7,716 matches
-
o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent. În acest sector, între satele Buhalnița și Zlodica, Dealul Babanului și Dealul lui Vodă există toate elementele morfologice proprii unei captări. Șaua de captare apare la o altitudine relativă de numai 5-7 m deasupra albiei actuale a Buhalniței. Cotul de captare și un mic defileu format pe seama secționării unui glacis dejecțional de contact se găsesc imediat în amonte de șaua de captare, la ieșirea pârâului Buhalnița din satul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari, are un climat temperat continental ce rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni, cu trăsături specifice pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la stația meteorologică Cotnari, situată la 321 m altitudine și la 10 km sud de orașul Hârlău, 118,8 kcal/cm2 (în luna iulie 17,04 kcal/cm2, în luna decembrie 3,34 kcal/cm2), durata anuală de strălucire a soarelui fiind de 1900 ore (I. Gugiuman, 1962). Întrucât
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost de 6,8°C în 1942, iar cea mai ridicată a fost de 10,2°C în 1936. Urmărind izotermele anuale se observă că odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade. Astfel, în partea de vest a regiunii, la peste 350 m altitudine (în Dealul Mare Hârlău și Dealul Holm), temperatura înregistrează valori medii anuale de 8°C și chiar mai mici (7,4°C la punctul Tudora situat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 6,8°C în 1942, iar cea mai ridicată a fost de 10,2°C în 1936. Urmărind izotermele anuale se observă că odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade. Astfel, în partea de vest a regiunii, la peste 350 m altitudine (în Dealul Mare Hârlău și Dealul Holm), temperatura înregistrează valori medii anuale de 8°C și chiar mai mici (7,4°C la punctul Tudora situat la 540 m înălțime). Temperatura medie lunară în cadrul anului variază în același sens pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un metru (Stația meteorologică Tudora, 1994). Apariția primului îngheț se înregistrează în jurul datei de 15-16 octombrie, iar ultimul îngheț, cel mai târziu la 15-17 aprilie. 2. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE ȘI VÂNTURILE În regiunea aflată în studiu, precipitațiile atmosferice căzute diferă în raport cu altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari și mai mari pe rama înaltă din vest. Asfel, în zonele unde altitudinea depășește 300 m (Dealul Mare-Hârlău, Dealul Holm), cantitatea precipitațiilor anuale depășește 600 mm/m2. Cea mai mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
15-17 aprilie. 2. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE ȘI VÂNTURILE În regiunea aflată în studiu, precipitațiile atmosferice căzute diferă în raport cu altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari și mai mari pe rama înaltă din vest. Asfel, în zonele unde altitudinea depășește 300 m (Dealul Mare-Hârlău, Dealul Holm), cantitatea precipitațiilor anuale depășește 600 mm/m2. Cea mai mare cantitate de precipitații anuale căzute s-a înregistrat în zona Dealul Mare, de 1259 mm/m2, în 1932, minima fiind de 290 mm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vede din tabelul analitic, apele de la Pârcovaci îndeplinesc condițiile recunoscute ca ape minerale de masă. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ 2.1. Organizarea rețelei hidrografice Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității geografice în studiu. Izvorăște din Dealul Mare-Tudora, de la altitudinea de 500 m, având curs permanent de la 435 m altitudine. Între izvor și vărsarea în Jijia, are o lungime de 110, 5 km. Pe teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ca ape minerale de masă. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ 2.1. Organizarea rețelei hidrografice Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității geografice în studiu. Izvorăște din Dealul Mare-Tudora, de la altitudinea de 500 m, având curs permanent de la 435 m altitudine. Între izvor și vărsarea în Jijia, are o lungime de 110, 5 km. Pe teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră este bine conturată, puțin adâncită, chiar de la obârșia văii. Cursul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la sfârșitul iernii - începutul primăverii, datorită topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scurgerii maxime pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei Hârlău cât și în scopuri agricole (irigații) sau pentru piscicultură, s-a construit acumularea de la Pârcovaci. Barajul Pârcovaci situat pe valea Bahluiului (la circa 7 km amonte de Hârlău), la o altitudine absolută de 154 m, a fost construit între anii 1978 și 1985. Este realizat din pământ presat, partea din amonte fiind îmbrăcată cu plăci betonate și armate. Are o lungime de 300 și o înălțime de 25 m. Lățimea barajului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tot odată se realizează și viteze mari de scurgere. Toate aceste ape cu temperaturi diferite se amestecă întrun timp scurt și ajung, prin intermediul râului Bahlui, la intrare în depresiunea de contact cu o valoare scăzută, ce nu este influențată de altitudinea absolută a postului hidrologic Hârlău, unde se înregistrează, ci de altitudinea medie a bazinului de alimentare (M. Pantazică, 1974). Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ape cu temperaturi diferite se amestecă întrun timp scurt și ajung, prin intermediul râului Bahlui, la intrare în depresiunea de contact cu o valoare scăzută, ce nu este influențată de altitudinea absolută a postului hidrologic Hârlău, unde se înregistrează, ci de altitudinea medie a bazinului de alimentare (M. Pantazică, 1974). Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a fost de 0°C în 1966. Regimul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sub 12°dH, sunt răspândite pe cursurile superioare ale afluenților Bahluiului cu izvoarele în zona înaltă; aceștia dețin un procent redus. Ape moderat dure, cu valori între 12°dH și 16°dH, există pe cursurile situate la peste 350 m altitudine absolută. Ape dure, cu valori între 16°dH și 20°dH, prezente în zona de ieșire a râului Bahlui din Podișul Sucevei, la Hârlău, precum și în depresiunea de contact, Hârlău-Cotnari. Surse de impurificare Gradul de impurificare pe râul Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este situată la sud est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari (66%). Aceste soluri au fost identificate în zona colinară, la altitudini variabile, existând totuși o succesiune altitudinală corelată cu nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat în zona colinară, predominant la altitudini de 250-350 m, pe versanți moderat înclinați (slab la repede), cu expoziții intermediare, pe amestecuri de gresii, argile și nisipuri, sub păduri de șleau. Solurile sunt morfologic profunde, textura, de la nisipolutoasă la luto-prăfoasă, conținutul de argilă variază între 17,1
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]