16,963 matches
-
o demolare, o blasfemie, un atentat la siguranța axiologică a nației. În loc de-a reclama pur și simplu ceea ce le-ar conveni, adică sistarea discuției, înghețarea ierarhiilor, statu-quo-ul opiniilor proprii, acești comentatori care-l urmează îndeaproape pe liderul lor, pisc academic care, la rîndul dumisale, cochetează nu rareori cu discursul marilor tenori ai ceaușismului, scandalos reveniți în arena politică, încearcă să creeze o panică prin nimic justificată. Suntem furibund acuzați că am vrea să lipsim nația de marile ei personalități, așa cum
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Relații Internaționale al Academiei Române, și Universitatea ŤLa Sapienzať din Roma, cu implicarea financiară și profesională a Institutului Român de Cultură, organizează între 27-28 martie la Accademia di Romania din Roma un colocviu internațional, cu o participare de calitate din mediul academic, politic sau nonguvernamental cu preocupări legate de problematica seminarului (20 de comunicări oficiale). Totodată va fi organizată la Academia Română de la Roma o expoziție cu portrete ale profesorilor și lectorilor de limba și literatura română în Italia; sedii ele lectoratelor, studenți
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
di Romania. Cu ocazia colocviului va fi distribuită participanților lucrarea Diplomație culturală. Prezențe românești în Italia interbelică, elaborată în cadrul cursului ,Italieni și români", organizat la Facultatea de Istorie din Universitatea București, de prof. Ion Bulei. Datorită experienței sale în relațiile academice româno-italiene, i-am solicitat un interviu cu unul dintre participanții la colocviu, profesorul de limbă și literatură română la Universitatea din Napoli, Gh. Carageani. (Ion Bulei) Domnule profesor Carageani, vă aflați în Italia din anii '70, din efemera epocă de
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
prim-plan. Revanșa postumă a unui marginal nu pare să-și fi epuizat resursele. De aceea, pentru a oferi o imagine de ansamblu a operei și o istorie a receptării, este binevenită ediția critică îngrijită de Cristina Balinte, în colecția academică de ,Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion. Dintre contemporani au mai fost clasicizați în această colecție: Marin Preda, Petru Dumitriu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ștefan Bănulescu. O evoluție lină, neaccidentată, un progres continuu reprezintă drumul creației epice a lui
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
șase din proiect ,în lunile ce urmează". Primele două volume, A-B și C-D, au apărut în 2004, următoarele două, E-K și L-O - în 2005 și există toate șansele ca ultimele două să apară în 2006. Dicționarul academic, coordonat de Eugen Simion reprezintă, fără îndoială, o etapă superioară față de Dicționarul scriitorilor români, inițiat și realizat de un colectiv coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (colectiv din care am făcut și eu parte; știu, din postura
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
trei, nu a mai venit, pentru că, între timp, Mircea Zaciu și Marian Papahagi au plecat dintre noi mult prea repede. Dar acest proiect ambițios a fost preluat de Eugen Simion, care reafirmă, în cuvântul înainte la primul volum din Dicționarul academic, dorința de ,a avea un dicționar integral al literaturii române, cu tot ceea ce presupune el: autori, publicații, curente literare, concepte, opere anonime, instituții literare etc.". Acesta este Dicționarul general al literaturii române, pe scurt DGLR, care cuprinde, numai în cele
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
2003, cu unele scăpări și lacune, dar nu foarte grave; 3. aduce o relativă omogenitate a redactării articolelor în funcție de exigența prezentărilor neutre, descriptive, fără prea multe exagerări în sensul judecăților subiective. Aici trebuie să mă opresc pentru o observație. Dicționarul academic a fost acuzat de rele tratamente aplicate adversarilor (adversarilor lui Eugen Simion, în primul rând). Gheorghe Grigurcu s-a plâns într-o notiță din revista ,Tribuna". Într-adevăr, articolul lui Andrei Grigor (din volumul III) încalcă pe alocuri exigența de
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
colectiv. Nu, nu s-a întâmplat nimic rău: Nicolae Mecu scrie cât se poate de prietenește sau de colegial despre DCM. Dar cu Mircea Mihăieș cum se poartă dicționarul lui Simion? - mă întreabă un coleg. Răspund: cât se poate de academic!, pentru că scrie tocmai Tania Radu, optzecistă onestă și echilibrată în judecăți, actuala lui colegă de vicepreședinție la Institutul Cultural Român (evident că funcția și colegialitatea de acum nu au nici o legătură cu dicționarul!). Închei acest dosar de acuze, deschis de
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe un spectacol al marilor inteligențe speculative.
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică la Editură Ethos din Paris. Mircea Eliade, prin prestigiul câștigat în lumea academică internațională, publică o prezentare a lui Nae Ionescu în volumul 4 din The Encyclopedia of Philosophy, apărută sub îngrijirea lui Paul Edwards, la Editură Macmillan și Free Press din New York, în 1967. În mai1988, Eugen Popescu revine, de data aceasta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Rodica Zafiu O situație de echilibru e creată de obicei de tensiuni și de forțe care se opun una alteia. Când autoritatea e restrictivă și conservatoare, apar mișcări de reacție și contestare, de negare și transgresare a regulilor. Un clasicism academic incită la revolte avangardiste. În schimb, cînd instanța oficială se manifestă permisiv și tolerant, apar nostalgii totalitare, cu evocarea modelelor (țepeș-vodă, ,ne-ar trebui o tiranie ca-n Rusia", dictatura militară, Ceaușescu etc.). Toleranța autorității produce reacții infantile de mare
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
mare iritare, pentru că modifică rolurile tradiționale și îl derutează pe cetățeanul care nu mai știe cum trebuie să se comporte. Se pare că aceste mecanisme psiho-sociale funcționează și în cazul limbii ca instituție de cultură. În momentul în care forurile academice își ies oarecum din rolul consacrat (de apărătoare îndîrjite ale normei, ale tradiției, ale stabilității) și încep să propună inovații, modernizări, actualizări, reacția publică este una de mare nervozitate. Cam asta ar fi, după un an de la apariție, impresia cea
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
De pildă, cu două exemple din cîteva zeci, Geo Bogza e „vicios, slăbănog, histrion anarhist și incult filosofic” (p. 81), iar Camil Petrescu și Petru Dumitriu sunt „megalomani, semidocți, beletriști amestecați în filosofie, fără studii grele, pe trepte, fără titluri academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
independent cele două ipostaze scriitoricești pe care Maiorescu le despărțea net. Despre vreo întrepătrundere a celor două modalități, însă, nici nu putea fi vorba. Cartea lui Al. Cistelecan vizează tocmai aceste întrepătrunderi ale poeziei, criticii și teoriei literare, în practica academică a poeților postmoderni. Nu simpla coincidență a unei teze de doctorat scrisă de cineva acreditat, inițial, ca poet îl interesează pe critic, ci modul în care imaginația poetică, limbajul și tehnicile ficțiunii se strecoară în peisajul arid al cercetării teoretice
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
poezia și critica se îmbină cu proza, traducerile sau teoria literară, ca Mircea Cărtărescu, Adrian Popescu, Ion Mureșan, Alexandru Vlad, Nichita Danilov, Dinu Flămând. Elementul care îi reunește nu este diploma de doctori în Litere, ci întrebuințarea creativă, în cercetarea academică, a instrumentelor poeziei, a ficțiunii în sensul larg al termenului. Aceasta fiind o marcă a generației și, totodată, o răsturnare a canonului istoric cu care operăm: „unul din micile fenomene culturale de azi cu oarece semnificație”, cum spune criticul. Câțiva
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
conceptuale între poezie și interpretarea poeziei, între lirică și eseu, între ficțiune și critică. Fiecare dintre cei citați mai sus aduce în discursul critic perspective surprinzătoare, rupturi și îndrăzneli conceptuale, perfect armonizate însă cu cadrul general și cu exigențele cercetării academice. Însă meritul esențial al cărții lui Al. Cistelecan trebuie căutat puțin mai adânc. Magna cum laude este o contribuție importantă (mai ales pentru că nu e deloc scorțoasă, ci este cordială și directă ca tot ce scrie criticul) la tema, puțin
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
astfel justifica: cum să nu apară, să nu publice și să nu vorbească des în media un filozof al mediilor? Tot de aici trebuie pornit în lectura acestui (al cîtelea?) opuscul sloterdijkian care, departe de a-i aduce un omagiu academic lui Jacques Derrida, îl așază într-o filiație mediologică nobilă. Desigur, alegerea lui Derrida e semnificativă, pentru că inventatorul „deconstrucției”, decedat în 2004 și înmormîntat în îndepărtata banlieue pariziană Ris Orangis, a fost constant dezavuat de Jurgen Habermas și de continuatorii
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
RELIEFȚ, șwww.revue-critique-de-fixxionfrancaise- contemporaine.org/ FIXXION XX-XXIȚ. De asemenea, este directorul unor colecții de carte: „Perspectives” și „Claude Simon” la Presses universitaires du Septentrion, „Écritures contemporaines” la Minard, „Écrivains au présent” la Armand Colin. Trebuie spus că tot acest parcurs academic remarcabil - și deloc neobișnuit pentru un universitar francez care a depășit 50 de ani - este datorat emergenței unui nou domeniu în cîmpul studiilor literare: este vorba despre ceea ce scriitorul Michel Chaillou denumește „literatura extremului contemporan”, cea care are, la biblioteca
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
deplin viața, o mare voluptate (verbul leer - a citi este asociat cu disfrutar - a se bucura și gozar - a se desfăta). El preferă literatura care dă frâu liber imaginației și jocurilor fanteziei, „cărțile de aventuri, povestirile misterioase și miraculoase - numite academic «literatură pentru tineret» și peiorativ «literatură populară»”. Se delectează cu cărți de ceea ce unii numesc „infraliteratură” și împărtășește entuziasmul tinerilor pentru Harry Potter, considerând că „adevăratul act magic, autenticul miracol înfăptuit de ucenicul vrăjitor Harry Potter” este acela de a
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
PNL și de oamenii pe care acesta i-a cooptat în prag de alegeri parlamentare. După o perioadă destul de lungă de tăcere, Neagu Djuvara a decis să comenteze recentele mutări ale partidelor din România. Istoricul a declarat într-un cadru academic că îi este rușine să fie coleg de partid cu Gigi Becali. Dl. Djuvara se arată nemulțumit de strategia politică a PNL, unde, deși rămâne în continuare membru, nu se mai implică activ, informează Digi24. Criticul adaugă faptul că un
Neagu Djuvara: Îmi este rușine. PNL e o harababură by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41493_a_42818]
-
a ajuns inamic public omul care a pus cărți în mâna celor mai importanți actori din spațiul public românesc actual? Cum a ajuns un exemplu de fariseism și impostură cel care, prin prestigiul său, a așezat România pe harta discuțiilor academice internaționale, a procurat burse de studii ori invitații la mari conferințe internaționale unei legiuni de intelectuali români? Cum s-a transformat „prietenul Volo” în „fiul călăului ideologic Tisminețki”? Am scris de mai multe ori despre acest fenomen dezgustător care reprezintă
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
demonstrează implacabil că e vorba de unul și același fenomen, de o aceeași „îndrăcire” ideologică și resentimentară care lovea prin două guri de tun gemene. Mitul „antifascism” vs. „pro-comunism” funcționează încă în societatea românească. Încă se mai fac lucrative cariere academice, publicistice ori politice pe baza enormei diversiuni - în fapt, o escrocherie ideologică de proporții planetare -, conform căreia cele două formule politice de exprimare ale colectivismului populist și autoritar, înrădăcinate în credința mistică în forța liderului providențial, ar fi antitetice. Nici
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
din inevitabila concurență pe resurse, particularități de grup sau profesii. În rest erau identice. Ca adversar al tuturor extremismelor, brune, verzi ori roșii, am citit cu încântare cartea lui Vladimir Tismăneanu. Ea - o spun comentatori avizați, oameni cu impresionante poziții academice în mari universități occidentale, jurnaliști de clasă - a dat o lovitură puternică unuia din miturile perverse ale ultimelor trei sferturi de veac. E încă o întâietate pentru care Vladimir Tismăneanu plătește din greu. Ea se leagă în mod direct de
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
Mircea Popescu, pe cont propriu, pornind de la alte surse. Martori ai epocii, supraviețuind miraculos, peisajul Urbei, unde a trăit eroul evocărilor mele, casa unde a stat, locul unde a predat, Universitatea "La Sapienza", sediul redacției, al secretariatului coordonator al Societății Academice Române, unde eu însumi am fost oaspete, pe Passeggiata del Gianicolo, 5, în această primăvară, prin bunăvoința rectorului Colegiului pontifical Pio Romeno, Pr. Mihai Frățilă. Anul 1945 e anul de început al carierei lui Mircea Popescu, predă literatura română modernă
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
straniul G. Ciprian, "Capul de rățoi", din Hortensia Papadat Bengescu, "Concert din muzică de Bach", tot în 1946. De la debutul cu "Ultimo canto di Safo" din 1940 trecuseră ceva ani. E un om care călătorește destul de des, la congresele Societății Academice Române, nesmintit, unde vin N.I. Herescu, Eugen Lozovan, Aurelio Răuță, George Uscătescu, Teodor Onciulescu, talentatul grafician Eugen Drăguțescu, George Caragață, Alexandrina Mititelu, Eliade promite, dar apoi nu poate, vin italienii Leo Magnino, Vittorio Vettori, Marcello Camilucci. Mircea Popescu este secretar
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]