3,221 matches
-
și proiectele de execuție a tronsoanelor Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj și Lugoj-Dumbrava, câștigătorii licitațiilor de atribuire fiind anunțați public în aprilie 2011. Astfel, lotul întâi din sectorul Nădlac-Arad urma sa fie executat de firma Romstrade, iar lotul al doilea de compania austriacă Alpine Bau. În 2013 însă Alpine Bau a dat faliment când lucrările erau terminate în proporție de 85%, iar lucrările a trebuit să fie reatribuite, licitația întârziind însă până spre sfârșitul lui 2014. În același timp, la firma ce executa primul
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
tronsoanelor Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj și Lugoj-Dumbrava, câștigătorii licitațiilor de atribuire fiind anunțați public în aprilie 2011. Astfel, lotul întâi din sectorul Nădlac-Arad urma sa fie executat de firma Romstrade, iar lotul al doilea de compania austriacă Alpine Bau. În 2013 însă Alpine Bau a dat faliment când lucrările erau terminate în proporție de 85%, iar lucrările a trebuit să fie reatribuite, licitația întârziind însă până spre sfârșitul lui 2014. În același timp, la firma ce executa primul tronson au fost găsite unele
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
a avut loc în 2006, când licitația a fost câștigată de grupul de firme Euroconstruct Trading 98 - PA & CO International - Search Corporation, la un preț de 30 milioane euro, de două ori mai mare decât cel oferit de firma austriacă Alpine Mayderer. Ulterior, reparația pe o bună porțiune din autostradă a fost pusă la îndoială, imediat după ce aceasta a fost dată în folosință.
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
Schiul alpin este un sport de iarnă care constă în coborârea unor pante pe zăpadă, prin anumite puncte de trecere obligatorii, numite „porți”, cu schiuri cu legături cu călcâi fix. Schiatul a evoluat de la schiul fond, datorită dezvoltării infrastructurii echipamentelor de transport
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
de la albastre, cele mai ușoare, urmate de roșii și negre, acestea din urmă fiind cele mai dificile. Totuși nu există o regulă peste tot astfel încât fiecare stațiune poate să își determine singură modul de marcare a dificultății pârtiilor. Diferite competiții alpine s-au dezvoltat de când se schiază, cei mai buni dintre schiori participă la Cupa Mondială organizată anual cât și la Olimpiada de iarnă. Competiția sportivă a schiului este împărțită în cinci discipline: slalom, slalom uriaș, superG, coborâre și combinata alpină
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
alpine s-au dezvoltat de când se schiază, cei mai buni dintre schiori participă la Cupa Mondială organizată anual cât și la Olimpiada de iarnă. Competiția sportivă a schiului este împărțită în cinci discipline: slalom, slalom uriaș, superG, coborâre și combinata alpină. Tot in Munții Bucegi, în fiecare an, la 1 mai se desfășoara renumitul concurs de ski din Valea Mălăiești. Discipline extrem: schi artistic, mogule și schi acrobatic. Ocolirea tăiată sau virajul carve se definește ca fiind ocolirea în care cantul
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
sub forma unui arc de cerc, cu un derapaj minim sau inexistent (apud. prof. dr. Petru Grigoraș. 2002). Specifică tehnicii carve, este repartizarea greutății majoritar pe schiul intern, grație coborârii centrului de greutate cât mai aproape de sol. În cazul schiului alpin, construcția schiurilor dă posibilitate schiorilor să efectueze viraje tăiate pentru a conserva viteza sau a accelera. Elementele importante în carving (eng. "to carve" = a tăia) sunt reprezentate de balans și schimbul de greutate specific. Într-o ocolire carve, derapajul este
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural. În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, străbătând căldarea glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții. Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 - 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
râuri) determină inițierea de urgență a proiectului "Transfăgărășanului" - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive "deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea". Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de cca. 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea". Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de cca. 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului, și ieșind în zona Piscul Negru; acest lucru ar fi permis menținerea deschisă a drumului pe tot parcursul anului. Datorită costurilor mari, cât și a dificultăților de
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
drumul de contur al țărmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut în nomenclatorul rutier ca DN7D, când clasificarea a fost reatribuită drumului Câineni-Perișani-Curtea de Argeș). S-a lucrat pe toată perioada anului, condițiile fiind îngreunate de faptul că climatul alpin la peste 1.600 de metri altitudine - cu vânturi puternice și viscole abundente, la care s-a adaugat specificul Munților Făgăraș - nu permitea în mod normal decât 4-5 luni de muncă pe an. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
a determinat pe Hannibal să planifice invazia Italiei de peste Alpi. Sarcina a fost descurajatoare pentru. Aceasta a implicat mobilizarea între 60.000 și 100.000 de trupe și formarea unui corp de război de elefanți, plus proviziile pentru drum. Invazia alpină a Italiei a fost o operațiune militară care a zguduit lumea mediteraneană în 218 î.en., cu repercusiuni pentru mai mult de două decenii. A fost un război mondial, în sensul că a implicat aproximativ trei sferturi din populația întregii
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
în domeniu, Artenie Pricăjan, în Remetea se recomandă forarea în adâncime de 30-150 metrii, pentru că există apă minerală bună de înbuteliat, care calitativ poate să concureze cu cea de la Borsec. Condițiile naturale din Gheorgheni asigură posibilități deosebite pentru creșterea animalelor alpine. Aceste posibilități au fost descoperite și familia armeană Mélik, care au comandat vaci de rasă din Tirol și Voralberg (Austria), și au încercat aclimatizarea creșterii animalelor alpine, încă de la începutul secolului XX. Aceste aptitudini au făcut posibilă construirea Fabricii de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
cea de la Borsec. Condițiile naturale din Gheorgheni asigură posibilități deosebite pentru creșterea animalelor alpine. Aceste posibilități au fost descoperite și familia armeană Mélik, care au comandat vaci de rasă din Tirol și Voralberg (Austria), și au încercat aclimatizarea creșterii animalelor alpine, încă de la începutul secolului XX. Aceste aptitudini au făcut posibilă construirea Fabricii de lapte praf la Remetea. La 24 octombrie 1954 fabrica a început producția. Capacitatea de producție planificată era de 800 tone de lapte praf și 400 tone de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
m, Călimani 2.021m, Izvoru 2.033m și Cerbuc 2.015 m. Acest masiv are cea mai mare suprafață din cadrul munților vulcanici aproximativ 2.000 km pătrați. Munții sunt renumiți pentru viața pastorală, deoarece există o intensă zonă de pășuni alpine 6.La o vechime din epoca terțiară masivul Gurghiu la sud de Mureș culminează cu vârfurile Fâncelul 1.684 m , Bătrâna de 1.634 m, care reprezintă un ansamblu de conuri vulcanice îngemănate. Râul Mureș este principalul râu colector al
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]