5,707 matches
-
cel care se apropie) poate deveni excitant și dezorganizator: de acum înainte în el însuși și prin el trebuie să găsească tânărul puber liniștea și trebuie să renunțe, în parte, la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca un semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul lui o numesc astfel. Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al morții iar celelalte în jurul distrugerii și al crimei. Pentru a se apăra de această excitare pulsională și de această agresivitate, tânărul se folosește de un anumit număr de măsuri de apărare psihice și/sau comportamentale. Aceste măsuri de apărare sunt importante, deoarece în clinică ele ocupă adesea primul loc. Cea mai obișnuită poate fi dirijarea către sine a agresivității, fiind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această agresivitate, tânărul se folosește de un anumit număr de măsuri de apărare psihice și/sau comportamentale. Aceste măsuri de apărare sunt importante, deoarece în clinică ele ocupă adesea primul loc. Cea mai obișnuită poate fi dirijarea către sine a agresivității, fiind chiar tipul de procedeu defensiv despre care vorbește Anna Freud. Comportamentele periculoase, cele suicidare, ideile de suicid și chiar tentativele de suicid pot reprezenta redirecționarea imediată spre sine însuși a unei agresivități dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obișnuită poate fi dirijarea către sine a agresivității, fiind chiar tipul de procedeu defensiv despre care vorbește Anna Freud. Comportamentele periculoase, cele suicidare, ideile de suicid și chiar tentativele de suicid pot reprezenta redirecționarea imediată spre sine însuși a unei agresivități dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și care a constituit motivul culpabilizării adolescentului. Inhibiția, neimplicarea, pasivitatea pot, de asemenea, să se constituie în mijloace de negare sau cel puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
principalele axe evocate în mod obișnuit în psihopatologia oricărei depresii se regăsesc în perioada acestui travaliu psihic caracteristic adolescenței. Întâlnim atunci într-adevăr: - axa pierderilor, fie ele reale sau imaginare, fie că acestea implică obiectul sau relația cu obiectul; - axa agresivității și culpabilității generată de aceasta; - axa narcisismului și a revenirii asupra sistemului ideal de valori. Aceste tensiuni psihologice comune travaliului psihic al adolescenței și psihopatologiei depresiei explică, după părerea noastră, frecventa colorare timică a manifestărilor suferințelor psihice la această vârstă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase în ceea ce privește îngrijirea, evoluând ușor spre o recidivă, tentativa de suicid a unui adolescent este în același timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este încă insuficientă. Voi cita în continuare câteva dintre cele mai relevante lucrări pe tema contabilității creative din țara noastră. O lucrare reprezentativă este cea a profesorilor M. Ristea și C.G. Dumitru (2008)<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008. footnote>. Lucrarea debutează cu o serie de delimitări și fundamentări teoretice privind prudența și agresivitatea în contabilitate, ocazie cu care autorii problematizează o serie de fațete și ipoteze noi privind prudența în contabilitate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
reprezentativă este cea a profesorilor M. Ristea și C.G. Dumitru (2008)<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008. footnote>. Lucrarea debutează cu o serie de delimitări și fundamentări teoretice privind prudența și agresivitatea în contabilitate, ocazie cu care autorii problematizează o serie de fațete și ipoteze noi privind prudența în contabilitate cum ar fi: prudența și nonprudența, agresivitate și conservare; măsură și nemăsură în prudența contabilă; este prudența o virtute obligatorie? mariajul costul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
2008. footnote>. Lucrarea debutează cu o serie de delimitări și fundamentări teoretice privind prudența și agresivitatea în contabilitate, ocazie cu care autorii problematizează o serie de fațete și ipoteze noi privind prudența în contabilitate cum ar fi: prudența și nonprudența, agresivitate și conservare; măsură și nemăsură în prudența contabilă; este prudența o virtute obligatorie? mariajul costul inițial-valoarea justă, panaceu al evaluării contabile? etc. Lucrarea se continuă cu prezentarea unor tehnici agresive sau optimiste privind recunoașterea și evaluarea veniturilor și a cheltuielilor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Indiferent de soluția reținută, rămâne «adevărul de măciucă», contabilitatea nu poate scăpa de inovație în sens pozitiv, dar și negativ, de manipularea contabilă și manipularea tranzacțiilor, de perversitatea instinctivă a oamenilor de afaceri.”<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008, p. 13. footnote> Profesorul N. Feleagă (1996) abordează problema contabilității creative în cadrul lucrării Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
se diferențieze în societate. Această segregație are efecte psihologice multiple care, după cum arată statisticile, pot induce afectări pasagere sau de durată ale funcționării psihice. De exemplu, cercetările realizate arată că portul unei legitimații sau al unei uniforme poate determina creșterea agresivității în relațiile cu publicul. Aceste schimbări pot interveni asupra oricăror persoane care poartă o uniformă, legitimație și armă și constituie factori care au efecte într-o anumită măsură asupra angajaților din instituțiile guvernamentale. Unii ofițeri afirmă că este „un rol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se ia în calcul și alte variabile (diferențe individuale), ca posibili moderatori/mediatori în relația dinamică și specifică între stresorii și efectele percepute (de exemplu, rolul agresivității, al mâniei, al sentimentului de autoeficacitate, modele cognitive de structurare a cunoștințelor și scenariilor, a tipurilor de procesare informațională, ca dimensiuni de personalitate). Primul și cel mai important pas realizat - diagnoza stresului - urmează structurarea intervențiilor pentru managementul stresului: profilaxie și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unei descărcări a tensiunii afective. În perioada imediat următoare descărcării unei stări de mânie, de exemplu individul se simte mai relaxat, mai degajat; el realizează un echilibru efectiv, care-l face mai puțin sensibil la frustrările următoare. La copii, „lichidarea” agresivității poate fi făcută în timpul jocului activităților simbolice, exercițiilor fizice intense, expresiilor grafice sau verbale etc. Adultul întâmpină dificultăți mai mari în a găsi căile de lichidare a agresivității, acestora fiind, în general, indirecte: sport, muncă manuală istovitoare, ironii, glume răutăcioasa
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care-l face mai puțin sensibil la frustrările următoare. La copii, „lichidarea” agresivității poate fi făcută în timpul jocului activităților simbolice, exercițiilor fizice intense, expresiilor grafice sau verbale etc. Adultul întâmpină dificultăți mai mari în a găsi căile de lichidare a agresivității, acestora fiind, în general, indirecte: sport, muncă manuală istovitoare, ironii, glume răutăcioasa, reclamații, răzbunări verbale etc. Cu toate acestea, adultul are posibilitatea să dea un nou sens agresivității, trarsformând-o pe cea negativă (distructivă) în agresivitate pozitivă: munca, invenția, activitățile sociale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Adultul întâmpină dificultăți mai mari în a găsi căile de lichidare a agresivității, acestora fiind, în general, indirecte: sport, muncă manuală istovitoare, ironii, glume răutăcioasa, reclamații, răzbunări verbale etc. Cu toate acestea, adultul are posibilitatea să dea un nou sens agresivității, trarsformând-o pe cea negativă (distructivă) în agresivitate pozitivă: munca, invenția, activitățile sociale de grup etc. îi vor furniza substițuianți ce permit agresivităiții să se exprime, să devină într-o oarecare măsură pozitivă, creatoare (aducînd subiectului satisfacția unei valorizări personale și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
găsi căile de lichidare a agresivității, acestora fiind, în general, indirecte: sport, muncă manuală istovitoare, ironii, glume răutăcioasa, reclamații, răzbunări verbale etc. Cu toate acestea, adultul are posibilitatea să dea un nou sens agresivității, trarsformând-o pe cea negativă (distructivă) în agresivitate pozitivă: munca, invenția, activitățile sociale de grup etc. îi vor furniza substițuianți ce permit agresivităiții să se exprime, să devină într-o oarecare măsură pozitivă, creatoare (aducînd subiectului satisfacția unei valorizări personale și sociale). Unii psihologi, cum ar fi de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacția primordială”, care apare ori de câte ori comportamentul ce se supune „pricioiului plăcerii” este blocat; agresiunea este dirijată, deci, contra unui fapt exterior, perceput ca agent al frustrării, și corespunde tipului de reacție „extrapunitivă”, descrisă de S. Rosenzweig. S. Freud susținea teza agresivității înnăscute, potrivit căreia instinctul de agresiune și expresiile sale sunt independente de condițiile social-economice; consecvent tezelor sale sexualiste, S. Freud afirmă că: „privilegiul din relațiile sexuale” este suficient ca să alimenteze egoismul, invidia, ostilitatea, ura. Ontogenetic, geneza conexiunii între „frustrație”, „agresivitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
agresivității înnăscute, potrivit căreia instinctul de agresiune și expresiile sale sunt independente de condițiile social-economice; consecvent tezelor sale sexualiste, S. Freud afirmă că: „privilegiul din relațiile sexuale” este suficient ca să alimenteze egoismul, invidia, ostilitatea, ura. Ontogenetic, geneza conexiunii între „frustrație”, „agresivitate” și „frică” a fost căutată de S. Freud în ineracțiunile „mamă-sugar”: mama este întotdeauna un „obiect” care are, în același timp, caracteristicile unui factor frustrant și a unuia gratificant; întreaga viață a sugarului depinde de acest „obiect” pe care se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a unuia gratificant; întreaga viață a sugarului depinde de acest „obiect” pe care se teme să nu-l piardă. În același context, doi dintre discipolii lui S. Freud, Melanie Klein și S. Nacht, consideră că la rădăcina „fricii” se găsește „agresivitatea”: orice stare de insatisfacție, și în primul rând cea de ordin libidinal, este resimțită ca o frustrație ce declanșează reacții de agresivitate; agresivitatea este, însă, un „bumerang”, deoarece implică perspectiva unei contraagresiuni. Sacrificarea plăcerilor mici și trecătoare din prezent pentru
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doi dintre discipolii lui S. Freud, Melanie Klein și S. Nacht, consideră că la rădăcina „fricii” se găsește „agresivitatea”: orice stare de insatisfacție, și în primul rând cea de ordin libidinal, este resimțită ca o frustrație ce declanșează reacții de agresivitate; agresivitatea este, însă, un „bumerang”, deoarece implică perspectiva unei contraagresiuni. Sacrificarea plăcerilor mici și trecătoare din prezent pentru unele mai mari și durabile din viitor, care se realizează prin funcțiunea „Eului”, presupune capacitatea subiectului de a suporta o frustrație fără
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dintre discipolii lui S. Freud, Melanie Klein și S. Nacht, consideră că la rădăcina „fricii” se găsește „agresivitatea”: orice stare de insatisfacție, și în primul rând cea de ordin libidinal, este resimțită ca o frustrație ce declanșează reacții de agresivitate; agresivitatea este, însă, un „bumerang”, deoarece implică perspectiva unei contraagresiuni. Sacrificarea plăcerilor mici și trecătoare din prezent pentru unele mai mari și durabile din viitor, care se realizează prin funcțiunea „Eului”, presupune capacitatea subiectului de a suporta o frustrație fără a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de conduită ale copiilor răsfățați”. Mai precis, „complexul lui Oedip” este, în viziunea lui A. Adler, produsul unor „circumstanțe”, al dezvoltării de către părinți a unor anumite conduite la copii, deci rezultatul unei dezvoltări nevrotice și expresia uneii stări de nesiguranță. Agresivitatea față de tata, de exemplu, nu constituie altceva decât o „gelozie de putere” și un protest împotriva obstacolelor ridicate de „dictatura paternă” în calea inițiativelor copiilor sau a liberei realizări a dorințelor lor egocentrice; „primul născut”, simțindu-se frustrat în poziția
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o „agresivitate” gata să izbucnească la cea mai mică conrariere, va dovedi atât o insuficientă cultivare a inhibației, cât și dificultatea exprimării și afirmării personalității prin intermediul unor motive și atitudini morale suerioare. La fel, „justificarea, „raționalizarea”, „proiectarea”, „compensația” etc., sunt mecanisme de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]