6,939 matches
-
este numai un pretext pentru etalarea unui „exil” mult mai profund, a disconfortului provenit din inaderența la realitate a unei structuri sensibilizate până la paroxism, și anume sensibilitatea artistului care își trăiește condiția sub marea panică stârnită în primul rând de agresiunea lucrurilor imediate: „De ura lucrurilor nu voi scăpa. / Scaunul, patul, cuierul și covorul / îmi pregătesc omorul. Când le ating mă mușcă de mâini. Îmi ronțăie amintirile. Cum închid ochii / le simt în oase privirile. Ele mă răstignesc cum adorm / în
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la aproximativ 13 procente. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea persoanelor care au fost supuse unor acte de violență și agresiune au fost bărbați (16 548 de persoane), În timp ce numărul de femei victime ale acelorași delicte a fost de 7 726 de persoane (figura 2). Fig. 2. Dinamica victimelor delictelor cu violență În perioada 2002-2004, În funcție de sex (Institutul pentru Cercetarea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind o cauză a delictelor de omor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu cel urban, și că În interiorul familiei din rural există și se declanșează cu mult mai multe violențe și agresiuni, rezultate cu victime umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea românească, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri de copii victime ale unor acte de violență și agresiune Îndreptate asupra lor. Conform statisticilor organelor de poliție, În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), aproximativ 12 000 de minori au devenit victime ale diverselor delicte săvârșite Împotriva lor, dintre care 3 822 minori au suferit prejudicii fizice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori, victime ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de tranziție, violența Îndreptată contra copiilor În familie nu reprezintă un fenomen nou În societatea românească, cercetările Întreprinse indicând că el a existat și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general, acordul unanim se referă la trei categorii principale de efecte. În primul rând, agresivitatea. A privi violența la televizor poate duce la creșterea comportamentului agresiv și/sau la schimbări În atitudini și sistemul de valori al individului favorizând folosirea agresiunii În rezolvarea conflictelor. În al doilea rând, desensibilizarea. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere a sensibilității la violență și la o mare acceptare/deschidere/toleranță a unor niveluri crescute de violență În societate (M. Thomas et al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acumulate față de alte ținte. Autorul citat nu uită să precizeze diferența dintre ultimele două tipuri de agresiune: agresiunea defensivă este caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]