2,458 matches
-
manifeste felul în care privește propriul său enunț”. În sens larg, poate fi orice mijloc morfologic, lexical, sintactic sau intonativ prin care apare atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune. În sens restrâns, modalizatorul este un cuvânt sau un grup de cuvinte adverb/locuțiune adverbială la origine, adică putând îndeplini o funcție sintactică specifică adverbului, dar care în anumite cazuri nu îndeplinește o asemenea funcție, ci una de exprimare a subiectivității vorbitorului, a atitudinii sale, a raportării sale cognitive, afective, volitive la ceea ce
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
fi orice mijloc morfologic, lexical, sintactic sau intonativ prin care apare atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune. În sens restrâns, modalizatorul este un cuvânt sau un grup de cuvinte adverb/locuțiune adverbială la origine, adică putând îndeplini o funcție sintactică specifică adverbului, dar care în anumite cazuri nu îndeplinește o asemenea funcție, ci una de exprimare a subiectivității vorbitorului, a atitudinii sale, a raportării sale cognitive, afective, volitive la ceea ce spune. Astfel, modalizatorul poate exprima certitudine ("desigur", "fără îndoială"), incertitudine, atenuare ("eventual
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
sale, a raportării sale cognitive, afective, volitive la ceea ce spune. Astfel, modalizatorul poate exprima certitudine ("desigur", "fără îndoială"), incertitudine, atenuare ("eventual", "poate"), probabilitate ("probabil"), întărirea enunțului ("bineînțeles"), satisfacție, ușurare ("din fericire") etc. Deja în gramaticile tradiționale s-a constatat că adverbele reprezintă o clasă lexico-gramaticală eterogenă. Deși se definea ca având în general funcția sintactică de complement circumstanțial al unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, Avram 1997, de exemplu, constata că sunt și adverbe, de exemplu "chiar
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
ușurare ("din fericire") etc. Deja în gramaticile tradiționale s-a constatat că adverbele reprezintă o clasă lexico-gramaticală eterogenă. Deși se definea ca având în general funcția sintactică de complement circumstanțial al unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, Avram 1997, de exemplu, constata că sunt și adverbe, de exemplu "chiar", "poate", "tocmai", care „se referă la o întreagă propoziție sau numai la o parte a ei, împreună cu care se analizează”. Altfel spus, după cum afirma Constantinescu-Dobridor 1980, există adverbe
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
a constatat că adverbele reprezintă o clasă lexico-gramaticală eterogenă. Deși se definea ca având în general funcția sintactică de complement circumstanțial al unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, Avram 1997, de exemplu, constata că sunt și adverbe, de exemplu "chiar", "poate", "tocmai", care „se referă la o întreagă propoziție sau numai la o parte a ei, împreună cu care se analizează”. Altfel spus, după cum afirma Constantinescu-Dobridor 1980, există adverbe „fără funcție sintactică”, care ar îndeplini totuși funcția de
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
adverb, Avram 1997, de exemplu, constata că sunt și adverbe, de exemplu "chiar", "poate", "tocmai", care „se referă la o întreagă propoziție sau numai la o parte a ei, împreună cu care se analizează”. Altfel spus, după cum afirma Constantinescu-Dobridor 1980, există adverbe „fără funcție sintactică”, care ar îndeplini totuși funcția de complement circumstanțial de mod de diverse feluri: de continuitate ("încă"), de îndoială ("oare"), de precizare ("tocmai"), de restricție ("măcar"), de exclusivitate ("doar"), de proximitate ("aproape"), explicativ ("adică"). Începând cu anii 1960
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
oare"), de precizare ("tocmai"), de restricție ("măcar"), de exclusivitate ("doar"), de proximitate ("aproape"), explicativ ("adică"). Începând cu anii 1960, când lingvistica s-a îndreptat tot mai mult spre o abordare pragmatică, în gramatici ale diverse limbi s-a delimitat în cadrul adverbelor o subclasă a celor care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți subiective pe care o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
adverbelor o subclasă a celor care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți subiective pe care o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte sunt net delimitate de
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte sunt net delimitate de adverbe, modalizatorul având statut de parte de vorbire aparte. Delimitarea s-a făcut analizându-se comportamentul unor cuvinte considerate tradițional adverbe, în două situații diferite: atunci când răspunzând la întrebarea „cum?”, având prin urmare funcția de complement circumstanțial de mod, și atunci când
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte sunt net delimitate de adverbe, modalizatorul având statut de parte de vorbire aparte. Delimitarea s-a făcut analizându-se comportamentul unor cuvinte considerate tradițional adverbe, în două situații diferite: atunci când răspunzând la întrebarea „cum?”, având prin urmare funcția de complement circumstanțial de mod, și atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu, în propoziția "Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în cercul interior”, "biztosan" este adverb cu funcția de complement circumstanțial de mod, dar în "Géza biztosan betalált a belső körbe" „Cu siguranță, Géza a nimerit în cercul interior” este un modalizator, cuvânt fără funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
particule fără o denumire aparte, ci doar cu descrierea funcției sale: "On to, naravno, nije ni mogao znati" „Firește, el nici nu putea să știe asta”. Totuși Klajn 2005, de exemplu, nu include modalizatorul printre particule, ci le tratează ca adverbe de propoziție în capitolul despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști au delimitat modalizatorul de particulă
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
doar cu descrierea funcției sale: "On to, naravno, nije ni mogao znati" „Firește, el nici nu putea să știe asta”. Totuși Klajn 2005, de exemplu, nu include modalizatorul printre particule, ci le tratează ca adverbe de propoziție în capitolul despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști au delimitat modalizatorul de particulă, considerând-o parte de vorbire aparte
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
forme temporale folosite cu valoare relativă. Între diferite limbi pot exista diferențe importante privind felul în care se exprimă timpurile gramaticale. În unele sunt relativ multe forme temporale marcate morfologic prin afixe și/sau verbe auxiliare, putând fi folosite și adverbe de timp, în altele sunt mai puține, valorile lor reieșind cu ajutorul adverbelor și/sau din context. De exemplu limba franceză este mai bogată în forme verbale temporale decât limba română. Numai la modul indicativ, prima are 15 forme temporale, pe când
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
importante privind felul în care se exprimă timpurile gramaticale. În unele sunt relativ multe forme temporale marcate morfologic prin afixe și/sau verbe auxiliare, putând fi folosite și adverbe de timp, în altele sunt mai puține, valorile lor reieșind cu ajutorul adverbelor și/sau din context. De exemplu limba franceză este mai bogată în forme verbale temporale decât limba română. Numai la modul indicativ, prima are 15 forme temporale, pe când a doua - zece forme. Alt exemplu, limba maghiară, are numai trei forme
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
subsol (într-o altă carte) atașată textului ediției îngrijite de el a cronicii lui Anonymus,"Gesta ungarorum" (care conține și textul original în facsimil): "În toate edițiile lui Anonymus publicate, ultra siluam din originalul latin este reprodus ultrasiluana. Corect, avem adverbul ultra = „foarte” și adjectivul siluana = „paduroasă”, deci „foarte paduroasă”. Ceea ce este foarte important constă în faptul că, pentru „țară de dincolo de pădure”, așa cum a fost tradusă până în prezent de toți traducătorii, sintagma ultra siluana, L. Fejérpataky folosește, în traducerea în
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Apoi, terra ultra siluana se referă la țară lui Gelou, care era la nord de Erdeuelu/Erdély, „Ardeal”." De subliniat că traducerea lui ultrasiluana prin foarte paduroasă este unică în literatura, așa recunoaște însuși Tonciulescu. Mai mult, ea contravine sensului adverbului latin "ultra", care nu înseamnă "foarte", așa cum o confirmă și cele mai prestigioase dicționare. Există deci motive întemeiate pentru a considera traducerea lui ultrasiluana prin foarte paduroasă drept eronată. Ca și numele de „sași”, denumirea de „Siebenbürgen” reprezentând chiar și
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
scrise care conțin mărturiile directe ale gramaticienilor și lexicografilor vremii privind evoluția limbii latine și îndepărtarea latinei vorbite de normele clasice. Lucrarea este o listă de 227 de exemple în care varianta considerată (de către autor) drept corectă este urmată de adverbul de negație "non", cu înțelesul de „nu”, si de varianta greșită ce trebuie evitată. Exemplu: "viridis non virdis". Deseori însă limbile romanice au moștenit varianta din limba vorbită (deci varianta greșită). Lucrarea are caracter normativ pentru că indică formele corecte sau
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
al treia persoană singular) și "are" (a doua persoană singular și pentru toate persoanele plural). Verbele modale ("can", "must", etc.) au o singură formă, fără să se adauge "-s" la persoana a treia singular. "Present simple" este folosit adesea împreună cu adverbe că "always, every day/month/year, usually, all the time, often, seldom, rarely, (n)ever, on Fridays (Monday, Tuesday), at night, în the morning/evening, sometimes.
Prezentul simplu în limba engleză () [Corola-website/Science/324281_a_325610]
-
episodul 11, se transformă în vehicule apropriate pentru a termina Ursul Polar 3000). În timpul lor liber, Shaggy și Scooby sunt fanii serialului Bucătarul de Oțel, faimosul dezlegător de mistere Chad Chatington și robotul gigant de luptat cu monștrii numit Badgerly, Adverbul. În coincidență asta nu este prima oară când Frank Welker a jucat animalul lui Scott Menville de vreme ce doi dintre ei l-au jucat pe Ma-Ti (Menville) și maimuța sa de companie Suchi (Welker) în desenul din 1990-96 "Captain Planet
Shaggy și Scooby-Doo fac echipă () [Corola-website/Science/329887_a_331216]
-
cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu pot fi accentuate. Astfel sunt articolele, adjectivele demonstrative, adjectivele posesive, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele relative simple, unele pronume personale și unele adverbe. Accentul final poate totuși cădea pe unele pronume când acestea sunt plasate după verbul cu care sunt asociate, în general dacă vocală lor este alta decât /ə/. Cazuri frecvente: Principalele caracteristici ale accentului principal în franceză sunt: Accentele finale segmentează
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
ont eu un accident en rentrant de vacances" „Au avut un accident întorcându-se din concediu”, "Elle s’est foulé la cheville en tombant „Și-a luxat glezna căzând”, "En ne répondant pas, vous vous accusez" „Nerăspunzând, vă acuzați”. Folosind adverbul "tout" plasat înaintea lui "en", se insistă asupra concomitenței acțiunilor exprimate, care totodată se pun în contrast: "Elle tricotait tout en regardant la télé" „Tricota uitându-se în același timp la televizor”.
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]