2,432 matches
-
cuvantul strivindu-și, a îndurat/năpastele toate cu bărbăție " " [...] le poète, comprimant să parole, a supporté/virilement toutes leș injustices " (Poetul/Le poète) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 217). L'emploi du verbe " comprimer " au lieu d'" écraser " n'est pas justifié. L'adverbe " virilement " comme équivalent de la locution " cu bărbăție " est maladroit ; on aurait pu dire " courageusement " ou " audacieusement ". " să-mpartă-ndemnuri " " pour distribuer des conseils " (Întâia dumineca/Le premier dimanche) (Poncet, 1996 : 188). Le verbe " distribuer ", qui appartient au registre commun, dépoétise
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
je me croise " (Asfințit/Soleil couchant) (Villard, 2010 : 99) ; " o dimineață-ți va ucide-odată visul " " un matin va tuer, une fois, ton rêve " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu beaucoup pleurer ou bien sourire ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 81). L'adverbe " odată " (" un jour ") est traduit par " une fois ", solution qui rend le texte cible confus. " O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/mai mare !? " " Ô, jamais je n'ai vu Dieu/avec plus de grandeur !? " (Nu-mi presimți ?/ Ne pressens-tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
văzut pe Dumnezeu/mai mare !? " " Ô, jamais je n'ai vu Dieu/avec plus de grandeur !? " (Nu-mi presimți ?/ Ne pressens-tu pas ?) (Veturia Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69). Dans le texte source, " mai mare " est un adjectif (" plus grand "), et non un adverbe de manière, comme le considère la traductrice. " Înalt unicorn fără glas/s-a oprit spre asfințit să asculte. " " Une grande licorne muette/s'est arrêtée pour entendre le couchant. " (Septemvrie/Septembre) (Poncet, 1996 : 136). La version de Jean Poncet est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
morphologique. Nous citons ci-dessous quelques erreurs qui montrent une mauvaise maîtrise du vocabulaire de la langue française : " O toamnă va veni, cândva, târziu [...]. " " Un automne viendra une fois, plus tard [...]. " (O toamnă va veni/ Un automne viendra) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 85). L'adverbe " cândva " (" un jour ") est traduit par " une fois ". " Nu ți-aș scrie poate nici acum acest rând [...] Ni maintenant je ne t'écrirais pas peut-être cette ligne [...]. " (Scrisoare/Lettre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 153). En français on dit " écrire un moț ", et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47). La répétition de l'adverbe " aussi " est encombrante, tandis que la version n'est pas correcte du point de vue grammatical. " Pe spate ne-am întins în iarbă : tu și eu./ Văzduh topit că ceara-n arșiță de soare/curgea de-a lungul peste miriști
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un aveugle " (Lucian Blaga, Leagănul (Le berceau), în Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43). Le traducteur semble être dérangé par la reprise, dans le texte source, de l'adverbe " încet " (" doucement ") ; par conséquent, îl évite une telle insistance dans la traduction. 1366 L'ajout des vers pour des raisons de compensation au niveau phonique/prosodique est admirablement illustré par la traduction du poème Fum căzut (Fumée penchée). V. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par le syntagme " vers en miroir ". 1406 V. l'Annexe 4. 1407 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 159: E vorba așa-zicând de false comparații, căci de fapt cele expuse în versurile introduse prin adverbul de comparație "că" sunt termenii proprii, sunt datele realității concrete figurate (designatele), transfigurate prin metaforă "sufletul satului fâlfâie pe lângă noi." " (" Îl s'agit en effet de fausses comparaisons, car leș faits introduits par l'adverbe de comparaison "comme" șont leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
expuse în versurile introduse prin adverbul de comparație "că" sunt termenii proprii, sunt datele realității concrete figurate (designatele), transfigurate prin metaforă "sufletul satului fâlfâie pe lângă noi." " (" Îl s'agit en effet de fausses comparaisons, car leș faits introduits par l'adverbe de comparaison "comme" șont leș termes propres, leș données de la réalité concrète figurée (leș objets désignés), transfigurées par la métaphore "l'âme du village autour de nous papillonne". " Notre traduction.) 1408 Leș suppressions du tiret șont assez nombreuses dans cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du poème Stalactita (La stalactite) : leș vers en miroir " Lin,/lin,/lin picuri de lumină [...] cad necontenit [...]. " șont traduits par " Et une à une,/Tout doucement,/Des gouttes de lumière [...]/Tombent sans arrêt [...]. " La traductrice omet la répétition de l'adverbe " doucement ", recrée le sens source et, par cela, supprime leș vers en miroir. V. Lucian Blaga, Stalactita (La stalactite), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 26. V. aussi Lucian Blaga, Din părul tău (De țes cheveux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voiau să smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinței biruință căta orice cavaler...” (Eminescu) 4. Figurile plasticității: - epitetulcuvânt care califică un substantiv, formând un tot Îmreună cu determinatul; epitetul califică uneori și o acțiune, de data aceasta fiind un adverb: „În aer rumene văpăi...” „Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvântul coordonat 2, adică mari. „Coordonarea cu acord este o specie de relație de coordonare”. Desigur, nu vom face confuzie între „coordonarea cu acord” și „subordonarea cu acord”. Nu orice coordonare presupune acord, după cum se constată din lucrează repede, bine (adverbele nu se pot acorda între ele!) sau din sunt cărți interesante și de folos. De asemenea, nu totdeauna două cuvinte acordate și determinând același termen regent sunt în relația de coordonare Ai cumpărat destule cărți poștale?; Am văzut numeroase locomotive
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume, verbul copulativ „selectează” verbe la infinitiv sau la supin, de exemplu: Asta nu e de spus. Propoziției predicative verbul copulativ îi impune să fie introdusă prin conjuncție sau prin pronume relative, de exemplu: Vei deveni ce vrei sau prin adverbe relative, de exemplu: (Ea) este cum mi-am închipuit. Așadar, în cazul numelui predicativ (sau al predicativei) și în cazul complementelor (completivelor) obligatorii, toate în relație de interdependență, restricțiile formale au caracter unilateral. În concluzie, pentru a diferenția și prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de acord
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
realizează joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a știut-o ce rea este - vezi Mioara Avram, art. cit., p. 547). Exemplu: Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaus
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]