4,357 matches
-
la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca tot anul să ai în casă belșug și roadă bună. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pumnul din cap și să zică: „Dacă-i fi adăpat de mine, să te lase răul pe tine și să mă apuce pe mine“, iar din apa ce-ți curge din cap să bei, că-ți trece. în ziua de Ajunul Crăciunului se taie cîte un măr; dacă mărul e viermănos, atunci acel ce a tă iat mărul are să fie bolnăvicios tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară. Boalele pot trece la pomi și la lucruri. De faci pe-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în foc, că faci buboaie. Cică cine fură pe lumea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube pe trup. Să nu bați pe nimeni în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e din pămînt, iar alții, că ar fi o piele întinsă care stă așa prin voia lui Dumnezeu. Dar există și părerea că cerul ar fi făcut din două bucăți, iar locul unde se îmbină se numește Calea-Laptelui. (Gh.F.C.) în ajun de Sf. Vasile și de Anul Nou, cerul se deschide de trei ori. Stă așa numai cît să apuce oamenii buni să-l vadă pe Dumnezeu între sfinți. (Gh.F.C.) Se crede că există nouă ceruri, că noaptea lumina vine de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înăbușă mulți pui în ouăle de sub cloșcă. Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul ouălor în timpul verii. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul ouălor în timpul verii. Se crede că, așezîndu-se la ajunul Bobotezei la masă, după aceea nu este bine a se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufletele înecaților. (Gh.F.C.) O casă tencuită de lună nouă se umple de greieruși. (Gh.F.C.) Primăvara, oile se tund cu puțin înainte de crai nou, ca să crească lîna odată cu luna. (Gh.F.C.) Verdețurile din grădini se culeg de lună nouă. (Gh.F.C.) Crăciun în ajunul Crăciunului se ung pînele și mălaiele pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele ajunurilor Crăciunului și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva înaintea ta, scuipă jos și zi: „Ptiu, ucigă-l toaca, cruce de aur cu noi!“ - și fă-ți cruce, că dracul piere. Muierea, cînd pleacă cu banița cu mîncare, să-și facă cruce, căci îi pune dracul piedecă. La Ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici se bea, fiind el inventat de diavol, carele apoi își bate joc de cel ce-l bea, zicîndu i că rachiul are întîietate înaintea tuturor bucatelor. Cînd ți se pare că te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va da apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști, înainte de a cînta cocoșii a treia oară, oamenii fac focuri prin ogrăzi. Aceasta închipuiește focul unde a fost oprit Apostolul Petru și întrebat, și unde s-a lepădat de Iisus înainte de a cînta cocoșul a treia oară. în seara ajunului Sf. Dumitru [26 octombrie] se fac focuri pe lîngă care se adună copiii și strigă: „Hai la focul lui Sumedru!“ Cînd copiii se întorc acasă, iau cîte-un tăciune din acele focuri și-l arun că prin grădinile cu pruni, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort este îngropat, se dă peste mormînt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună de dat găinilor bolnave, stupind asupra lor. Picioare de găini să nu mănînci, căci nu poți să stăpînești vorba. G Cînd mănînci labe de găină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă să nu se dea tot sara afară, căci e rău de urît [singurătate]. Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. Nu este bine a scoate gunoiul măturat în ziua Ajunului Bobotezei, că la din contra, se scoate norocul din casă. Cine-și lasă gunoiul lîngă prag ori lîngă prispă nu-i va intra nimenea în casă cu vești bune. Nu se ține gunoiul la ușă, că nu se mărită fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]