415,373 matches
-
că păgubiții invocă semnătura directorului C.E.C., țărănistul Camenco Petrovici. Dar alianța F.N.I. - C.E.C. s-a produs abia după ce covârșitoarea majoritate a depunătorilor intraseră deja în horă! în plus, fostul director își pusese semnătura în nume propriu, fără să fi avut acordul consiliului de administrație sau al guvernului! Și totuși, Parlamentul îndreaptă astăzi, prin voința unui domn de la P.D., Sassu, întreaga responsabilitate spre cabinet! De ce? Pentru că a început campania electorală și pentru că e bine ca dl. Isărescu să fie pus într-o
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
de la Ialta, din august curent, a șefilor de state CSI a furnizat, se pare, o altă ocazie celor doi șefi de stat, Lucinschi și Putin, pentru a lua în discuție o "soluție" de reglementare a conflictului transnistrean, în baza unui acord ce ar urma să fie semnat de președinții Moldovei, Federației Ruse, Ucrainei și liderul de la Tiraspol. Proiectul de federalizare susține motivația personală a d-lui Lucinschi în confruntarea sa cu deputații de la Chișinău, care au adoptat în luna iulie legea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
în culisele defel idilice ale lumii spectacolului din anii '70. Culisele uzinei de vise la sfîrșit de mileniu sînt descrise într-o lumină caustică în ivansxtc. (To Live and Die in Hollywood) al britanicului Bernard Rose. Un veritabil recviem în acordurile preludiului la "Tristan și Isolda", inspirat de nuvela lui Tolstoi "Moartea lui Ivan Ilici" transpusă în parametrii decadenței mediului cinematografic: în plină glorie, un potentat va fi doborît de cancer. Filmul este totodată și o parabolă ce amendează irosirea vieții
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
cititorii lui. îi desconsideră sincer și nu ține deloc ca întâlnirea cu ei să aibă caracterul unui eveniment. Spune tot ce-i trece prin minte, fără să selecteze ideile, fără să caute formulări expresive, fără să se pună măcar de acord cu gramatica limbii române. Este mereu de o impolitețe flagrantă, făcându-te să te gândești la acei indivizi prost-crescuți care ies duminica în fața blocului îmbrăcați în pijama, nerași și târșâindu-și papucii. Așa stând lucrurile, îți trebuie o anumită doză
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
intelectualii de formație umanistă, punându-le la dispoziție informații greu de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de a condiționa exprimarea/ difuzarea de informații, opinii, idei, în sens mai
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
nu se zărea, din pricina stratului gros de nămol. Statistic, criminalitatea scădea din an în an și, în bună logică, dacă nu ar fi intervenit actul din decembrie '89, ea ar fi fost de mult eradicată. Numai că, într-un sumbru acord, agenți infernali din Vest și Est hotărâseră altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
particularitate. O să arăt imediat cine și în ce împrejurări îi ține tovărășie, ignorîndu-l, și mai ales cine e de părerea contrară și anume că particularitatea aceasta ar fi pozitivă, o însușire, cu alte cuvinte. Deosebirea de perspectivă pornește dintr-un acord: "în orice caz, ceea ce izbește la el (la român) - o vedem bine - e măsura. Nu numai în viața sa interioară, dar peste tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
era mai dinainte înțeles cu Fabricius, ambasadorul Germaniei, să facă guvern cu legionarii și să se alăture Axei. Ceea ce Antonescu a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
națiunea noastră nu trebuie să facă nici un act de solidaritate cu fascismul și hitlerismul", Antonescu fiind "un ambițios paranoic, devenit un instrument docil în mîinile nemților cu mult înainte de abdicarea lui Carol. Cu acest om nu se poate încheia nici un acord, fiind un om fără cuvînt". Apoi au început să se arate roadele statului național legionar, jafurile practicate de legionari și amenințările lor la adresa oamenilor politici importanți. Într-o ședință a Biroului PNȚ, Virgil Madgearu informează că primește scrisori de amenințare
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
exponenții S.S. în București sprijinindu-i pe legionari pe față, ațîțîndu-i. Știindu-se de inimiciția dintre cei doi parteneri la guvernare, Mihalache propune o atitudine mai binevoitoare față de Antonescu care voiește să scape țara de legionari. Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează poporul român, care rămîne sufletește alături de aliații ei firești și nu alături de aceia care ne-au impus odiosul dictat de la Viena și au consimțit printr-un acord secret cu Sovietele, să ocupe cu forța Basarabia și nordul Bucovinei." Se cerea, în continuare, organizarea unor alegeri libere pentru a vedea "că nici 10% din populația românească nu admite alăturarea noastră la pactul tripartit." Memoriul e semnat de toți
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
prețioasă pentru Germania și că "noua ordine" de care tot vorbește Hitler ne privește în mod deosebit, întrucît noi am cădea printre primele sale victime". Apoi Madgearu dă citire unui proiect de declarație a PNȚ către țară. Maniu e de acord, impresionat de opiniile expuse de Madgearu și proiectul său de declarație, îmbunătățit de Hudiță și Ghiță Pop (folosindu-se și de un proiect de declarație întocmit de Maniu). A fost comunicat partidului și, pe cît se putea, țării. A fost
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
alteori cu sugestii blagiene ("Marelui orb să-i împletim cununa/ a trecut din pustie-n pustie mai mare/ și a scris pe nisip îndeajuns"). Ca și L. Raichici, Iacob Roman e un poet stăpîn pe ceea ce scrie, capabil să scoată acorduri plăcute din presărarea aparent întîmplătoare a rimelor în peisajul arid al versului alb (cum procedează, pe de altă parte, și Doru Ilana): "Umblă și lasă gîndul la desfrîu/ cam peste două zile vei întîlni un rîu/.../ Corabia va rămîne pe
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
înfățișările prezente. Ele se regrupează într-o imagine, una care cuprinde interiorul și exteriorul, deopotrivă. În clipa aceea lumea devine unică, rezonabilă cu tine și cu ea însăși. Se petrece o minune - ca și cum toate faptele s-ar petrece după un acord unic și acceptat. Și de aceea exterioritatea, adică distanțarea, dispare, iar interioritatea, adică apropierea de tine însuți, devine inutilă. Toată lumea se înfățișează dintr-odată, ca unică. Dispare și concretul și odată cu el și abstractul, primul fiind cel sensibil, nemijlocit - al
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
mai bine mai tîrziu decît niciodată, nu se aplică. Sau se aplică prost. În ADEVĂRUL Cristian Tudor Popescu scrie un editorial despre problema drepturilor pe care le-ar putea căpăta homosexualii din care înțelegem cîteva lucruri. Editorialistul nu pare de acord ca acestora să nu li se mai aplice pedepsele știute, deoarece, prin reducere la absurd, tot ceea ce ține de comportamente sexuale care se abat de la normă ar putea căpăta drept de liberă practică. Și prin același procedeu, C.T. Popescu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
din ianuarie 1941. Dar pentru asasinatele din anii treizeci (cel al lui I.G. Duca și al lui Mihai Stelescu) este, cu siguranță, responsabil. Pentru că nimic nu se făcea, ca execuție de pedeapsă, într-o astfel de organizație, coordonată militar, fără acordul sau dispoziția forurilor conducătoare. Apoi e reluată ideea lui Horia Sima, din cartea sa Era libertății (1982) că nu legionarii au pregătit, cum atestă toate documentele, rebeliunea pentru a-l debarca pe Antonescu și a acapara ei întreaga putere în
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
epistemologic, ca să-i spun așa. Tot din prefața lui Grete Tartler - excepțional de bogată în informații - am aflat că excursia în Orient fusese precedată de o dezamăgire sentimentală, căsătoria unei tinere de care Andersen era îndrăgostit în taină. Sînt de acord cu traducătoarea că autorul nostru nu voiajează din escapism, după cum interpretarea duratei călătoriei - nouă luni - ca formă de renaștere spirituală mi se pare fericită. Fără a fi un escapist (e prea naiv și generos ca natură ca să se dedea la
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
lase manevrat de publicația pe care o citește își poate construi propria sa apărare statistică, notînd pe mai multe coloane împotriva cui se îndreaptă atacurile și în favoarea cui apologiile. Asta presupunînd că în materie de extremism politic cititorul e de acord cu ziarul său. Dar și aici, cititorul se cuvine să fie atent, pentru a nu i se vîrî pe gît, drept extremiste de moment, partide pe care ziarul său are interes să le înnegrească. Cronicarul notează toate acestea pentru uzul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
a nu face nimic și de a-i acuza de inactivitate pe adversarii lor. La câtă energie electorală se consumă pentru a face paradă de intenții de integrare în Uniunea Europeană și în NATO, toată lumea politică ar trebui să fie de acord cu câteva principii, și să încerce să le și aplice. Or, în realitate, marele principiu politic e cel al supraviețuirii parlamentare sau al câștigării de voturi fără a socoti și riscurile acestui câștig. Promisiunile opoziției au chiar mai puțină acoperire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
întotdeauna de ceea ce el considera a fi lucrul cel mai important: soția și cele trei fiice. Diplomat de carieră, era la Oslo cînd, în august șsic!ț 1947, Regele Mihai abdică. Neputînd reprezenta un guvern cu care nu era de acord, el decise să se refugieze într-o altă țară din lume. Să luăm un atlas" își amintește văduva sa Ulrica Dyrssen "și degetul nostru căzu pe Perù". Astfel, la începutul lui 1948, Grigore Cugler și familia sa s-au stabilit
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Cernăianu (citez după dl Codreanu). Nici mai mult, nici mai puțin! Spioni români și austro-ungari, urmăriri, înscenări macabre, internări în spitale psihiatrice, injecții cu droguri și altele pentru a fi scos din joc gazetarul de la Timpul care nu era de acord să renunțe la pretențiile românești asupra Ardealului și să se plieze ordinelor venite de la Viena în chiar vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă de dovadă. Doar presupuneri devenite certitudini. Simple
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
implicarea ei civică. În general, interesul meu e îndreptat spre literatura feminină; știu că treaba asta în România nu se poate spune, că săriți în sus... După cum vedeți, eu una stau liniștită jos, deși n-aș spune că sînt de acord cu eticheta ce presupune o anume condescendență masculină. Mă rog, în Occident "eticheta" e acceptată, ba chiar există niște studii teoretice foarte serioase despre literatura feminină. Eu, orice ați zice voi, o să mențin categorisirea. Preocupîndu-mă de acest subiect în literatura
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
sensul opticii moderne a cunoștințelor de limbă română variază ca amploare și ca manieră de realizare de la o lucrare la alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o perpetuează, în pofida evidentului efort de înnoire, manualele școlare.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
vechi despre "bestiile burghezo-moșierești"). Beaumarchais spunea că personajul "trebuie jucat foarte nobil dar cu grație și libertate". Dacă acceptăm că opera atenuează mult din sarcasmul piesei, transformând-o într-o bijuterie de grație aristocratică și veselie delicată, vom fi de acord cu acei comentatori care nu văd în Conte o brută și nici un comic ci doar un bărbat lovit de o pasiune nestăpânită, care-l antrenează în situații potrivnice lui. De altfel, muzica atribuită lui de Mozart nu are nimic din
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
unde, treptat, simte colții sărăciei. Dar, în țară, poporul îl înconjura cu dragoste pe fostul rege. La alegerile din noiembrie 1920 sufragiile erau favorabile regelui detronat. A mai fost nevoie de un plebiscit (și acela favorabil fostului rege) și de acordul Angliei și cel al Franței. Finalmente, regele Constantin, chemat, s-a reinstalat în demnitățile sale de monarh constituțional, Venizelos luînd calea exilului. A fost aclamat de mulțime cu prilejul solemnităților de înscăunare, dovezile de simpatie continuînd săptămîni întregi. Dar, încă
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]