2,420 matches
-
transilvan. Același nume îl poartă o regiune din Banat, pe râul Nera, țara Almașului. Râul Arieș, afluent al Mureșului din interiorul inelului carpatic, este un râu cu nisipuri aurifere, caracteristică ce i-a dat și numele (lat. aureus). În Transilvania, afluenți ai Mureșului sunt pîraiele: Pluvaia (lat. pluvia, în legătură cu ploaia), arătând caracterul pluvial al regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un funcționar roman din Orșova (Dierna). De fapt, într-o țară recent cucerită, erau niște haiduci autohtoni, ce se opuneau administrației străine. În marginea nordică a Craiovei, Jiul primește, pe stânga sa, afluentul Amaradia. Are în numele său rădăcina latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Blahnița, Crasna, Dobra - Dobrița, Izvarna, Șușița, Tismana, Orlea, Sohodol; și totodată și o listă de cuvinte legate de apă precum crivină (smîrc), prihodiște (loc de adăpat vitele), luncă, ier (brasecat). Hidronimul Obârșia, la Vădastra - în sudul Olteniei, pentru un mic afluent al Oltului, vine de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct în Dunăre: Mostiștea, Gălățuiu, Călmățuiu. Mostiștea, de la slavul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct în Dunăre: Mostiștea, Gălățuiu, Călmățuiu. Mostiștea, de la slavul most = pod, și-a luat numele de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi Moldova, Putna, Milcov, Bârlad (nume legat de acel al Berladnicilor, formațiune statală medievală); - în Transilvania: Tîrnava; - în Dobrogea: cu rezonanță slavă avem - ca afluenți ai Mării: Telița, Taița, Slava. Dar în Dobrogea, sub o denumire slavă se poate ascunde o veche denumire latină. Așa este cazul cu pârâul Camena, din așezarea din centrul Dobrogei având același nume, nume slav însemnînd "piatră". De fapt aci
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte, pentru a trece Dunărea în Cadrilaterul Dobrogei. În Oltenia și Muntenia s-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
acesta de la latinul vorax, - iginis = prăpastie) și, în fine, din ungară - sebeș = iute. *** Este interesant de văzut mai de aproape mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-a face
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru a se vărsa în Mureș sub numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea meridională a Moldovei, pe văile apelor curgătoare din spațiul acesta geografic, inclusiv pe teritoriul comunei Umbrărești, îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
delimitări hidrografice 1.2. Densitatea rețelei hidrografice 1.3. Numărul și lungimea cursurilor de apă codificate 1.4. Ponderea fondului forestier 1.5. Cursul de apă principal/codul hidrografic: - punct de izvorâre; - lungimea cursului; - suprafață bazinului de recepție și al afluenților de ordinul 1. 1.6. Județe care au teritorii în bazinul hidrografic (procente) 1.7. Schemă de amenajare a bazinului hidrografic (schemă sinoptica sau hartă, la scară convenabilă, pe care sunt amplasate lacurile de acumulare, derivațiile de debite pentru alimentari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175157_a_176486]
-
pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la mal: mal stâncos [] în larg: lagună sărată [] în larg: estuar [] în larg: mare/fundul mării [] altele ┌──────────────────────────────────────┐ 5.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
legii. Anexa II/3 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Acumulare valea Șoimuș, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația �� Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: pe cursul pârâului valea Șoimuș, afluent de dreapta al pârâului Sohodol, în amonte de localitatea Lazuri, județul Bihor Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 77.053*) (în prețuri valabile la data de 28 februarie 2011; 1 euro = 4,2139 lei), din care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]
-
PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Punerea în siguranță a acumulării Leșu, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: Acumularea Leșu este situată pe râul Iad, afluent al Crișului Repede, la circa 6 km amonte de localitatea Remeți Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 55.947*) (în prețuri valabile la data de 28 februarie 2011; 1 euro = 4,2139 lei), din care: - construcții-montaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]
-
II/10 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Amplasament: pe pârâul Tabana și afluenții acestuia, în intravilanul orașului Babadag, județul Tulcea Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 91.415*) (în prețuri valabile la data de 28 februarie 2011; 1 euro = 4,2139 lei), din care: - construcții-montaj mii lei 53.670
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]
-
C+M mii lei 14.000 Anul III INV mii lei 27.300 C+M mii lei 16.000 Anul IV INV mii lei 23.615 C+M mii lei 13.970 Capacități: - amenajare pârâu Tabana km 5,30 - amenajarea afluenților km 7,00 - refacere poduri pe DN 22 buc. 2 - reparații poduri pe DN 22 și străzi buc. 3 Durata de realizare a investiției luni 48 ------------- *) Valoarea se va actualiza potrivit evoluției ulterioare a prețurilor. Factori de risc Obiectivul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]
-
PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Regularizare Valea Petriș în comuna Petriș, județul Arad" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Mureș Amplasament: în albia minoră a văii Petriș și a afluentului Valea Roșie, în zona localităților Petriș, Corbești, Roșia Nouă și Obârșia, comuna Petriș, județul Arad Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 63.919*) (în prețuri valabile la data de 28 februarie 2011; 1 euro = 4,2139
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232740_a_234069]
-
751 --- ------- ------ C+M mii lei 2.432 Capacități: ��� regularizare albie, km 6,5 compusă din următoarele lucrări: - praguri de colmatare buc. 4 - prag de colmatare P5 (completare risbermă - 16.650 mc piatră brută) - consolidare maluri km 10,40 - amenajare debușare afluenți - corecție de mal albie minoră Durata de realizare a investiției luni 30 ---------- Anexa II/4 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Regularizare râu Arieșul Mare și afluenți amonte acumularea Mihoiești, județul Alba" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232740_a_234069]
-
mc piatră brută) - consolidare maluri km 10,40 - amenajare debușare afluenți - corecție de mal albie minoră Durata de realizare a investiției luni 30 ---------- Anexa II/4 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Regularizare râu Arieșul Mare și afluenți amonte acumularea Mihoiești, județul Alba" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Mureș Amplasament: pe râul Arieșul Mare între localitățile Gârda de Sus și Scărișoara, pe pârâul Albac în zona localității Albac și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232740_a_234069]
-
Densuș-Hațeg, județul Hunedoara" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Mureș Amplasament: în bazinul hidrografic Mureș (cod cadastral IV-1), în albia minoră și majoră a râului Galbena (cod cadastral IV-1.117.14.11), afluent al râului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Densuș, al comunei General Berthelot, al orașului Hațeg și al comunei Sântămăria Orlea, județul Hunedoara Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 52.887*) (în prețuri valabile la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232740_a_234069]