7,836 matches
-
într-o climă mai relativă și brutală” copleșesc absolutul artistic ideal. „Noi dăm Artei în concepțiune universală și multiplă zona superioară” - e afirmația definitorie care opune concepția echipei de la L. d. celei localiste, etnocentriste și teziste a sămănătorismului în plină afirmare. Iar „convențiunile” contingente, făcute să „încurce condeiul ca un bumbac”, sunt contestate și se cer abolite în numele libertății senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim la aprinderea lui
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
LITERE-ȘTIINȚE-ARTE, revista apărută la București, săptămânal, la 15, 22 și 29 martie 1898. Într-un Cuvânt începător, grupul de tineri care a inițiat redactarea și editarea acestei publicații declară că și-a propus să ofere un prilej de afirmare noii generații scriitoricești. La cele trei numere colaborează cu versuri St.O. Iosif, D. Nanu, C.Z. Buzdugan, V. Poenaru, G. Russe-Admirescu, D. Karr (Dimitrie Karnabatt), Gh. Iacobescu, Const. Mugure, C. Cosco, Vintilă Noreanu, iar Al. Antemireanu, I. Simionescu, Toma
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
feministă, care milita nu numai pentru o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci și a statutului și rolului ei în familie. Femeile nu mai vor să fie simple mașini de făcut dragoste și copii sau menajere. Afirmarea lor pe plan politic și profesional în viața publică de ansamblu presupune o reconsiderare drastică a sarcinilor de rol din familie. Dacă înainte femeile acceptau departajarea de roluri și complementaritatea de tip tradițional, acum multe văd în complementaritatea de acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rolul de mascul „adevărat” și „privilegiat”, de putere și dominanță, se privează practic de plăcerile autentice ale vieții și își scurtează zilele. H. Goldberg (1986) îndeamnă, în acest sens, ca bărbații să recunoască efectul suicidar al eforturilor lor exacerbate de afirmare și succes social și să-l evite; să nu mizeze totul pe masculinitate și să înțeleagă că impotența ocazională nu e nimic serios; să devină conștienți de adevăratele lor nevoi și dorințe și să-și îngrijească propriul corp; să se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele, rănirea). Și în societățile tradițional-rurale din centrul și estul Europei, ultima era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a apariției societății industriale. Familia „protoindustrială” din secolul al XVII-lea, în Europa mediului rural, prin faptul că alături de agricultură avea deja legături cu manufacturile (bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau alta, deși s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în față și „tradiționalul” neglijat, în vreme ce tinerii tind spre o sinteză a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a adolescenților, este una de căutare, de moratoriu, de ce n-ar fi și atitudinea noastră față de ea în acest spirit? Unele dezacorduri dintre părinți și copii, tineri și adulți au ca bază neînțelegerea și intransigența vârstnicilor vizavi de valorile de afirmare „superficială” ale primilor. Or, în afara faptului că trebuie să ne gândim că în ochii lor aceste valori pot să nu fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
neputință intelectuală - neagă aproape orice producție, sub pretextul că nu aduce nimic nou pe planul ideilor, doar limbajul fiind diferit (cu cât cel ce produce e mai în preajmă, cu atât e negat mai tare); alții, din dorința firească de afirmare, dar și din „snobism științific” (Pavelcu, 1972), substituie, mai mult sau mai puțin deliberat, creația de idei cu cea expresională. (Nu se au aici în vedere cazurile în care nu există nici un fel de inovație, ci numai compilație.) Trebuie reținut
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
biografii și note. Începând cu a doua jumătate a anului 1905 numere întregi cuprind aproape în exclusivitate traduceri ale unor articole ideologice. Din 1907 R.i. încetează să mai aibă vreo pretenție literară serioasă, pentru a deveni o tribună de afirmare a ideologiei socialiste, umanitariste. În afara includerii relativ constante a versurilor lui Mircea Demetriade, sunt publicate poezii de O. Carp, Sergiu Cujbă, Ada Negri, I. Neagu, E. Lazăr ș.a. Pe lângă stihuri „de îndemnuri și deplângeri uvriere”, în numărul 112-113/1912 se
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul personale”, și cu Întâia moarte a lui Anton Tudose. În afara lui Mihail Sadoveanu, „prozatorul național”, prezent cu schițele Mărturisire și Într-o zi de primăvară, majoritatea prozatorilor sunt pe cale de afirmare: Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Laurențiu Fulga, Petru Vintilă, Șerban Nedelcu, Traian Coșovei ș.a. Ion Marin Sadoveanu evocă figurile lui Nicolae Filimon și Costache Caragiali, iar Vicu Mîndra pe Mihail Kogălniceanu, C. Facca, Cilibi Moise. Sașa Pană dă la „Restituiri” programele
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Jurnal de lector” și „Mențiuni critice”), D. Caracostea (Arta versificației la M. Eminescu, Mit și creativitate), Basil Munteanu, Adrian Marino (Metodă și cunoaștere literară), Al. Piru, Cornel Regman, Ov. S. Crohmălniceanu (Franz Kafka). Lui Ion Pillat îi aparține Simbolismul ca afirmare a spiritului european, un studiu asupra celor trei etape istorice din evoluția curentului, subliniindu-i caracterul liric și spiritualist, antimaterialist, care venea după excesele romanului naturalist și formalismul pur plastic al parnasienilor. Eseistica de la R.F.R. conferă elasticitate și mobilitate atitudinilor
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
din Ion Barbu, a alcătuit și prefațat o amplă antologie din textele lui Perpessicius referitoare la scriitori români, pentru colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Minerva (numai primele două volume, tipărite în 1986, menționează numele său ca antologator). Ecloziunea și afirmarea poetică a lui R. - remarcată și prețuită, în epocă, de voci critice de anume autoritate, între care ale lui Paul Georgescu și N. Steinhardt - au loc oarecum în răspăr față de tendințele dominante în rândul promoției poetice optzeciste căreia, prin vârstă
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
instituții fiind mult îngrădit: „Scriitoarea nu este încă învestită cu drepturile de valoare intelectuală, ea nu se prezintă, ci se strecoară.” Țelul publicației va fi prin urmare acela de a contribui la ameliorarea situației, oferind spațiu de manifestare și de afirmare scriitoarelor. Deși nu își recunoaște deschis feminismul („Noi nu suntem în faza feministelor...”), în primii trei ani de apariție se promovează exclusiv texte scrise de femei și abia din 1929, când își modifică și titlul, marcând explicit o deschidere, printre
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Umbra, Poemă în oglindă, Gol, Ecou de romanță, Noapte), Tudor Arghezi (Litanii), Ion Pillat (Balcic de seară, Vino... e ceasul prielnic), Mateiu I. Caragiale (Singurătate), Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic. Remarcabilă este prezența autorilor mai tineri, aflați în plină afirmare: Radu Gyr (Piață, Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
român s-a familiarizat cu scrierile unor nume precum Stanislaw Lem, J. L. Borges, Gabriel García Márquez, H. P. Lovecraft sau Isaac Asimov. Calitatea traducerilor, atent selectate, a influențat benefic creația autohtonă, ea însăși generos găzduită în paginile colecției, permițând afirmarea și consacrarea unei literaturi SF de bună calitate, care a reprezentat în acei ani o posibilitate deloc neglijabilă de a evada dintr-un univers marcat concentraționar în ucronii serafice sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț și călimară”, „De la A la Z”, „Răsfoind revistele” -, ci
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Extrem de bine redactată, cu rubrici diverse, cu ingenioase numere tematice și texte care ilustrau toate genurile, cu o grafică excelentă, are, de asemenea, colaboratori numeroși și de valoare atât din rândul scriitorilor consacrați, cât și al tinerilor în curs de afirmare. Faptul se verifică, de pildă, în cazul poeziei. În sumar intră poeme de V. Voiculescu (A doua tinerețe, Lui Nicu Condiescu), Ion Vinea (Neurastenie), Al. A. Philippide (Părul) și versuri ale unor autori mai tineri, care, în parte, vor reuși
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
dacă ar fi făcut și am putea fi mulțumiți.” Satisfacția era justificată, fiindcă, în puținii ei ani de existență, R.l. a reușit să reflecte fidel dinamismul vieții culturale a epocii, să obțină colaborarea unor scriitori consacrați și să contribuie la afirmarea unor autori mai tineri, din așa-numita generație a anilor ‘30. Dintre aceștia din urmă o parte sunt poeți, cu toate că nu se poate spune că s-a acordat o atenție specială genului liric, spațiul rezervat acestuia fiind mai degrabă redus
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]