10,786 matches
-
țări străine care recurge la suprimarea sau încarcerarea cetățenilor săi din motive politice 1603. Unii din susținătorii amendamentului Jackson-Vanik împărtășeau această "convingere a Congresului" și considerau taxele de emigrare excesive ca fiind o încălcare a drepturilor omului. În consecință, puțini aderau la ideea scutirii unei țări precum România de la o lege care promova drepturile omului. În această vreme, sovieticii au făcut cîțiva pași în sensul îmbunătățirii imaginii lor în Congres. Pe 26 septembrie, au ratificat două acorduri internaționale privind drepturile omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
palatului Élysée a făcut un calcul politic greșit în 1997, când a dizolvat Adunarea Națională. În locul unui mai mare sprijin a obținut o victorie a stângii condusă de Lionel Jospin, devenind cu această ocazie prim-ministru. Până la următoarele alegeri, RPR aderă în iulie 1999 la PPE-DE. În 2002, Chirac a fost reales ca președinte, iar dreapta revine la conducerea guvernului prin Jean-Pierre Raffarin. Celălalt pol al Uniunii Europene, Germania, a fost martorul unui eșec neplăcut pentru creștin-democrație. Helmut Kohl a rămas
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
anumită idee privind omul și destinul său, conștiința propriei lor diversități a stînjenit mult timp dezvoltarea adevăratelor relații internaționale. Se știe, de exemplu, cît de mult a dorit MRP-ul să-și apere originalitatea, mergînd pînă la a refuza să adere, ca partid, la Noile Echipe Internaționale fondate, după război, cu scopul de a reuni diferitele partide europene de inspirație creștină: "Varietate a originilor și circumstanțelor, notează René Rémond, varietate a situațiilor și curentelor. Am găsit partide monoconfesionale și altele interconfesionale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partid, uniune, mișcare, centru. De asemenea, este evidentă sensibilitatea creștin-democraților față de realitățile regionale. În Belgia, Partidul Social-Creștin este valon, Christelijke Volkspartij este flamand; trebuie să reținem, în ceea ce privește Spania (unde, deși Partido Popular al lui José Maria Aznar a cerut să adere la UECD, nici un partid național nu este membru al acesteia deocamdată), Partido nacionalista vasvo pentru Țara Bascilor și Uniò democratica de Catalunya pentru Catalania, iar în Germania Christlich Soziale Union pentru Bavaria. Sîntem departe de perspectiva, de nenumărate ori exprimată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Partidului Popular European fondat în 1976, ca o federație a partidelor creștin-democrate ale Comunității Europene în perspectiva primelor alegeri pentru Parlamentul European pe baza votului universal. Aici se mai găsesc și partide cu vechi tradiții creștin-democrate și altele care au aderat din diverse motive, mai ales electorale, cum ar fi partidul irlandez Fine Gael (în 1976) sau cel grec Nea Demokratia (în 1983). Buletinul PPE din februarie-martie 1991 consemnează că "pe baza unui larg consens la nivelul programelor politice, aceste două
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
organizării politice, s-a constituit o Uniune a catolicilor în cadrul Parlamentului de la Berlin (1852) sub conducerea lui August Reichensperger, fratele lui Peter. Aceasta își propunea să apere libertățile religioase și să pretindă un tratament egal pentru catolici și protestanți. Au aderat 62 de deputați, dar libertatea de vot a acestora era redusă. În 1859 ea a căpătat denumirea de Zentrum (Centru), traducînd o orientare moderată. În mod paradoxal, problemele catolicilor erau mai delicate în Bavaria, unde erau majoritari, dar unde regele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
timpul Acțiunii, crearea fasci-ului pe teritoriul Italiei, a fondat în 1905, la Bologna, o mișcare națională, Liga Democratică Națională, situîndu-se astfel contra curentului. Aventura nu a durat mult: la 28 iulie 1906, enciclica Pieni l'animo a interzis clericilor să adere la aceasta; Murri a fost suspendat în 1907 și excomunicat în 1909, după ce fusese ales deputat al Romagnei. Această evoluție confirmă faptul că nici o soluție nu era posibilă în afara magisteriului. Pentru creștin-democrați experiența era dureroasă, dar constituia o etapă de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în lume? Nu ar trebui decît să-l traducem mai mult în actele noastre, în comportamentul nostru și în viața politică pentru ca lumea să se transforme imediat. Iată de ce creștinismul va fi sursa de inspirație pentru politica noastră. Creștinii care aderă la partid vor avea sentimentul că servesc idealul lor religios pe plan politic". În Franța, primul Manifest al Mișcării Republicane Populare redactat în aprilie 1944 de André Colin și Maurice-René Simonnet făcea referire la "principiile esențiale ale unei civilizații creștine
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ca și Acțiunea Populară a iezuiților, fondată în 1903 de părintele Desbuquois, Asociația Catolică a Tineretului Francez și asociațiile specializate: Tineretul Muncitor Creștin, Tineretul Agricol Creștin, Tineretul Studențesc Creștin. Legăturile dintre membri erau strînse: Gaston Teissier conducea CFTC și a aderat la PDP, Jean Lerolle, președinte al ACJF între 1904-1909, a fost ales deputat PDP, iar Charles Flory și François de Menthon au condus ACJF, succesiv, între 1922-1926 și între 1926-1930. Partidul și-a aprofundat doctrina din noua filosofie catolică, pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Schuschnigg, fost elev la iezuiți, ministrul justiției sub Dollfuss, foarte atașat de tradițiile catolice ale Austriei habsburgilor. În ciuda energiei sale, nu a putut împiedica reușita Anchschluss-ului din 1938. Ständestaat-ul nu a putut rezista șocului totalitar. Partidul Creștin Social Austriac nu aderase la valorile democrației liberale. Tendințele democratice întruchipate de sindicalistul Leopold Kunschak și de al său Linzer Programm, care acorda libertăților un spațiu important, și de legitimistul Ernst Karl Winter care spera în restaurarea habsburgilor, erau minoritare și nu au putut
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Partidul Popular austriac, de la reînnoire spre Europa. În Austria, la 17 aprilie 1945, avocatul Félix Hurdes a fondat împreună cu sindicalistul Lois Weinberger și jurnalistul Léopold Kunschak, Österreichische Volkspartei. Împreună cu socialiștii și comuniștii, el a constituit un guvern provizoriu și a aderat la proclamația Republicii. Noul partid se baza pe tradiția social-creștină dar, de data aceasta, acorda o atenție deosebită democrației. Totuși, structura sa inițială arăta păstrarea temelor corporatiste în Austria: aderarea nu se făcea în mod direct, ci în special prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de la finele anului 1990, după ce condusese partidul timp de 10 ani, s-a bucurat de o mare autoritate morală. El apare ca fiind arhitectul de succes al referendumului din iunie 1994, prin care, cu 66,4% de voturi, Austria a aderat la Uniunea Europeană. Dar nu a știut să împiedice progresarea rapidă a unei drepte naționaliste și puternice în alegerile din 9 octombrie 1994, în detrimentul celor două mari partide ale coaliției. Democrazia Cristiana Italiana, de la hegemonie la cădere. Partidul Creștin-Democrat a debutat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sens reformist moderat. Noul partid se dorea nou, deconfesionalizat (era trecerea de la Blocul Catolic la Partidul Social-Creștin), deschis tuturor, credincioși sau atei, cu condiția aderării la valorile morale și sociale ale creștinismului; structurile sale erau transformate radical; de acum se adera în mod individual, nu prin "Stander". El încă rămînea însă "coroana stîlpului catolic"26, susținut de monarhie (partidul ceruse reîntoarcerea lui Leopold al III-lea), Biserică și femei, votul femeilor fiind introdus în 1948. Cardinalul Van Roey s-a angajat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fie fondată Mișcarea Creștinilor celei de-a V-a Republici de către deputatul RPR de Marna, Bruno Bourg-Broc, revendicîndu-se din gaullism și creștinism și provenind din Cluburile "Gaullism și Progres". La stînga, Robert Buron lansase în 1966 "Obiectiv 72" înainte de a adera la Partidul Socialist în 1971, la reînnoirea căruia au participat oameni puțin îndepărtați de democrația de inspirație creștină, ca Paul Quilès și Jacques Delors. La rîndul său, Bernard Lambert, deputat MRP în 1959, trecuse la PSU în 1967. "Libertatea de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cel care a înaintat în zadar în 1951 programul "Mama și Copilul", sub guvernarea lui John Costello și legalizarea divorțului în 1986 sub cea a lui Garret FitzGerald. Scoțînd în față etica creștină și situîndu-se pe o linie pro-europeană, a aderat, în 1976, la Internaționala Creștin-Democrată. Dar el rămîne puternic marcat de istoria Irlandei, iar legăturile sale cu patrimoniul istoric și cultural creștin-democrat sînt destul de subțiri. Importanța istoriei în Peninsula Iberică. Aici, destinul democrației creștine a depins de lungile perioade de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a trebuit să facă față concurenței Partidului Micilor Proprietari refăcut, a cărui deviză era "Dumnezeu, familie, patrie", și mai ales a Forumului Democratic (MDF), care reclama de asemenea valorile creștine și care, deși neomogen, conținînd o aripă naționalistă dură, a aderat, ca și KDNP, la UEDC. Marele învingător al alegerilor (40% din sufragii), șeful său, Josef Antall, a format primul guvern liber în coaliție cu Popularii și Micii Proprietari și l-a condus pînă la moartea lui, la 12 decembrie 1993
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
denumirea voit foarte neutră, atît în ceea ce privește forma, cît și conținutul acestei structuri, numită doar în subtitlu, "Uniunea Internațională a Creștin-Democraților". Membrii acesteia erau fie partide creștin-democrate, fie personalități care se angajau doar pe ele. În felul acesta, membrii MRP au aderat la Uniune fără să adere și partidul. NEI s-a constituit cu ocazia Congresului de la Chaudfontaine, lîngă Liège, în iunie 1947: nemții nu fuseseră invitați și nu au putut adera decît anul următor. Contactele între creștin-democrați nu erau foarte publice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în ceea ce privește forma, cît și conținutul acestei structuri, numită doar în subtitlu, "Uniunea Internațională a Creștin-Democraților". Membrii acesteia erau fie partide creștin-democrate, fie personalități care se angajau doar pe ele. În felul acesta, membrii MRP au aderat la Uniune fără să adere și partidul. NEI s-a constituit cu ocazia Congresului de la Chaudfontaine, lîngă Liège, în iunie 1947: nemții nu fuseseră invitați și nu au putut adera decît anul următor. Contactele între creștin-democrați nu erau foarte publice. Mulți preferau relațiile neoficiale, de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
angajau doar pe ele. În felul acesta, membrii MRP au aderat la Uniune fără să adere și partidul. NEI s-a constituit cu ocazia Congresului de la Chaudfontaine, lîngă Liège, în iunie 1947: nemții nu fuseseră invitați și nu au putut adera decît anul următor. Contactele între creștin-democrați nu erau foarte publice. Mulți preferau relațiile neoficiale, de tipul întîlnirilor importante dar discrete de la Geneva, între 1948-1953, a căror importanță istorică trebuie subliniată: acestea au permis întîlnirea în cel mai mare secret a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
iar în 1976 s-a fondat Partidul Popular European (PPE). Era vorba, în primul rînd, de susținerea creștin-democraților membri ai instituțiilor europene (Parlament, Comisie, Consiliul Europei) pe o bază transnațională. Partidele s-au angajat în UECD (CDS-ul francez a aderat la aceasta chiar de la fondarea sa în 1976), semn că era pe cale să se nască conștiința cu privire la un patrimoniu comun. S-au format structuri specializate pentru muncitori, femei, tineri, aleșii locali. UECD era definită drept "aripa europeană" a Uniunii Mondiale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
multipolar ce implică alianțe, iar pe acest plan, opțiunile sînt foarte deschise: fiindcă coalițiile cu social-democrații sînt frecvente, PPE manifestă o mare deschidere față de conservatori, așa cum o demonstrează și adeziunile Partidului Popular Spaniol și ale Nea Demokratia, care inițial au aderat la Uniunea Democratică Europeană care grupa partidele conservatoare. Deschiderea grupului PPE din parlamentul european față de aripa conservatoare britanică întărește această tendință. În aceste condiții se pune problema coerenței unui astfel de partid. Fără îndoială, aceasta trebuie căutată în Europa. "Noi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
psihiatriei românești la rigorile și valorile practicilor din țările europene. Principalul obiectiv, acela al rezolvării unor probleme, incompatibile cu realitățile europene, cu care se confrunta sistemul asistenței psihiatrice din România, a fost îndeplinit și, la 1 ianuarie 2006, România a aderat la Uniunea Europeană. Au fost elaborate legi, norme și reglementări, au fost desființate unități sanitare și modernizate altele, s-a elaborat un memorandum care prevedea măsuri cu implementare imediată și pe perioade medii și lungi. Nu s-a schimbat fundamental nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în masă (pelagra, malaria etc.), de care se leagă numeroase componente psihotice, iar pe de altă parte au produs o schimbare, în sensul sensibilizării mentalității publice față de necesitatea internării unor cazuri de boli psihice mai puțin grave (psihonevroze, alcoolisme etc.). Aderând total la concluziile autorului, ne-am propus să elucidăm, pe cât posibil, pe baza documentației trecute în revistă în cadrul elaborării acestui studiu, morbiditatea generală a epocii, care este superioară în mod cert aceleia studiate pe baza internărilor de la Spitalul Socola, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înseamnă că singurul factor care a putut determina ameliorarea acestei patologii a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat marile acțiuni medico-sociale amintite. În ceea ce privește creșterea incidenței afecțiunilor nevrotice, problemă și psihiatrice contemporană, ne mărginim a adera la opinia autorului, conform căreia urmează a se lua în considerație accesibilitatea acestor bolnavi la Spitalul de Psihiatrie, fapt neobișnuit înainte de 1950. Mai facem aici o observație care ne-a fost sugerată de consultarea unui număr foarte mare de foi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a posibilității unor asemenea teorii, care este atât de caracteristică pentru filozofia mai târzie a lui Wittgenstein. Unul dintre aceștia, englezul Michael Dummet, își încheie cartea sa consacrată originilor filozofiei analitice cu următoarea reflecție semnificativă: „În special pentru cei care aderă la axioma fundamentală a filozofiei analitice este esențial să se ajungă la o decizie cu privire la un model corect al conceptelor de «semnificație» și «înțelegere». Iar această problemă nu poate fi soluționată decât printr-o cercetare explicită cu privire la forma corectă a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]