220,173 matches
-
a deschide urechile voastre care sunt astupate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIV, 3, p. 381) „Dar ce să fac, zici tu, dacă astăzi nu mai este vreme de mucenicie? Ce spui? Nu este acum vreme de mucenicie? Dar niciodată vremea aceasta nu a lipsit, ci dacă suntem treji, pururea stă înaintea ochilor noștri. Nu numai spânzurarea pe cruce face pe cineva mucenic, că dacă ar fi așa, apoi Iov ar fi lipsit de asemenea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
printr-o vorbă, prin vorba mulțumirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia I, p. 12 13) „Dar noi nu mai suntem legați astăzi, și nici că povățuiesc la aceasta, fiindcă nu e timpul acum. Să nu-Ți legi mâinile, însă leagă-Ți cugetul. Sunt încă și alte legături, și cei ce nu le poartă pe acestea de aici le vor purta pe acelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
leagă-Ți cugetul. Sunt încă și alte legături, și cei ce nu le poartă pe acestea de aici le vor purta pe acelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia IX, p. 94) „Nu este acum prigonire sau persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
purtat de limbă, mare cel purtat de ochi. Acest război deci, să-l cucerim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 110) „Dar cum e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mare cel purtat de ochi. Acest război deci, să-l cucerim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 110) „Dar cum e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Au luptat aceia cu fiarele, înfrânează și tu mânia, fiara cea sălbatică și neîmblânzită! Au stat aceia nedoborâți în fața unor dureri de nesuferit, biruie și tu gândurile cele păcătoase și rele ce gâlgâie în inima ta! Așa imiți pe mucenici! Acum nu avem de luptat cu sângele și trupul, ci cu începătoriile, cu stăpâniile, cu stăpânitorii întunericului acestui veac, cu duhurile răutății. Foc este pofta trupului, foc nestins și continuu; este câine furios și turbat; de mii și mii de ori
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care îndură un necaz acum să ia de acolo ușurare; iar cel care n-are nici un necaz, pentru că nu are de luptat împotriva primejdiilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care îndură un necaz acum să ia de acolo ușurare; iar cel care n-are nici un necaz, pentru că nu are de luptat împotriva primejdiilor acelora, să lupte, cu râvnă mare, împotriva gândurilor păcătoase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Iarăși, la aceleași cuvinte: << Dar având același
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a mai reținut, alături de Zbor frânt, microromanul Pădurea albastră, nuvela Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo, din diferite etape de creație, și un roman de sertar, extrem de interesant prin tehnica narativă, asupra căruia vreau să mă opresc acum în mod preferențial. Romancier de vocație, Vladimir Beșleagă își desfășoară foarte bine posibilitățile analizei psihologice în "poemul tragic" (așa se subintitulează) Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine. Romanul fusese scris în intervalul august 1969-mai
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine. Romanul fusese scris în intervalul august 1969-mai 1970, dar nu a putut fi publicat până în 1988, când apare prima ediție la Chișinău. Nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum din literatura basarabeană. E un roman de virtuozitate a analizei psihologice, din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
și în căutarea prețioasei pietre galbene, interpretată în mitologia locală ca un fel de comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți mă îneacă, îmi intră pe gură, pe nas, prin urechi, cubii aceștia, cubușoarele, eu nu mai sunt eu, eu sunt altul, aaaaa
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
localitatea Mălăiești din Transnistria), unul dintre cei mai importanți scriitori ai Basarabiei și ai întregii literaturi române, împlinește în această vară 75 de ani. Opera sa epică merită să fie mai bine cunoscută în România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială" a literaturii române din Basarabia, față de cât de generoase (și justificate) eforturi facem în favoarea literaturii române din exilul occidental?
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
din cartea autoarei românce. Peste ani, în cartea amintită, N. Iorga scria că Tereza Stratilescu ,a dat în englezește o bună carte despre români." Cât îi privește pe etnografii români, aceștia nu s-au aplecat asupra cărții din 1906. Și acum câteva date biografice ale autoarei. S-a născut la 13 aprilie 1862 la Tarcău, județul Neamț, și-a făcut studiile liceale și universitare la Iași, unde a fost, din 1895, profesoară de istorie și apoi, din 1902, directoare la Externatul
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
prejudecată de aceeași natură cu cea potrivit căreia ar exista vreo legătură între grupele de sînge și regimul nostru alimentar. Cu adevărat surprinzător e însă faptul că sarea nu pare să aibă o influență directă asupra tensiunii sanguine, așa arată acum experimentele făcute recent pe loturi de pacienți cardiaci. Culmea este că nimeni nu scapă de aceste prelucrări folclorice a achizițiilor medicinii. Fiecare dintre noi avem o zestre de cunoștințe medicale de a căror temeinicie nu ne îndoim și de a
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
Editura Humanitas, în "Raftul Denisei", colecție coordonată de Denisa Comănescu. Trei e un număr aparte. Lunea aceea a început ca oricare alta. Ianuarie era pe sfârșite, era foarte frig și încălzirea funcționa prost, dar și asta era normal, eram de-acum căliți, știam să ținem penelul între degetele amorțite, să ne dominăm pielea degerată și lipsită de sensibilitate, articulațiile atât de fragile că păreau ouă gata să se spargă la prima mișcare. Mă duceam la cursuri cu mitene și încotoșmănată într-
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
conștiinței de mine însumi - am să/ scriu în sfîrșit un roman lung cu personaje nenumărate./ (în jur, amiaza se răsturna înspre ploaie - și mate/ pale de umbră peste curtea de piatră iar se revarsă// și-l înconjoară cu răutate meticuloasă acum pe mopete)./ alături - pe stradă - trece un tramvai, și o foarte ciudată/ ființă din vagonul, altminteri pustiu, așezată// lîngă fereastră, îl privește sticlos pe mopete./ mopete știe că nu-și va scrie niciodată marele său/ roman - se joacă numai cu
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
când am devenit bucureștean și mergeam frecvent la stadion, pentru a urmări pe viu partidele din divizia A. Când n-am mai putut merge la stadion, am profitat de apariția televiziunii și am devenit spectator din fotoliu, cum sunt și acum. Scriu aceste rânduri la câteva ore după încheierea Campionatului Mondial din Germania și am pe retină multe imagini ale unor faze de mare frumusețe, care arată că marii jucători, ca Totti, Vieira, Klose, Figo, Ronaldo, oricât ar fi de preocupați
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
științifice internaționale din domeniul considerat, deci implicit înseamnă a te sustrage judecății ei critice, a te situa în afara jocului pe care îl reprezintă cercetarea științifică, joc de natură esențial globală; o situație clară de ofsaid, care nu a beneficiat până acum de suficientă atenție și a proliferat la noi în mai toate domeniile de cercetare. Într-un articol din "Idei în dialog" (nr. 7, iulie 2006, p. 50), Al. Baumgarten aprobă punctul de vedere al lui Gh. Ceaușescu, dar consideră că
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
răspândire și de fragmentare lingvistică. Lucrarea publicată de acad. Matilda Caragiu Marioțeanu și de Nicolae Saramandu umple un gol în literatura de specialitate. Până în prezent, cel mai cunoscut manual de aromână era cel datorat lui Mihail G. Boiagi și apărut acum aproape două veacuri, în 1813, la Viena. Cartea celor doi reputați lingviști se convertește într-un model de normă supradialectală, ceea ce asigură o bază științifică pentru unitatea unui idiom cu bogate tradiții culturale, dar, din păcate, necunoscute nici măcar tuturor aromânilor
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ordine este diversitatea ori poate chiar antinomia. O generație supusă în permanență la varii probe cu obstacole și mai ales aruncată pe orbita pândei conform căreia ceea ce a fost valabil pentru toți la un moment dat (serialismul, de pildă) are acum toate șansele să fie fals. De aici strașnicele ciocniri între da și nu. Și tot de aici contradicțiile care se manifestă ca o specie aparte de repetiție a mai multor fenomene, în esența asemănătoare, pregătite a se distruge în virtutea similitudinii
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
titlul de "Kierkegaard. A scrie pentru a fi", este o recenzie în stil eseistic pe marginea unei recente biografii a filozofului danez: "Eseul de mai jos a fost inspirat de publicarea, cu cinci ani în urmă în limba daneză și acum un an în traducere engleză, a unei captivante biografii semnate de Joakim Garff șSřren Kierkegaard. A Biographyț. Lucrarea se distinge printr-un stil unic, mustind de ironie și umor, și printr-o salutară detașare de anvergura, niciodată negată sau denigrată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca de sudură a lui Faulkner și mă gândesc cum de scria el în vacarmul uzinei și cum sensurile existenței lui, probabil, îl făceau să se audă cel mai bine
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
cuptorului încins, când îmi vine rândul să dau și eu cu lopata - strig, și Van Gogh mai întâi se miră, - strig, Liber!, - pe urmă, obișnuit, el tace, se uită la mine, și-o fi zicând: regățenii ăștia îs cam aiuriți... Acum sunt de-ai casei. Am învățat rosturile electrice... contactorii... comenzile... controlerul... oprirea... pornirea... robinetul K 2... frâna directă Oerlikon... Când mai strig Liber!, să n-adorm, și-l văd, și mă aude, mecanicul râde la mine, fără să spună nimic
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
Simona Vasilache Sînt cărți a căror eșuare - nu găsesc, acum, un cuvînt mai moale... - în anticariat mă indignează. Felul bibliotecilor de-a se desprinde de ele, bucoavne tinere, ca de bătrîni nedoriți, merită, zic, măcar bombănit. Pe urmă-mi iau vorba înapoi, gîndindu-mă că e ceva vreme în aproape douăzeci
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]