7,201 matches
-
cu un asemenea subiect, ritmul lor, viteza lor fulgurantă și excesiva lor subiectivizare imposibil de turnat În compartimentele epistemice ale realității obiectivate (care, În consecință, nici nu există), felul În care ia naștere sensul, dacă acceptăm că fiecare carte, În funcție de adecvarea dintre limbaj și intenția autorului, produce, la suprafață sau/și subteran, sens. Antoine Volodine Dintre toți romancierii care-și prezintă numărul În acest serial, Volodine, o figură puternică și blajină de urs rusesc, este cel mai aproape de scriitură ca scop
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe de alta. Or, În vreme ce oscila Între aceste trei roluri: epifania unui suflet național, a unei psihee individuale, abisale și a unui inconștient lingvistic, literatura se Îndepărta tot mai mult de adecvarea ei la ceea ce se numește „norme estetice”. Estetica baumgarteniană, un capitol de psihologie senzualistă Într-un secol materialist, al XVIII-lea, urmată de cea a lui Edmund Burke, cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
același timp, cedînd intenției de a servi diferitelor cauze. Cauză politică, cauză „ontologică”, cauză progresistă nu În ultimul rînd, atunci cînd, preluînd din mers pozitivismul militant al socialismului științific, a permis constituirea unei false „științe” a literaturii („teoria literară”). Așadar, adecvarea literaturii la estetică este imposibilă, chiar dacă numai principiile estetice, pe care creatorii le urmează, ar trebui să decidă valoarea textelor și locul lor În canon. Contradicția esențială vine aici dintre universalitatea esteticii și particularitatea limbilor În care estetica este aplicată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nimic În comun cu cel ideologic al secolului Luminilor sau cu alte ideologii ale secolului trecut. Singura situație În care un text literar Își poate aroga statutul de model este cel În care naratorul se propune ca erou și realizează adecvarea dintre graphein și bios, dintre scriere și reprezentare, adică ceea ce se numește stil. Stilul Înseamnă autenticitate, iar autenticitatea se sprijină pe reprezentarea și, În cazurile fericite, expresia unicității. Revendicarea transcendenței a fost Înlocuită de cea a unicității, după care secolul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de comportament și procedee acceptate de acțiune în diverse situații sociale în care este integrat; - necesitatea firească a raționalizării acțiunilor, respectiv capacitatea de a alege în atingerea scopurilor cele mai eficace și eficiente mijloace, raționalitatea implicând aici sensul weberian de adecvare a mijloacelor la scopuri; - nevoia firească de obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comune. Permeabilitatea granițelor formale ar trebui să răspundă nevoilor pieței forței de muncă. În Spania se cristalizează „voci sociale” (vezi Asociația Românilor din Barcelona, Patronatul Catalan) care cer instituționalizarea și legalizarea acestor modalități de emigrare. Este necesară o politică de adecvare a guvernelor statelor implicate atât în țările de origine, cât și la destinație. Note Proiectul a avut două componente: calitativă și cantitativă. Coordonarea cercetării calitative pentru întregul proiect a fost făcută de Monica Janowski, cercetător și antropolog la Institutul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deschisă imaginației libere a cititorului, ci conștiința faptului că aproximarea propriului eu se dovedește imposibilă, ea scăpând oricăror tentative de analiză. Adesea, în cazul eroului, se observă intenția bine marcată prin varii referințe textuale (tragediile lui Racine, romanul proustian) de adecvare la o paradigmă livrescă. De asemenea, ariile muzicale menționate în majoritatea romanelor produc un context dramatic față de care se ridică problema adaptării substanței narative. Toate aceste preocupări de rafinament intelectual manifestate de Sandu contribuie și ele la susținerea și acutizarea
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
de la cerințele culturii individului. Acest pattern se manifestă în două (sau mai multeă din următoarele domenii: 1. cunoaștere (adică modurile de a se percepe și interpreta pe sine, alte persoane și evenimenteleă; 2. afectivitate (altfel spus, gama, intensitatea, labilitatea și adecvarea răspunsului emoțională; 3. funcționare interpersonală; 4. controlul impulsului. B. Patternul durabil este inflexibil și pervasiv în raport cu o gamă largă de situații personale și sociale. C. Patternul durabil duce la o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
5. Managementul strategic. Acest curent de gândire consideră că nici un manager nu este singur responsabil de managementul strategic. Schendel și Hofer (1979) au dezvoltat o definiție a strategiei care se articulează În jurul a patru componente: - câmpul de acțiune (În termenii adecvării „produse-piețe” și zone geografice); - competența distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și competențelor interne care vor asigura flexibilitatea firmei. Noua optică a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
doua, În controlul operațiilor care separă producătorul de consumatorul final. În primul caz, Întreprinderea internalizează piața unui factor devenind propriul său furnizor. Ea suportă costul marginal de producție În locul prețului de monopol al vânzătorului, asigurându-și astfel o mai bună adecvare a factorilor la producția sa. În ipoteza concentrării În aval, Întreprinderea devine utilizatorul final pe seama unui circuit economic mai scurt, realizând economii datorită evitării intermediarilor. Concentrarea verticală răspunde și exigențelor de securitate: ea protejează Întreprinderea de riscurile fluctuațiilor și, mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fond de instincte moștenite, dar care se construiesc treptat ca lanțuri de conexiuni aflate sub imperiul propagării efectelor. Thorndike credea în 1913 că în acest fel se poate explica aproape totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
treptat ca lanțuri de conexiuni aflate sub imperiul propagării efectelor. Thorndike credea în 1913 că în acest fel se poate explica aproape totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de a răspunde la situații și la elemente ale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
observarea modelelor exemplare. Un alt factor negativ în cadrul cercetărilor privind fenomenul modelării a fost utilizarea pe scară largă a unei paradigme experimentale restrânse. În aceste studii, un model dă un set specific de răspunsuri, iar cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-a făcut pe mulți cercetători să creadă că limitările severe în schimbările comportamentale pot fi datorate influențelor modelatoare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au doar o relație simplă cu evenimentele anterioare și comportamentului pe care ei l-ar explica. Aprecia însă că trebuie evidențiat faptul că, în experimentele menționate anterior, evenimentele simbolice sunt manipulate independent, mai degrabă decât deduse din comportamentul de potrivire/adecvare, așa cum sugerează Gewirtz și Stingle. 4.4.3. Procesele de reproducere motorietc "4.4.3. Procesele de reproducere motorie" După Bandura, a treia componentă majoră a fenomenului de modelare se ocupă cu procesele de reproducere motorie. Aceasta implică folosirea reprezentărilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
altă parte, cineva este interesat să identifice condițiile ce conduc fenomenul de modelare, trebuie luat în considerație un set mai divers de variabile de control. Teoriile nonmediaționale nu pot să țină seama în mod adecvat de variații în performanțele de adecvare ca efect al activităților simbolice (Gerst, 1969), în condițiileîn care stimulii de modelare și posibilitățile de reîntărire rămân aceleași pentru toți subiecții. Limitările schemelor conceptuale care descriu răspunsurile de potrivire/adecvare ca fiind controlate doar de stimuli externi și consecințe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
seama în mod adecvat de variații în performanțele de adecvare ca efect al activităților simbolice (Gerst, 1969), în condițiileîn care stimulii de modelare și posibilitățile de reîntărire rămân aceleași pentru toți subiecții. Limitările schemelor conceptuale care descriu răspunsurile de potrivire/adecvare ca fiind controlate doar de stimuli externi și consecințe întăritoare sunt, de asemenea, evidente în situații unde prezentarea repetată a stimulilor modelatori în condiții favorabile de întărire eșuează în producerea de răspunsuri de potrivire. Bandura ia ca exemplu dificultățile întâmpinate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în mod eficient în situații de modelare. Dovezile date cum că observatorii eșuează adesea în reținerea a ceea ce au învățat obligă teoriile nonmediaționale să considere procesele de retenție ca atare. În orice situație dată, absența unui comportament adecvat de potrivire/adecvare care urmează expunerii la stimuli de modelare poate rezulta din eșecuri în înregistrarea senzorială a evenimentelor modelate, codarea inadecvată a stimulilor de modelare pentru reprezentarea memoriei, decrete de reținere, deficiențe motorii sau întărire neadecvată. 4.5. Teoria procesului de modelare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ura „casă de piatră!”, iar cineva care merge la o înmormântare va spune „Dumnezeu să-l odihnească!” - și nu invers (de altfel, se poate observa că în anumite comedii se folosește un comic de situație tocmai prin inversarea unor asemenea adecvări ale limbajului la contextul în care acesta se produce). Respectivele ritualuri ale limbajului sunt învățate din copilărie, deoarece ele depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumită cultură și comunitate; totodată, sunt învățate obiceiuri de limbaj corecte și incorecte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a scrisului: se observă în special în jurnale și scrisori; - utilizarea imaginativă a scrisului: presupune redactarea unor povestiri/elemente de proză și poezie. Este evident că fiecare utilizare este determinată de un anumit context și are un anumit nivel de adecvare în funcție de scopurile pe care ni le propunem. În același timp, credem că este la fel de important să identificăm gradul în care se poate optimiza modul cum folosim comunicarea scrisă în relație directă cu translatarea unor elemente dintr-o categorie în alta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
combinații variate și ingenioase. Regulile convergente sunt la fel de importante: deliberarea, explicitarea, evitarea unei premature „închideri” la explorarea posibilităților de rezolvare, căutarea problemelor dificile și neevidente, dezvoltarea unui sens al judecăților afirmative (diminuarea tendinței de eliminare a unor idei sau posibilități), adecvarea la obiective (în timpul rezolvării de probleme, nu trebuie uitate obiectivele, iar flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei). Figura 11. Pașii metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu aceea dintre Emil Codrescu și Adela din românul lui G. Ibrăileanu. Remarcabile în acest exercițiu critic de ucenicie sunt deocamdată aplicațiile personale ale unei vizibile înrâuriri din partea „noii critici” franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
personale ale unei vizibile înrâuriri din partea „noii critici” franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
În același timp, domnul Schifirneț a publicat numeroase studii în volume colective și în reviste de specialitate, precum și lucrări științifice individuale dedicate unor personalități și curente de idei din cultura română modernă, pe care le-a analizat, cu aplicație și adecvare, din perspectivă istorică și sociologică. Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
momentul producerii abandonului; 2. calitatea îngrijirilor de care a beneficiat și a legăturilor emoționale cu persoanele semnificative lui, până la momentul abandonului; 3. reprezentarea culturală a abandonului în timpul și spațiul (comunitatea) în care se produce; 4. reziliența copilului; 5. gradul de adecvare la nevoile copilului a acompanierii ulterioare abandonului; 6. subiectivitatea intervenienților, defensa lor sau profesionalismul în intervenție. în mod contrar credințelor comune, abandonul la vârsta mică are consecințe mult mai ample, mai profunde și mai de durată, în dezvoltarea copilului, comparativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]