5,887 matches
-
34, p. 99-124. Bourciez, Édouard, 1956, Éléments de linguistique române, Paris, C. Klincksieck. Braun, F., 1988, Terms of Address, Berlin, Mouton DeGruyter. Brăescu, R., 2005, "Observații asupra adjectivelor "situaționale"", în: Până Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
coord.), p. 57−67. Ciompec, G., 1974, "Prepoziția", în: I. Coteanu (coord.), Limba română contemporană, București, Editura Didactica și Pedagogica, p. 290-304. Ciompec, G., 1985, Morfosintaxă adverbului românesc. Sincronie și diacronie, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Coja, I., 1962, ,,Substantivarea adjectivelor care denumesc însușiri omenești negative", în SMFC III, București, Editura Academiei, p. 279-284. Cornilescu, A., 2006, "Din nou despre un prieten de-al meu", în: Până Dindelegan (coord.), p. 25-37. Cornilescu, A., 2006a, La periferia grupului nominal, mss., Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Editura Academiei Române. Dănăilă, I., 1960, " Note de cultivare a limbii", în LR, IX , 5, p. 79-84. Dănăilă, I., 1960a, "Sufixul -mente în limba română", în SMFC ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în SMFC ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov., 1961, Istoria limbii române, vol. I, București, Editura Științifică. Diez, Fr., 1876, Grammaire des langues romanes, III, Paris, Librairie A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
relative clauses în English conversation", în Language, 66, 2, p. 299-316. Frâncu, C., 1983, " Vechimea și răspândirea construcției partitive de tipul un prieten de-al meu", în LR, XXXII, 1, p. 15-23. Frâncu, C., 1984, " Vechimea și răspândirea unor pronume, adjective pronominale și numerale cu articolul nehotărât: un alt(ul), un al doilea, un același", în AUI, XXX, p. 33-43. Gaatone, D., 1988, "Cette coquine de construction", în Travaux de linguistique, 17, p. 159-176. Gaudin, F., L. Guespin, 2000, Initiation à
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
același", în AUI, XXX, p. 33-43. Gaatone, D., 1988, "Cette coquine de construction", în Travaux de linguistique, 17, p. 159-176. Gaudin, F., L. Guespin, 2000, Initiation à la lexicologie française. De la néologie aux dictionnaires, Bruxelles, De Boeck-Duculot. Găitănaru, M., 2002, Adjectivul în limba română. Structura și evoluție, Pitești, Editura Universității din Pitești. Geurts, B., R. van der Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității din București. Mîrzea Vasile, C., 2007, " Adverbul chiar în limba română actuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 143−153. Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului", comunicare la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Moeschler, J., A
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție și inovație în studiul limbii române, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G. (coord.), 2005, Limba română - structura și funcționare, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
17, p. 112-120 Pitiriciu, S., 2006, " Neutrele atematice cu pluralul în -e/-uri în limba română actuala", în: Sală (coord.), p. 340-353. Pop, L., 2005, La grammaire graduelle, à une virgule près, Bern, Berlin etc., Peter Lang. Popescu-Marin, M., 1987, "Adjectivele defective din română contemporană", în LR, XXXVI, 5, p. 356−365. Porhiel, S., 1995, "Leș marqueurs de catégorisation", în Cahiers de lexicologie, 66, 1, 77-93. Porhiel, S., 1997, " Le marqueur de catégorisation Point de vue", în Le Français Moderne, 65
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Le Français Moderne, 65, 2, p. 84-200. Pușcariu, S., 1976, Limba română, Vol. I, București, Editura Minerva; ed. I: 1940. Quirk, R., S. Greenbaum, G. Leech, J. Svartvik, 1972, A grammar of contemporary English, London, Longman. Rădulescu Sală, M., 2007, "Adjective invariabile?", în: Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 435−446. Regulă, M., 1972, "Encore une fois ce fripon de valet", în Revue de linguistique române, 141−142, p. 107−111. Reinheimer Rîpeanu, S., I. Vintilă-Rădulescu (coord.), 2007, Limba română, limba romanica
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de construcție este atestat în limba veche (am identificat ocurențe în texte din secolele al XVI-lea și al XVII-lea). Natura specială a construcției se observă foarte bine în română, mai ales în cazul în care N1 este un adjectiv, plasat în această situație într-o poziție necanonică. Tipologic, româna aparține limbilor de tip head first: topica firească, nemarcată a adjectivului este postpunerea. Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Natura specială a construcției se observă foarte bine în română, mai ales în cazul în care N1 este un adjectiv, plasat în această situație într-o poziție necanonică. Tipologic, româna aparține limbilor de tip head first: topica firească, nemarcată a adjectivului este postpunerea. Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în italiană): Da' bleaga de Ivona, ea cu serviciu, ea cu prietinile, cu țigarea-n gură și cu cafelile ( G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dacă nebunu ăsta de vatman pornește acu? (G.
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în lapte (O. Verdeș, Muzici și faze) Oricum, șmecherul de Ponta tot avea sub capotă peste 200 de cai, pe care capota banală nu-i arăta (AC, 9, martie 2008, p.15). (b) În română, în spaniolă și în italiană, adjectivul din prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de cai, pe care capota banală nu-i arăta (AC, 9, martie 2008, p.15). (b) În română, în spaniolă și în italiană, adjectivul din prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata de profesoară, ușor coruptibilul de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata de profesoară, ușor coruptibilul de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la diverse grade de comparație, în timp ce în spaniolă el acceptă într-un sens limitat categoria comparației: el muy estupido de mí, el muy imbécil de tu hermano, *foarte prostul de mine, *the very idiot
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
din prima poziție, mecanismele de interpretare a sensului și uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon care a crezut că dacă pune un alt
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon care a crezut că dacă pune un alt machidon la Steaua o să
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon care a crezut că dacă pune un alt machidon la Steaua o să ia Cupa Campionilor (www.ziare.com, 2007) Deci cum să-ți spunem noi
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
slabă și brunetă (www.utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic comunist jigodia asta împuțită de Voronin (www.ziare.com, 2007) Dacă până și fripturistul ăla mitocan
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
www.utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic comunist jigodia asta împuțită de Voronin (www.ziare.com, 2007) Dacă până și fripturistul ăla mitocan de Arhire a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
însă și situații în care acordul în număr nu se realizează: porcărie de servicii (forum.softpedia.com, 2005), o porcărie de biscuiți (www.utilecopii.com, 2007). Acordul intern în gen nu pune probleme atunci când prima poziție este ocupată de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale de gen sunt frecvente (Vișan 2004: 677). În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc/neutru] jaf [masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]