10,591 matches
-
capul lor și bat câmpii. Dar feciorul prisacariului să nu s-arate, că stă vânătorul după gard și-l săgetează, ci să vie numai c-un fluier în mână și să cânte cîntecu tătîne-său și s-or ivi roiurile de albine. 4 2279 Din lungi cărări de codru, din munți cu vîrfu-n nouri Ieșit-au Dragoș Vodă îmblînzitor de bouri; Mulțimea curgătoare s-a fost întins pe vale Și buciumele sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fu trimis pe apă la împăratul german. Când Ioannițiu însuși atacă orașul Serras, Bonifaciu dete ajutor amenințaților săi compatrioți, trimițîndu-le trupe însemnate, însă în fața covârșitorului număr al cumanilor și românilor, ce (după expresia unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împle; ea se poate mișca 222r liberă în universul celor ce se pot ști, într-atîta și în modul care-i e măsurat scopului ei individual, a activărei (bethatigen) spiritul[ui], a vieții interne, a nălțărei și aprofundarei lui, ea-i albina care suge din florile a toată știința. Și nu numai că cultura nu-i mărginită la un singur teren, ci o proprietate [a] ei, luată în sens mai nalt, este universalitate ca semn caracteristic distinctiv, cel puțin fiecare grad al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
microcosmul pentru macrocosm: e planta în miniatură; amândouă stau sub legi comune, și, când găsim în părțile foii o orânduire oarecare, putem aștepta cu siguranță de-a o afla și în părțile plantei și viceversa. [P. COEL. M. SCHACHINGER], NAȘTEREA ALBINEI 2257 Matca sau crăiasa albinelor, daca a fost fecundată în mod normal, are pe deplin în puterea ei de-a determina sexul odraslelor în Stupul e o mănăstire de momentul în care se ouă. O apăsare ușoară asupra recepta-călugărițe fecioare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în miniatură; amândouă stau sub legi comune, și, când găsim în părțile foii o orânduire oarecare, putem aștepta cu siguranță de-a o afla și în părțile plantei și viceversa. [P. COEL. M. SCHACHINGER], NAȘTEREA ALBINEI 2257 Matca sau crăiasa albinelor, daca a fost fecundată în mod normal, are pe deplin în puterea ei de-a determina sexul odraslelor în Stupul e o mănăstire de momentul în care se ouă. O apăsare ușoară asupra recepta-călugărițe fecioare în cari nu-mai stare[ța
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întregi asupra chilioarelor respective, pentru ca să ajungă a face legene în raport cu mărimea trupului celor ce cresc în ele. Ouăle indivizilor masculini și feminini puse odată, crăiasa nu se mai preocupă de ele; clocirea lor, precum și hrănirea viermușilor extrem de mici e treaba albinelor lucrătoare. Viermușii stângaci (ca copilașii) capătă în cele dentăi șase zile nutreț foarte bun, aproape mistuit sau cel puțin curățit de orice materie indigestă. De acolo vine că în acest period nu se balegă (ca copilul în pîntece), ba, precum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orice materie indigestă. De acolo vine că în acest period nu se balegă (ca copilul în pîntece), ba, precum susțin o seamă de naturaliști, nici nu au șezut; acest din urmă se află altfel și la cel mic viermuș de albină, dar e atât de rudimentar încît se sustrage chiar celei mai amănunțite cercetări microscopice. După ce viermușul au crescut în opt zile atât de mult încît se poate ridica în chilioara lui (ca copilul în piciorușe), atunci, daca e vorba să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chilioara lui (ca copilul în piciorușe), atunci, daca e vorba să devie lucrătoare sau bărbătuș, i se dă o mâncare mai energică, care consistă dintr-un amestec simplu de miere, polen și apă, în locul mâncării de mai nainte (asemănător laptelui. Albina se-nțarcă). Numai individele predestinate a fi regine primesc înainte terciul regal mai sus amintit. Dacă nici lucrătoarele, nici trântorii nu se balegă încă, bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de păpușă ori de cocon iese din trupurile insectelor în stadiu de metamorfoză și dă locului sau bășicei de libelă (camașă) o proprie coloare galbenă. Albinele, nefiind în stare a desface acești coconi fini de pereții de ceară, ele rămân lipite de pereți, lucru prin care tot fagurul în care s-a făcut clocirea rămâne de o floare galbenă-mohorîtă. Dar chiliuțele sânt încă bune ca să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă loc pentru progenituri, deși nu e de tăgăduit că construcțiuni proaspete
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și mult întrebuințate ies la urma urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă loc pentru progenituri, deși nu e de tăgăduit că construcțiuni proaspete în cuibul de clocire a albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă loc pentru progenituri, deși nu e de tăgăduit că construcțiuni proaspete în cuibul de clocire a albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al albinelor - ascunzători impenetrabile; căci tocmai prin pelițele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proaspete în cuibul de clocire a albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al albinelor - ascunzători impenetrabile; căci tocmai prin pelițele de libele, pe cari albinele le rod foarte greu, ele pierd în urmă stăpânirea peste locuințe și produsele lor. În chilioara regală se află, după ieșirea tinerei princese, asemenea o mică cămășuță, dar care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al albinelor - ascunzători impenetrabile; căci tocmai prin pelițele de libele, pe cari albinele le rod foarte greu, ele pierd în urmă stăpânirea peste locuințe și produsele lor. În chilioara regală se află, după ieșirea tinerei princese, asemenea o mică cămășuță, dar care n-acopere decât pe jumătate șoldurile proprietarei; e de-o coloare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
surorilor lucrătoare, ceea ce se va fi întemeind pe deosebirea de nutreț. Un fenomen ciudat e asemenea că chilioarele crăiești se-ntrebuințează o singură dată și apoi se risipesc, peste mai mult ori mai puțin timp, pîn-în temelie, pe când chiliile de albine și trântori se-ntrebuințează foarte des și consecutiv la clocire. Chilioarele din urmă se mai întrebuințează și ca magazii de miere și polen, pe când leagănul regal niciodată. E netăgăduit așadar că regina, din copilărie încă, se bucură la poporul ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi regină numai prin creștere, respectiv prin hrană în timpul în care e viermuș, devine o ființă subordonată; în loc de genitale dezvoltate capătă membre puternice, în loc [de] pofta genitale, iubire de muncă, în loc de nervi tari o beșică plină de venin, acid de albină, pentru ca să poată și ca ostaș temut să-și apere patria. Dar și regina în cursul vieței ei de mai mulți ani (viața lucrătoarelor nu trece peste jumătate de an) are a suporta lupte cu rivale. HOTĂRÎREA DE MAI NAINTE A
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
212-213, 267-268). 2. Intoxicări involuntare Există informații că anumite fenomene de narcotizare colectivă involuntară aveau loc în Antichitate la o populație din zona Mării Negre. În secolul I e.n., de pildă, Plinius cel Bătrân relata că, în ținuturile din „zona pontică”, albinele culegeau uneori nectar din „floarea de rododendron de care sunt pline pădurile”, astfel că mierea produsă de ele era plină de substanțe psihotrope. Consu- mată, această miere provoca stări de nebunie colectivă sau chiar moartea. Mierea infestată era „numită maenomenon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populație, deși le oferă romanilor ca tribut ceara, nu vinde mierea, pentru că este letală” (Plinius, Naturalis historia, XXI, 77) (38, p. 89). Cam în aceeași epocă, poetul Ovidiu (Amores, XII, 9-10) se plângea și el de „apriga miere”, produsă de „albinele Corsicii”, „strânsă din otrăvitele flori ale cucutelor lungi” (274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine a devenit un topos literar la prozatorul de limbă greacă din secolul al II-lea e.n. Iamblichos. În romanul Babyloniaka, doi îndrăgostiți refugiați într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lungi” (274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine a devenit un topos literar la prozatorul de limbă greacă din secolul al II-lea e.n. Iamblichos. În romanul Babyloniaka, doi îndrăgostiți refugiați într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de albine sălbatice. Eroii intră într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici de Cod penal pentru a avea un adânc sentiment de drept și, precum roiul de albine nu are lipsă de legi și regulamente scrise, de recrutări etc., tot așa și la poporul nostru toate lucrurile mergeau strună printr-un înnăscut spirit de echitate și de solidaritate. Fără recrutație Mircea și Ștefan-Vodă ridicau țara în picioare, ba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne închipuiam. Când colo, care era lucrul ce nu suferea întîrziere? Vro pensie reversibilă, vro răscumpărare de drum de fier cu câștiguri pentru deputați ș. a. m. d. Curioși copii suntem noi romînii! Cel mai simplu om care-a observat că albina adună miere și ceară, iar cuca își pune ouăle în cuiburi străine deduce că așa va face albina în veci de veci, că tot astfel va rămânea și nevasta cucului, care, ca femeile cele stricate, își leapădă copiii pe mâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de fier cu câștiguri pentru deputați ș. a. m. d. Curioși copii suntem noi romînii! Cel mai simplu om care-a observat că albina adună miere și ceară, iar cuca își pune ouăle în cuiburi străine deduce că așa va face albina în veci de veci, că tot astfel va rămânea și nevasta cucului, care, ca femeile cele stricate, își leapădă copiii pe mâni străine. În toate cele recunoaștem necesitatea absolută a legilor naturii, știm că o piatră aruncată va cădea în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
indiferentă schimbarea de guverne, și fiecare face bine care-naintea diluviului general cearcă a trăi cât se poate de bine și cu plăcere, asemenea*** în vremea ciumei din Florenza. Într-adevăr statul e un organism ca orișicare altul, ca statul albinelor, al furnicelor și ca corpul de esemplu. Daca un organ nu-și îndeplinește funcțiunea sa este probabil că nu el este de vină, ci o cauză esterioară, venită de din afară. Este știut în fiziologie că boalele se nasc din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vezi. ― Știi bine că ochii mei văd la fel de bine noaptea ca și ziua și că sunt mult mai ageri decât ai unui om normal. Știai că te-am văzut. Îți amintești când stăteam pe metereze și mă puneai să privesc albinele din florile Cîmpiei? Nu cred că puteai să uiți atât de ușor momentul ăla. Da! Nu aveam cum să-l uit! Numai că n-am fost eu, ci sora mea, care s-a jucat cu tine, te-a atins ca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]