvârlit cât colo pe cei doi nătărăi nerăbdători. Ceilalți i-au ronțăit cu multă recunoștință, au prins ceva inimă și au așteptat să se poată Înfrupta și din dihanie. Cum se Întâmplă și În zilele noastre, din senin s-a abătut un ger năprasnic; mormanul de carne a Înghețat și s-a Întărit ca piatra. Atunci Întemeietorul a avut o idee care avea să Înrâurească hotărâtor destinul omenirii: a trimis o parte din cetași să aducă lângă sursa de hrană femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
îndrepta după râsul meu ... știa, vezi bine, soarele cu cine are de‐a face, căci eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușei; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap, la mână
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mă întreb, pe gânduri, De rostul nepătrunsei firi: De ce și chinul unei mame E‐ n prețul unei mântuiri? O văd și simt în suflet patimi Din traiul nostru măsurat, Toți răstigniții mici ai sorții Pe rând, în minte, mi s‐abat... și stau pierdut... În jur de mine Se schimb‐ al oamenilor val... . . . . . . . . . . . . . . . Ce‐ o fi făcând acum o mamă Acolo‐ n satul din Ardeal?... UN OM SĂRAC șI‐O BIATĂ BABĂ soție și mamă Rămas bun, biete mâini de trudă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe‐a plânge, biata babă... Îi fură tânguirea vântul Ce bate‐ n drumul lui fereastra: Vai de norocul tău, vecine, De ce‐ ai mai fost pe lumea asta?... S‐ abat în mintea ei bătrână Frânturi din rostul tău pe lume, Cum doi băieți ți‐ s slugi, departe, și nu le‐ ai mai știut de nume. Din trei feciori ce‐ aveai, războiul Ți l‐a‐ ngropat pe cel mai mare, O
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Templul Nanzen. „Nu regret cu nimic drumul pe care am apucat-o, dar pentru sora mea...“ Își lăsă calul să meargă la pas, în voie. Drumul samuraiului e cel drept; și, după ce coborâse de pe Muntele Kurihara, Hanbei nu se mai abătuse de pe acest drum. Nici nu avea ce să regrete, fie și de-ar fi fost ca viața să i se sfârșească în chiar acea zi. Dar ceea ce-l îndurera cel mai mult era faptul că Oyu devenise ibovnica lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fără ocolișuri. Îmi cereți să fiu sincer? întrebă Muneharu, aproape ca și cum ar fi vorbit singur; apoi, îi privi pe cei doi. Ei bine, mă întreb dacă veți asculta. Speranța mea este aceea ca, ajungând la sfârșitul vieții, să nu mă abat de la calea cea dreaptă. Acesta e întâiul meu principiu. Clanul Mori nu este nici mai bun și nici mai rău decât stăpânul dumneavoastră, în privința loialității față de Împărat. Cât sunt eu de nevrednic, servesc clanul Mori și, cu toate că am dus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]