2,782 matches
-
Dumnezeule, i se părea că trecuse o veșnicie... șapte, opt ani i se păreau o viață întreagă. Acum nici tocurile pe care le purta nu mai erau atât de înalte (cum de altădată purtase ceva atât de inconfortabil?), iar barurile aglomerate cedaseră locul restaurantelor mai civilizate (slavă Domnului!), iar ea nu-și amintea când a stat ultima dată trează toată noaptea din alt motiv decât ca să lucreze sau din cauza insomniei. Dar, își zise Leigh, ar fi trebuit să-și revizuiască opinia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
La sfatul unui specialist în comportamentul papagalilor, Adriana atârnase înăuntru tot felul de polițe pe care să stea, leagăne, scărițe, cutiuțe pentru mâncare și stinghii, deși după câtva timp a mai scos câteva accesorii de teamă că spațiul era prea aglomerat. Merita fără îndoială cei opt mii de dolari pe care îi cheltuise, lucru care s-a văzut și din faptul că Otis a început pur și simplu să cânte când a văzut-o prima dată. Adriana era sigură că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Este curioasă, spune Cottard, această încăpățânare de a pleca. De fapt, ceea ce se întâmplă e foarte interesant. Nu pentru mine, răspunde Rambert. sigur, riști ceva dacă rămâi. Dar, la urma urmei, riscai tot atât de mult înainte de ciumă, traversând o intersecție foarte aglomerată. În acest moment, mașina lui Rieux s-a oprit în dreptul lor. Tarrou conducea și Rieux părea pe jumătate adormit. S-a trezit pentru a face prezentările. Ne cunoaștem, spune Tarrou, locuim în același hotel. S-a oferit să-l conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ceream lui să plătească. Nu vrei să mă vezi deloc? l-am întrebat timidă. —Te sun eu mai târziu. Mi-a închis. Ei da, făcusem progrese. A fost de acord să mă sune mai târziu. Doar avea o perioadă mai aglomerată. Vreau să zic, așa cum spunea și Zach, era foarte stresant să fii cel mai în vogă tânăr fotograf din New York, în concluzie, nu-i de mirare că n-are timp pentru o cină la Jo Jo. Îl înțelegeam pe deplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Poți să mergi mai încet. Pornește pe stradă și eu mă iau după el, încercând să pășesc la fel de relaxată ca el. Dar nu sunt obișnuită cu un ritm atât de lejer. Sunt obișnuită să merg cu pași mari pe trotuare aglomerate, croindu-mi loc cu cotul și împingând. — Ești din satul ăsta ? îl întreb, încercând să merg mai agale. — Îhâm. O cotește spre stânga, pe o uliță pietruită. M-am întors când s-a îmbolnăvit tata. După care a murit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ticsită de oameni. Mă simt ca un gladiator aruncat în arenă. Jan stă la ușă cu brațele încrucișate. N-am nici o scăpare. Va trebui s-o fac. Apuc tava mai bine, las capul în jos - și avansez încet în camera aglomerată. Nu pot să merg firesc. Parcă am picioarele de lemn. Mi s-a zburlit tot părul de la ceafă ; îmi simt sângele pulsându-mi în urechi. Îmi croiesc drum printre costumele scumpe, fără să îndrăznesc să ridic privirea ; fără să îndrăznesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
acum, fie că au o excepțională autorizație expresă să facă predarea mai târziu, fie au dormit prea mult. Marçal Gacho și-a tras discret mâneca stângă a hainei ca să se uite la ceas, este îngrijorat pentru că traficul devine tot mai aglomerat și pentru că știe că, de aici înainte, când vor pătrunde în Centura Industrială, dificultățile vor crește. Socrul remarcă gestul, dar nu zise nimic, ginerele lui e un tânăr simpatic, fără îndoială, dar e nervos, din rasa agitaților din născare, mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
era pavoazat cu stema națională, purtând simbolul leului și soarelui, veniseră notabilități din toate provinciile, numeroase delegații străine și, deși cei mai mulți dintre delegații oficiali au fost cazați În vile, cele două hoteluri pentru europeni, Albert și Prévost, erau neobișnuit de aglomerate. În ultimul mi-am găsit, În cele din urmă, o cameră. Mă gândisem să mă duc direct la Fazel, să-i predau scrisoarea, să-l Întreb cum să dau de Mirza Reza, dar am știut să-mi Înăbuș nerăbdarea. Cunoscând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am dat ocol lacului sărat din Kom, am mers de-a lungul fluviului cu același nume, dar fără a pătrunde În orașul propriu-zis. Însoțitorii mei, Învârtindu-și mereu puștile pe deasupra capului ca pentru bătălie, aveau grijă să evite toate locurile aglomerate și, deși unchiul lui Șirin și-a dat adesea osteneala să-mi aducă la cunoștință că „Suntem la Amuk, la Vertcha, la Khomein”, asta nu era decât o figură de stil, care nu intenționa să spună altceva decât că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
asta. Imediat ce‑mi cumpăr fardurile și îmi primesc cadoul gratuit. Îmi umplu coșul cu tot felul de chestii de înfrumusețare, mă grăbesc la casă și semnez chitanța de credit fără măcar să arunc un ochi pe ea, apoi ies pe strada aglomerată. Așa. E 3.30, ceea ce înseamnă că am suficient timp să ajung la Guggenheim și să fac o baie rapidă de cultură. Excelent, de fapt, abia aștept. Stau pe marginea trotuarului, cu mâna ridicată pentru a face semn unui taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și emotivă. În fața ochilor nu avea o hrubă ci, cât se putea de limpede, o altă sala a astronavei. După aspect, pereți goi și plafon înalt, se gândi că ar fi un antrepozit. Lumina lămpii scotea din negura forme bizare, aglomerate, care păreau fie părți integrante ale pereților, fie legate de ei, cine știe cum. Formele blânde și flexibile contrastau cu impresia solidă care emana din coastele osoase care întăreau coridoarele și pereții sălilor. Ele împodobeau pereții pe toată înălțimea lor, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
iute, cât de iute pot funcționa tambuchii. N-am nimic împotrivă dacă folosiți zăvoarele explozive ale ușii exterioare. Vom lua combinezoanele presurizate dacă va fi cazul. Făcu doi pași spre coridor și se răzgândi. Bănuitor, își roti privirea prin sala aglomerată. Nu părea cu putință ca o prezență să se fi strecurat înăuntru, dar cum se hotărâseră să nu neglijeze nimic, această încăpere nu va face excepție de la regulă. ― Pentru început, să ne asigurăm că nu e nimic pe pasarelă. Parker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
poate, spune Lionel trist. — Vă-nțeleg durerea. Vreți s-o ardeți mâine? Pe cine? Pe mama. — Eu n-am mamă, n-am tată. Am crescut la orfelinat. — Vă-nțeleg durerea. Voiam doar să vă atrag atenția că duminica e cam aglomerat. Toți vor să-și ardă rudele duminica. Parcă morții știu că e duminică sau luni? Asta cam așa e. Totuși, e o deosebire între duminică și luni. Cel puțin în cazul meu. — Duminica se plătește cu 50% mai mult. — A
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se prezintă Robert, șeful de sală. Lionel îl ironizează superior: — Iartă-ne dacă te-am deranjat. — Nici un deranj, domnule. Cu tot respectul, în Angers, lumea bună vine la restaurant după ora 9. Aveți rezervare? — N-avem, dar nu pare prea aglomerat, îi arată Lionel, cu un semn al capului, pustiul din sala de mese. După cum tocmai v-am spus, lumea bună... Lionel îi taie macaroana, adresându-i-se lui Liliane: Mergem în altă parte, la ăștia e plin. Robert intră în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
decis, în unanimitate, ca scaunul dumneavoastră de la masa din colț, cu spatele la intrare, să rămână neocupat, oricât de aglomerat ar fi localul. — În unanimitate? nu-i vine să creadă lui Lionel, care știe ce înseamnă un scaun gol într-o crâșmă aglomerată. Hai că m-ați tușat. — În plus, domnul Claude a comandat o nouă firmă pentru bistroul nostru. De luni, o să se numească Le Lionel Français. Lionel își șterge o lacrimă. La fel și telespectatorii. Mai ales cei francezi, care nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cine știe. Săptămâna devine dinamică: miercuri de gardă la telefon, vineri pe teren. În sfârșit, se întâmplă ceva, chiar dacă nu se întâmplă nimic. Așteaptă în stația de la Rond tramvaiul 23. Tramvaiul nu vine. Călătorul așteaptă, tramvaiul vine, aglomerat; așteaptă următorul, aglomerat și acesta. Călătorul se agață de bara scării de urcare, simte umărul, transpirația, oboseala semenilor, adevărată conectare. La Mihai Bravul ia alt tramvai, numărul 5. Vagon gol, dom’ Dominic capsează biletul, îl împăturește, cum cere regula, bilet dus-întors. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
America). M-a surprins să văd, În Capitala mondială a păpușilor (numai În centru există, aproape lipite, zece magazine care expun și comercializează asemenea „jucării” !) și spectacole mediocre - vreo două, chiar jignitor de proaste : unul catalan ( Trei momente - confuz, lung, aglomerat ), altul unguresc (Crăciunul lui Punch - de un prost gust inhibant), unul infantil & desuet (Jujik, Ucraina), altul polonez (Etcetera - repetitiv, previzibil după cinci minute, În care fiecare păpușă era mînuită-n fel și chip de trei artiste, apoi...brrr!!!, ucisă !) și-n
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mult prea de hoinar Unii cred că bogăția stă în faptul că ești avar Nu facem nimănui un bine dar vrem admirația lui Caesar Alții riscă totul aruncând în joc viața, unicul lor zar Batjocură, gesturi sublime...stânse într-un aglomerat sertar Ura noastră atârnă greu în al neputinței cântar Oameni ce uită să roage în fața unui altar Deschid ochii brusc și mă întreb din nou: "coșmar?!" Dezamăgire Aripi ce le-am pierdut și nu le mai pot recupera. Dumnezeu veghează
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
visez... Ești pansament peste rana caldă Ești lacrima fericirii ce a fost uitată Ești prospețimea ierbii ușor udată Ești impulsul ce reînvie o lume schimbată... Ești precum mama protectoare pentru pruncu-i gingaș Ești agitația ce se resimte ca într-un aglomerat oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Ar putea să-și îmbutelieze sudoarea și s-o vândă pe post de afrodiziac. Se mută de pe un picior pe altul, debordând de energie. — Extraordinară petrecere, ce zici? întreabă el când, în sfârșit, îmi dă drumul. —Excelentă, exclamă Daisy. —Cam aglomerat, nu mă pot abține să nu remarc, cu scopul precis de a-l contrazice. Și, oricum, nu sunt departe de adevăr. —O, eu sunt înnebunit după chestia asta. Pot pipăi și înghesui o grămadă de puicuțe! N-am decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lung cât și în lat. Aici, nimic nu prea avea unitate de măsură. Deși părea a avea zece metri, era mult mai mare și nu cred că aș fi putut vreodată să-i ating extremitatea sau să devină îndeajuns de aglomerată încât să nu mai primească încă pe cineva dacă mai ajungea un om în postura mea. Nu mi se părea posibil. Deasupra era întuneric, iar în jurul meu, doar albastrul închis al Timpului. Insula nu avea verdeață, pentru că singurul lucru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Chiar dacă Tolman ar fi făcut o afacere cu Watson, faimosul investitor nu s-ar fi întâlnit niciodată cu el, față în față. Și, în mod cert, niciodată în public. Dar iată-i acolo, pe o traiectorie de coliziune, în curtea aglomerată a hotelului Venetian, chiar sub ochii lui. Ce naiba!? Nu-i venea să creadă ce urma să se întâmple. Însă în clipa aceea femeia suplă se poticni puțin și se opri. Purta o rochie scurtă și strâmtă, și pantofi cu toc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
formau o pereche ciudată - fata frumoasă și individul temător și stângaci. Mergeau în lungul canalului, abia aruncând câte o privire magazinelor pe lângă care treceau. — Se duc la o întâlnire, spuse Vasco. — Îi văd, zise Dolly. Vasco se uită pe strada aglomerată și o văzu pe Dolly la capătul îndepărtat. Dolly avea douăzeci și opt de ani și o înfățișare perfect normală. Ar fi putut fi oricine: o contabilă, o prietenă, o secretară, o asistentă. Putea trece drept orice. În seara aceea era îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Urgențe, unde de obicei e moarte de om, nu te omora nimeni în noaptea aia, holurile goale, birourile încuiate. Pauză. (Ascultă în telefon.) Moarte de om?, aaa, vezi că faci gură?, nuuu, să nu spunem „moarte de om”, să zicem „aglomerat”. Ăla, tinerelul ăla de doctor, se uită la mâna mea, se apleacă peste ranăăă, dar nu zice nimic. Apoi, a făcut băiatul un cerc pe ciment: așteptați aici, în cercul ăsta! (Gestul tânărului doctor.) Eu, cu o fașă ținută pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de aruncat. Cel mai mult câștiga Maestrul meu, dar acuma... nimeni nu poate să-i mai ceară nimic. * În septembrie, la începuturile sfârșitului, s-au ridicat de la masă obosiți, Maestrul era neliniștit, și asta se vedea, poate după drumul greu, aglomerat, de la mare până în București, așa gândea Loredana, dar mașina a făcut față drumului și soarelui arzător, tipul a îmbătrânit, uite ce privire pierdută are și cum respiră, cearcăne și burtă, miroase urât, a bătrân, urât îmi e mirosul ăsta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]