122,471 matches
-
agriculturii din regiunea din Ungaria, asemănător situației din întreaga țară, din această cauză indicii specifici ai acestei ramuri s-au înrăutățit; în pofida acestui fapt, regiunea Dél-Alföld și-a păstrat supremația în sfera producției agricole din Ungaria. Potrivit datelor din 2010 agricultura regiunii aduce un aport de 22,7 % la valoarea brută adăugată a ramurii, reprezentând 9,3% din valoarea economiei naționale a regiunii proprii; prima valoare este mai mică cu 0,6 %, iar a doua cu 1,2% decât cea înregistrată
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
9,3% din valoarea economiei naționale a regiunii proprii; prima valoare este mai mică cu 0,6 %, iar a doua cu 1,2% decât cea înregistrată în anul 2008. În Regiunea Vest, față de 7,9 % în anul 2008, procentul agriculturii față de valoarea adăugată brută a scăzut la 7,6%; însă aportul de 12,1% a ramurii la valoarea adăugată brută este cu 1,7% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu trei ani. Aportul agriculturii la valoarea adăugată
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
anul 2008, procentul agriculturii față de valoarea adăugată brută a scăzut la 7,6%; însă aportul de 12,1% a ramurii la valoarea adăugată brută este cu 1,7% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu trei ani. Aportul agriculturii la valoarea adăugată brută Procentul ramurii agricole în cadrul valorii adăugate brute a regiunii arată o variație destul de mare la nivel de județe: cele mai mari procente au județul Békés (12,6%) în regiunea Dél-Alföld, Caraș-Severin (9,7%) în Regiunea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
6%) în regiunea Dél-Alföld, Caraș-Severin (9,7%) în Regiunea Vest. Față de anul 2008 scăderi procentuale mai drastice ale sectorului agricol în total VAB au avut loc tot în aceste două județe. Vremea în 2011 a avut un impact negativ asupra agriculturii din Ungaria, efectele secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci și în cea animală. Prin urmare, indicii caracteristici din Dél-Alföld ai acestei ramuri au rămas inferiori celor din anii precedenți, la fel și la nivel național
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra exploatării individuale. Astfel, tăierile se făceau cu acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai folosite metode de transformare a pădurii în pământ agricol era incendierea. Prin incendiere, pădurea era distrusă, iar pământul folosit pentru agricultură era îngrășat datorită cenușii. Tehnica incendierii pentru defrișare și îngrășatul pământului era acceptată la nivelul operațional ca metodă legitimă de exploatare a pădurii. O altă tehnică de exploatare anarhică a pădurii era cea a dărâmării copacilor pentru hrana animalelor. Ea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul de proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 190). Ulterior secolului al XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare, ale stabilității sale politice. În primul rând, o anumită izolare geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra indivizilor mergea până la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
os- ciocane, topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
unei zile de marș. Militarii se opreau înt-un loc deschis, săpau o groapă de jur-împrejur(fossa, agger, vallum- șanț, parapet, ridicătură de pămant)și insetalau corturile edificând un castru. OCUPAȚIILE Locuitorii din aceste zone aveau diferite ocupații, ramura principală fiind agricultura. Cultivau plante cerealiere.Acest lucru este dovedit de resturile de paie din chirpici descoperite în săpăturile arheologice.În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cuptoare la Gornea( în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
numai cu o ureche, cu carnetul pe genunchi, cu cealaltă atent la vocea mea interioară. Pe vorbitor îl cunosc. E Pipoton, nervosul, ideologul nărăvaș PIPOTON, fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându-i pe ceilalți să muncească, slăbiciunea lui Hrușciov, porumb adică, tocmai ce nu suporta Stalin, pentru că... pentru că porumbul ăsta, - îmi șoptește demonul meu interior - cere muncă și iar muncă, săparea pământului și altele
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
Articolul 1 Pe data prezentului decret activitatea de desfacere către populație a legumelor, fructelor, cartofilor, strugurilor de masa, a carnii și produselor din carne, a laptelui și produselor din lapte și a altor produse agroalimentare trece de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare la Ministerul Comerțului Interior. Articolul 2 Pe data prezentului decret întreprinderile pentru legume și fructe, prevăzute în anexa nr. 1, trec, din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Direcția generală economică a horticulturii, în subordinea Ministerului Comerțului
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
și produselor din lapte și a altor produse agroalimentare trece de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare la Ministerul Comerțului Interior. Articolul 2 Pe data prezentului decret întreprinderile pentru legume și fructe, prevăzute în anexa nr. 1, trec, din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Direcția generală economică a horticulturii, în subordinea Ministerului Comerțului Interior. Întreprinderile pentru legume și fructe se încadrează în grupa V de ramura și au gradul de organizare prevăzut în anexa nr. 1. Întreprinderile pentru legume și fructe
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
și oficii de valorificare a legumelor și fructelor, unități fără personalitate juridică, care se organizează potrivit normelor de structura aprobate. Articolul 6 Pe data prezentului decret Întreprinderea de prezentare a produselor alimentare, cu sediul în municipiul București, din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, se desființează. Activitatea Întreprinderii de prezentare a produselor alimentare București trece la Întreprinderea comercială de stat "Comaliment" din subordinea Ministerului Comerțului Interior. Articolul 7 Pe data prezentului decret Întreprinderea de magazine "Gostat" București din subordinea Ministerului Agriculturii
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
Agriculturii și Industriei Alimentare, se desființează. Activitatea Întreprinderii de prezentare a produselor alimentare București trece la Întreprinderea comercială de stat "Comaliment" din subordinea Ministerului Comerțului Interior. Articolul 7 Pe data prezentului decret Întreprinderea de magazine "Gostat" București din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat, precum și complexele comerciale de desfacere a produselor agricole din subordinea trusturilor județene de întreprinderi agricole de stat, prevăzute în anexa nr. 3*), se desființează. -------- Articolul 8 Pe data prezentului decret trec, din rețeaua
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
desființează. Activitatea Întreprinderii de prezentare a produselor alimentare București trece la Întreprinderea comercială de stat "Comaliment" din subordinea Ministerului Comerțului Interior. Articolul 7 Pe data prezentului decret Întreprinderea de magazine "Gostat" București din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat, precum și complexele comerciale de desfacere a produselor agricole din subordinea trusturilor județene de întreprinderi agricole de stat, prevăzute în anexa nr. 3*), se desființează. -------- Articolul 8 Pe data prezentului decret trec, din rețeaua Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat, precum și complexele comerciale de desfacere a produselor agricole din subordinea trusturilor județene de întreprinderi agricole de stat, prevăzute în anexa nr. 3*), se desființează. -------- Articolul 8 Pe data prezentului decret trec, din rețeaua Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în rețeaua Ministerului Comerțului Interior, pe bază de protocol: a) magazinele și punctele de desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul întreprinderilor avicole de stat subordonate Centralei pentru producția avicola, precum și a altor întreprinderi și centrale, de sub
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
Alimentare în rețeaua Ministerului Comerțului Interior, pe bază de protocol: a) magazinele și punctele de desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul întreprinderilor avicole de stat subordonate Centralei pentru producția avicola, precum și a altor întreprinderi și centrale, de sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat; ... b) magazinele de prezentare și desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul centralelor industriale din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare; ... c) magazinele de desfacere ale întreprinderilor de prelucrare și industrializare a legumelor
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
Interior, pe bază de protocol: a) magazinele și punctele de desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul întreprinderilor avicole de stat subordonate Centralei pentru producția avicola, precum și a altor întreprinderi și centrale, de sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat; ... b) magazinele de prezentare și desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul centralelor industriale din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare; ... c) magazinele de desfacere ale întreprinderilor de prelucrare și industrializare a legumelor și fructelor, unitățile de desfacere
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
stat subordonate Centralei pentru producția avicola, precum și a altor întreprinderi și centrale, de sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul agriculturii de stat; ... b) magazinele de prezentare și desfacere și unitățile de alimentație publică din cadrul centralelor industriale din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare; ... c) magazinele de desfacere ale întreprinderilor de prelucrare și industrializare a legumelor și fructelor, unitățile de desfacere a băuturilor alcoolice, inclusiv a vinului vărsat, aparținînd întreprinderilor de vie și vin, precum și ale altor întreprinderi din subordinea Ministerului
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
și Industriei Alimentare; ... c) magazinele de desfacere ale întreprinderilor de prelucrare și industrializare a legumelor și fructelor, unitățile de desfacere a băuturilor alcoolice, inclusiv a vinului vărsat, aparținînd întreprinderilor de vie și vin, precum și ale altor întreprinderi din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Direcția generală economică a horticulturii. ... Articolul 9 Pe data prezentului decret aprovizionarea rețelei de desfacere cu amănuntul cu conserve de legume, fructe, pasta de tomate și alte produse horticole industrializate trece de la întreprinderile din sistemul Ministerului Agriculturii
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]