3,174 matches
-
culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj județul Alba, Sebeș, Strei (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni). Încă din perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Mureșului cu Nirajul este distinct prin faptul că terasele celor două râuri formează extremitatea vestică a interfluviului dintre cele două ape. 2. Sectorul Ungheni-Chețani, caracterizat prin desfășurarea tuturor nivelelor de terase, care sunt dispuse preponderent pe partea stângă a văii. Afluenții râului au fragmentat acest sistem de terase, transformându-l în interfluvii cu aspect de poduri. 3. În aval de Chețani asimetria teraselor se schimbă: cele medii și inferioare apar doar în câteva puncte pe partea stângă râului și sunt mai
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
este pusă pe seama traversării unei regiuni cu cute strânse, iar sub influența confluenței cu Arieșul, terasele se păstrează mai bine pe partea dreaptă a văii. Valea Mureșului în Depr. Turda-Alba Iulia își accentuează asimetria, care este cauzată atât de numeroșii afluenți din vest (din Munții Apuseni) - care au debite lichide și solide mari -, cât și de înălțarea Munților Apuseni în timpul Cuaternarului. Ca urmare, râul curge mult mai aproape de versantul stâng, respectiv de Dealurile Lopadei și de Podișul Secașelor. În acest culoar
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
m (380-390 m). Acestea „se caracterizează prin poziția lor asimetrică și alternanța pe ambele maluri, cu dezvoltarea nivelelor superioare (t5 - t8) în special pe dreapta râului. Terasele mijlocii și inferioare (t1 - t4) se racordează cu terasele Târnavei, Ampoiului și ale afluenților mai mici (Valea Aiudului, Gârbova, Geoagiu, Galda și Ighiu), marcând evoluția comună (cel puțin în cuaternar) și pledând pentru antecedența Mureșului pe traseul actual“ (M. Buza, 1996). În aval de Alba Iulia, în Culoarul Orăștiei, L. Badea și colab. (1987
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster: lacul cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de centrul istoric al orașului. În zona centrală a orașului afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite "Fleet", dar și "Kanal") sunt traversate de circa 2.500 de poduri, Hamburg fiind orașul cu cele mai multe poduri din
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
gród") pe insula la mijlocul râului. Înconjurată de smârcuri și mlaștini, cetate era perfect situată din punct de vedere strategic. Adițional, datorită cercetărilor arheologice se știe că așezare fortificată s-a aflat la colină artificială, a avut șanțul natural format de afluenți Słupiei și valul din lemn. Așezarea a primit drepturi de oraș în 1269. În 1308 Ordinul Teutonic a atacat Pomerelia. Słupsk, împreună cu raionul său s-a răscumpărat, dar a mers sub influență brandenburgă. Margrafii brandenburgi au recunoscut statutul orășenesc lui
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
planuri de expansiune ale limitelor orașului, dar acest lucru urmează să se întâmple în curând. Râul Słupsk ce traversează municipiul nu este amenajat, cu excepția zonei din centrul orașului. Râul se desparte în două brațe: "Słupia właściwa" și "Młynówka". Mai mulți afluenți se varsă în Słupia în zona Lasek Południowy ("Pădurea din Sud") și la nord de centrul orașului. În Lasek Południowy și Lasek Północny ("Pădurea de Nord") există numeroase pâraie, lacuri, iazuri, bălți și mlaștini. Apropierea de Marea Baltică influențează foarte mult
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
261,85 km². În 2008 avea o populație de 559.458. Este capitala voievodatului Polonia Mare și reședința powiat-ului poznański iar de la 1 ianuarie 1999 poartă și statutul de municipiu fiind exclus din powiat-ul înconjurător. Este străbătut de râul Warta, afluent al Odrei. Orașul este un important centru economic, universitar, academic, științific și cultural. Industria, cândva foarte importantă în economia orașului, nu mai joacă un rol primordial, însă este în curs de modernizare. În Poznań se află opt școli de stat
Poznań () [Corola-website/Science/297853_a_299182]
-
Mare din 1918 - 1919 Protestele de la Poznań din 1956 Poznań se află în partea de vest a Poloniei, în partea de centru-vest a voievodatului Polonia Mare și acoperă o suprafață de 261,85 km². Este străbatut de râul Warta și afluenții săi mai mici. De asemenea, în cadrul marginilor orășenești se găsesc mai multe lacuri, pârâuri, ș.a.m.d. Din punctul de vedere geografic, este partea macroregiunii lacustre Polonia Mare. Din punctul de vedere administrativ este un municipiu înconjurat de powiat poznański
Poznań () [Corola-website/Science/297853_a_299182]
-
civic se ridică zgârie-nori destinați activităților comerciale. Parcurile, pădurile, grădinile și zonele de recreație ocupă 27% din suprafața administrativă a orașului, ceea ce reprezintă 72 km². Pădurile naturale formează patru fâșii mari, care se întind către văile Wartei și cele ale afluenților săi- la Dębiec, Golęcin, Malta și Naramowice. În plus, există și zone verzi în centrul orașului, spre exemplu Parcul Cytadela, cel mai mare din Poznań, amenajat acolo unde erau anterior fortificațiile fortăreței Poznań sau grădina zoologică veche la Jeżyce. De
Poznań () [Corola-website/Science/297853_a_299182]
-
energia eliberată în reacțiile de fuziune împiedică prăbușirea stelei sub acțiunea propriei sale gravitații steaua fiind stabilă poliomielita coloanei vertebrale este forma cea mai comună caracterizată prin paralizie asimetrică care de cele mai multe ori implică picioarele situat în zona ecuatorială cu afluenți în ambele emisfere regimul de scurgere este uniform tot timpul anului hastatisoldați din avangarda infanteriei în sec pubertatea este perioada vieții dintre copilărie și adolescență în care se dezvoltă fizicul psihicul și organele sexuale marollien cel mai vechi astăzi pe cale
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
dintr-o câmpie joasă (30-50 m) și lată de cca. 35-40 km. Țărmul atlantic este ușor crestat. Rețeaua hidrografică a statului Gambia este extrem de bogată. Cel mai important curs este fluviul Gambia, care se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Afluenții principali ai acestuia sunt Nianija Galon, Sandougou, Bao etc. În regiunile rurale cresc numeroase flori, inclusiv "cassia" galbenă și "combretum" stacojiu. Zona tropicală de arbuști are următoarele specii: bougainvillea, leandru și numeroase specii de hibiscus. Fauna este formată din numeroase
Gambia () [Corola-website/Science/297903_a_299232]
-
beneficii. Industrializarea rapidă a zonei a ridicat nivelul de trai, iar muncitorii au început să-și construiască locuințe și să investească în agricultură (achiziționând utilaje) pentru a-și spori producția. Regiunea Timoc este străbătuta de râurile Timoc și Morava (ambii afluenți de dreapta ai Dunării). Cel mai mare oraș este Bor. La răsărit de răul Timoc, incep Munții Balcani (Haemus). Geografic, Valea Timocului este amplasată în Șerbia central-sudică, la granița cu Bulgaria. Administrativ, această regiune este formată din județele Branicevo, Morava
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
distanță de 2.858 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării. Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți din alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Napoleon numea Dunărea „"regele râurilor europene"”, iar Nicolae Iorga, „"cea mai bogată în daruri"”, ea bucurându-se de atenția popoarelor continentului; pe malurile ei s-
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
15 km (în medie 155 zile pe an). Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar carstificat și reapare la zi în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km la sud de Dunăre. Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval. Din cauza așezării geografice în cadrul continentului a
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar carstificat și reapare la zi în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km la sud de Dunăre. Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval. Din cauza așezării geografice în cadrul continentului a bazinului hidrografic dunărean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații. Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg, Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud: Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Numeroși afluenti cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. In general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Bucegii au puține bogății naturale, folosindu-se pentru piatră de construcții sau fiind folosiți ca pășuni pentru oi, parte din transhumanță. Clima se caracterizează
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
înființarea orașului. Fântâna îi este dedicată celui care a pus bazele orașului, împăratul roman Augustus. A fost amplasată în fața primăriei și a fost concepută de Hubert Gerhard. Cele patru herme, figuri centrale ale fântânii, simbolizează cele trei râuri și un afluent care străbat orașul: Lech, Wertach, Singold și Brunnenbach. Fiecare din figuri ține în mâini un simbol legat de apă: vâsla, roata dințată, cornul abundenței și năvodul. Augsburg a fost înființat în secolul I î.C. de împăratul roman Augustus. La
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
sunt cuprinse între 560-1900 mm anual, fiind aproximativ aceleași pe întreg teritoriul. Cu un relief variat, câmpii fertile în partea de nord, Voivodina, dealuri și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Morava, altitudinea maximă este de 250 m. Hidrografia: Cele mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2 provincii autonome: Kosovo și Metohija, aflată în partea de
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
se varsă printr-o deltă în partea sudică a lacului Aral. Pe cursul inferior Amudaria are debitul apei crescut prin confluența râurilor Pjandsh (1.125 km) și Wahsh (524 km) lungimea fluviului fiind de 1.414 km, după care primește afluenți pe versantul stâng din Pamir, afluentul din dreapta alimentează un lac de acumulare, până la vărsare Amudaria are o lungime de 2.539 km, râul fiind navigabil pe 1.450 km. Debitul apei scade după ramificația cu canalul Karakum, astfel din anul
Amudaria () [Corola-website/Science/307037_a_308366]
-
partea sudică a lacului Aral. Pe cursul inferior Amudaria are debitul apei crescut prin confluența râurilor Pjandsh (1.125 km) și Wahsh (524 km) lungimea fluviului fiind de 1.414 km, după care primește afluenți pe versantul stâng din Pamir, afluentul din dreapta alimentează un lac de acumulare, până la vărsare Amudaria are o lungime de 2.539 km, râul fiind navigabil pe 1.450 km. Debitul apei scade după ramificația cu canalul Karakum, astfel din anul 1970 apele râului (care avea în
Amudaria () [Corola-website/Science/307037_a_308366]